Kongres Vlaha (Rumuna) 6. novembra 2010.

[Дежурни уредник]

Kongres Vlaha (Rumuna) Srbije, Donji Milanovac 6. novembra 2010

P O Z I V

[pdf]http://www.paundurlic.com/pdf/Kongres-Vlaha.pdf[/pdf]

P R O G R A M
[pdf]http://www.paundurlic.com/pdf/Program-kongresa-Vlaha.pdf[/pdf]

[armin]

Molim da nam se objasne sledeće pojedinosti :

1. Je li to kongres Vlaha ili Rumuna?

Jasno nam je šta su Kongresi ja sam rođen tačno na Šesti Kongres tako da moj otac otkad sam ojačao ne spominje više taj "baksuzan dan". Ovaj Kongres (ne znamo koj vam je ? po redu), ovako jasno prazan ipak dovoljno govori. Bio bi posećeniji kad bi zvali svak svoje. Zamislite, Kongres ...... (.....) ! Rumuni ljudi treba da kongresuju o rumunskoj stvarnosti a Vlasi o vlaškoj stvarnosti. Zamislite da se Vlasima obrati rumunski ambasador koga ljudi ne razumeju, rumunski protovladika kojeg valjda samog ambasador i Bog razumeju, Prvulović koga svi razumemo i Balašević (P) koji sve nas razume.

2. Ko će pevati na tom Kongresu ?

Važno je iz čisto kulturoloških razloga.

3. Šta će se jesti na tom kongresu (precizan popis životinja)

Ovo je bitno da u slučaju posta ne bude samo riba na stolovima (sveti oci će to sve da pokrste u ribu ko Vlahe u Rumune)

4. Šta će se piti ? (zvanično piće Kongresa)

Od toga zavisi hoće li i ljudi i islamske veroispovesti doći. (uostalom i piće se da pokrstiti)

[nena]

Jos par informacija u vezi ovog Kongresa... Ono sto gospoda iz Ariadnae Filum ne navode na njihovim posterima na srpskom jeziku je cinjenica da ovaj Kongres pomaze rumunsko Odeljenje za Rumune iz dijaspore (Departamentului pentru Românii de Pretutindeni)... I ne finansiraju samo Kongres vec i samu organizaciju Ariadnae Filum!!!   Samo jos jedan od niza dokaza kako 'prorumunska' struja radi nezavisno!  :D





http://www.timocpress.info/?p=3379#more-3379:


Timoc Press   4.11.2010.  

Doni Milanovaţ, Timoc, Serbia/TimocPress/miercuri, 27 octombrie 2010/ - La 6 noiembrie 2010, Asociaţia pentru Cultură a Românilor-Vlahilor din nordul Serbiei ,,Ariadnae Filum" va organiza, în localitatea Doni Milanovaţ (Donji Milanovac), cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, un Congres al Românilor din Serbia.

Congresul Românilor de la Doni Milanovaţ va lua în dezbatere mai multe chestiuniu, printre care cele care ţin de păstrarea şi folosirea limbii române în Valea Timocului, Morava (sudul Dunării) şi în Banat (nordul Dunării), protejarea identităţii naţionale şi condamnarea utilizării abuzive a termenului ,,românizare" în cazul rumânilor şi chestiuni privind desfăşurarea recensământului general al populaţiei Serbiei preconizat pentru anul 2011, concomitent cu cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Obiectivul discuţiilor care vor fi purtate la Congresul de la Doni Milanovaţ îl constituie identificarea unor soluţii pentru unificarea comunităţii române din întreaga Serbie.

Congresul îşi va ţine lucrările la hotelul ,,Lipenski Vir", iar delegaţii şi invitaţii din străinătate vor fi aşteptaţi la Doni Milanovaţ din seara zilei de 5 noiembrie.

Printre invitaţi sunt oficiali de origine română/vlahă (deputaţi, primari), slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai partidelor politice din Voievodina şi Valea Timocului, reprezentanţi ai autorităţilor sârbe, ai Consiliului Europei şi ai OSCE.

Preşedinte al Comitetului de organizare a Congresului Românilor din Serbia este domnul Predrag Balaşevici, Preşedinte al Partiei Democrate a Rumânilor din Sârbie, Preşedinte al Comitetului de Conducere al Federaţiei Românilor din Serbia şi membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia

Progamul zile de sâmbătă, 6 noiembrie, este următorul: 08:30-09:30 – înregistrarea delegaţilor şi invitaţilor; 09:30-10:00 – deschiderea lucrărilor Congresului şi prezentarea oaspeţilor din Serbia şi de peste hotare; 11:00-11:30 – pauză; 11:30-13:30 – dezbaterea chestiunilor privind păstrarea şi folosirea limbii române; 13:30-15:00 – pauza pentru masa de prânz; 15:00-17:00 – dezbaterea chestiunilor privind protejarea identităţii naţionale române şi folosirea abuzivă a termenului ,,românizare" în cazul românilor; 17:00-17:30 – pauză; 17:30-19:00 – dezbaterea chestiunilor privind recensământul general al populaţiei din 2011.
Duminică, 7 noiembrie, delegaţii şi invitaţii la Congres vor pleca de la Doni Milanovaţ.

Toate chestiunile care vor fi luate în dezbatere de delegaţii la Congresul Românilor din Serbia fac obiectul unor documente internaţionale, printre care Rezoluţia 1632 (2008) şi Recomandarea 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi cea a minorităţii etnice române din Serbia, documente adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 1 octombrie 2008. În termenii acestot două acte internaţionale, urmează ca Serbia ,,să suprime diferenţele regionale extistente în termenii garantării efective a drepturilor minorităţilor (în special în ceea ce priveşte folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc)".

[Vlad]

Jos par informacija u vezi ovog Kongresa... Ono sto gospoda iz Ariadnae Filum ne navode na njihovim posterima na srpskom jeziku je cinjenica da ovaj Kongres pomaze rumunsko Odeljenje za Rumune iz dijaspore (Departamentului pentru Românii de Pretutindeni)... I ne finansiraju samo Kongres vec i samu organizaciju Ariadnae Filum!!!   Samo jos jedan od niza dokaza kako 'prorumunska' struja radi nezavisno!  :D

Woawwwwww!
Stvarno? Znači strani plaćenici i domaći izdajnici? A ja sam mislio da smo odlaskom sa političke scene Gorana Matića, bivšeg portparola JUL-a i Vojislava Šešelja, neprikosnovenog vođe radikala prestali da tragamo za domaćim izdajnicima i stranim plaćenicima.

Informacije radi, Savez Srba iz Rumunije, između ostalog, finansira Ministarstvo za dijasporu Republike Srbije.
Nisam čuo da im je u Rumuniji osporen legitimitet zbog te činjenice.

[nena]

Woawwwwww!
Stvarno? Znači strani plaćenici i domaći izdajnici? A ja sam mislio da smo odlaskom sa političke scene Gorana Matića, bivšeg portparola JUL-a i Vojislava Šešelja, neprikosnovenog vođe radikala prestali da tragamo za domaćim izdajnicima i stranim plaćenicima.

Informacije radi, Savez Srba iz Rumunije, između ostalog, finansira Ministarstvo za dijasporu Republike Srbije.
Nisam čuo da im je u Rumuniji osporen legitimitet zbog te činjenice.

Lose ste razumeli sta sam htela da kazem, g-dine Vlad! Uopste se ne radi o 'stranim placenicima' i 'domacim izdajnicima'.
Posto ste vi vrlo grlati kada se radi o potenciranju mesanja Srpskih organa vlasti na rad Saveta, a obicno ne pridajete znacaj cinjenici da niko iz opcije koju vi podrzavate nije nezavisan, nego podrzavan i u konstantnom kontaktu sa odredjenim organima Rep. Rumunije (sto drugim recima znaci - mesanje Rep. Rumunije u rad Saveta), ja sam samo htela da ukazem kako bi ste pristrasni.
I pticama na grani je jasno da ono sto se radi u Savetu zavisi od onoga sta se desava izmedju diplomatija Srbije i Rumunije (na nasu veliku zalost!!), i ako vec osudjujete ovakvo stanje stvari, onda bi trebalo da to cinite i kada se radi o ulozi Rumunije.
A to sto ste optereceni Seseljevim recnikom, te sve interpretirate na taj nacin - zao mi je zbog vas, ali se trudite da mi ne pripisujete izraze i fraze takve tezine ako niste sigurni da sam to htela da kazem!

[Vlad]

Lose ste razumeli sta sam htela da kazem, g-dine Vlad! Uopste se ne radi o 'stranim placenicima' i 'domacim izdajnicima'.

Драго ми је да ово чујем!

Posto ste vi vrlo grlati kada se radi o potenciranju mesanja Srpskih organa vlasti na rad Saveta, a obicno ne pridajete znacaj cinjenici da niko iz opcije koju vi podrzavate nije nezavisan, nego podrzavan i u konstantnom kontaktu sa odredjenim organima Rep. Rumunije (sto drugim recima znaci - mesanje Rep. Rumunije u rad Saveta), ja sam samo htela da ukazem kako bi ste pristrasni.

Грлат сам, госпођо, зато што су српски органи, због чињенице да смо у протеклих 180 година били изложени великој асимилацији и србизацији, требали да буду последњи који би смели да се мешају у рад влашког националног савета. Уместо да се признају грешке из прошлости, смишљају се нови трикови и начин да се асимилација приведе крају.
Не заборавите да се 80% наше популације на претходном попису декларисало Србима, да су нам имена и презимена посрбљена, да нам језик полако изумире...

Да је државни врх рекао: "О.К, људи договорите се шта сте па нам јавите", било би сасвим у реду. Али ти људи су се постављали као арбитри, нудили решења. Чему то?
На крају су одлучили да своје партијске функционере, уз сву могућу финансијску и логистичку подршку ангажују како би преузели Савет.
И врапци на грани би, драга моја госпођо, укапирали да ће Румуни, пре или касније, овако да реагују.
Подршка коју су "про-Румуни" добили од Букурешта је занемарљива у односу на оно што је Београд до сада радио.

I pticama na grani je jasno da ono sto se radi u Savetu zavisi od onoga sta se desava izmedju diplomatija Srbije i Rumunije (na nasu veliku zalost!!), i ako vec osudjujete ovakvo stanje stvari, onda bi trebalo da to cinite i kada se radi o ulozi Rumunije.

Слажем се са Вама! Што се тиче осуде мешања са стране, прочешљајте мало по коментарима на овом форуму, видећете да сам заговарао тезу да влашко питање треба да реше Власи, без уплитања са стране, без помоћи Букурешта и Београда. Сада је већ касно да се врати на почетак.
Проблем ће, уместо нас, решавати владе Србије и Румуније.

A to sto ste optereceni Seseljevim recnikom, te sve interpretirate na taj nacin - zao mi je zbog vas, ali se trudite da mi ne pripisujete izraze i fraze takve tezine ako niste sigurni da sam to htela da kazem!

Оптерећен сам једино реториком из деведесетих која се, у источној Србији, примењује према Власима који сматрају да им је Румунија више од суседа, више од "рођака".
Мука ми је да слушам како људе које познајем, за које знам да саствљају једва крај са крајем оптужују да су "страни плаћеници и домаћи издајници", који од ЦИА, Румуније, Масона, Јевреја...добијају стотине хиљада и милиона долара да би "урушили државу".

[nena]

A evo i par infromacija o onome sta se radilo i do kakvih se rezultata doslo na Kongesu Rumuna (ili kako se u srpskom tekstu predstavlja na Kongesu Vlaha (Rumuna)) ....


http://www.rgnpress.ro/content/view/46036/26/



Congresul Romanilor din Serbia si-a incheit lucrarile condamnand actiunile antiromanesti

Doni Milanovat, Timoc, Serbia/Romanian Global News   
duminică, 07 noiembrie 2010


Sambata 6 noiembrie 2010, la Doni Milanovat in Timoc, a avut loc Congresul Romanilor din Serbia care a reunit cele mai importante si reprezentative asociatii ale romanilor din Voivodina si ale romanilor/vlahilor din Timoc, precum si deputati si senatori din Parlamentul de la Bucuresti, reprezentand   atat PDL cat si PSD.  
La lucrari a fost prezenta o delegatie a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, condusa de secretarul de stat Eugen Tomac. A fost prezent un reprezentant al Institutului Cultural Roman si reprezentanti ai Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, precum si presedintele asociatiei ,,Rasaritul Romanesc" de la Chisinau, alaturi de numerosi jurnalisti, transmite Romanian Global News.
La sfarsitul Congresului a fos adoptat un ,,Document final al Congresului Romanilor din Serbia" si o Declaratie.
 
Romanian Global News, care a fost partener media al evenimentului, publica cele doua documente de importanta istorica pentru cei peste 350.000 de romani din Serbia, revenind luni cu informatii suplimentare despre eveniment.


Documentul final al Congresului Românilor din Serbia
- Doni Milanovt, Timoc, Serbia 6 noiembrie 2010 -


Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor româneşti reprezentate la Congresul Românilor din Serbia (Donji Milanovac, Serbia, 6 noiembrie 2009), invocând Rezoluţia 1632 şi Recomandarea 1845, pe marginea raportului lui Jürgen Hermann privind Rezoluţia 11528 "Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia" a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, adoptată la 1 octombrie 2008, invocând prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, document ratificat de Serbia, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, precum şi corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care Serbia este parte;

Invocând, de asemenea, articolul 20 din Tratatul cu privire la relaţiile de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare între România şi Republica Federală Iugoslavia, semnat la Belgrad, la 16 mai 1996, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad, la 4 noiembrie 2002;

Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din Serbia faţă de protejarea drepturilor etnice ale românilor/vlahilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a acestora;

Reamintind absenţa progreselor în Serbia în implementarea Rezoluţiei  nr. 1632 (2008)   şi Recomandarea 1845 (2008) cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

Îngrijoraţi de acuzaţiile tot mai virulente ce pretind că cererea de drepturi elementare pentru românii din nordestul Serbiei - cunoscuţi de autorităţile sârbe sub exonimul de ,,vlahi" - reprezintă o campanie de ,,românizare" (ceea ce reprezintă un nonsens, având în vedere echivalenţa perfectă între exonimul de ,,vlah, si etnonimul ,,rumân" sau ,,român");

Alarmaţi de încercările de a introduce limba sârbă ca limbă obligatorie de comunicare în cadrul instituţiilor considerate reprezentative tocmai pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor/vlahilor din nordestul Serbiei;
Constatând că nici o măsură necesară nu a fost luată, nici măcar prevăzută până acum, pentru a le înlesni românilor zişi valahi de pe Văile Timocului, Moravei şi Dunării accesul la învăţământ, presă şi administraţie publică în limba lor maternă;

Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor comunităţi româneşti de pe teritoriul Serbiei (români, vlahi, rumâni, aromâni):
1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii româneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale românilor din nord estul Serbiei la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba română;

2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea românilor din nord estul Serbiei sunt deformate în scopul neacordării acestora un statut oficial similar românilor din Voievodina;

3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile sârbe caută să nu recunoască identitatea românilor de pe întreg cuprinsul Serbiei;

4. Reaminteşte că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice;

5. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia vlahii/rumânii ar fi un popor diferit de poporul român sau sârbi românizaţi şi ar trebui trataţi altfel decât românii din restul Serbiei;

6. Reafirmă apartenenţa vlahilor/rumânilor la românitate, deopotrivă cu aromânii (denumiţi şi ei vlahi în unele state balcanice).

7. Cere statului sârb
§ Să renunţe la diferenţierea artificiala între românii din nord estul Serbiei şi restul românilor din Serbia;

§ Să asigure o reprezentare instituţională unică pentru întreaga comunitate românească din Serbia, la fel cu cea de care beneficiază celelalte minorităţi recunoscute din această ţară;

§ Să asigure tuturor românilor din Serbia, în egală măsură, accesul la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, limba română;

§ Inserarea în metodologia recensământului, elaborată cf. art. 9 al legii de către Institutul Republican de Statistică, a prevederilor conform cărora:
•o    la centralizarea finală a rezultatelor, de către Institutul Republican de Statistică, datele numerice privind persoanele declarate naţional şi lingvistic la rubrica "alţii" drept "vlahi", "ţinţari", "armâni" să fie incluse în rubrica persoanelor declarate naţional şi lingvistic drept "români";

•o    amendarea art. 27, care prevede lipsa obligativităţii persoanelor recenzate de a completa rubricile din chestionar aferente apartenenţei naţionale şi apartenenţei lingvistice, în sensul prevederii obligativităţii de a oferi răspunsuri ca la toate celelalte rubrici din chestionar.

§ Sa respecte litera si spiritul Recomandarii APCE nr. 1410 (1999) privind relatiile dintre europenii din strainatate cu tarile lor de origine, precum si Rezolutia nr. 1035 (1994) si Directiva nr. 495 (1994) cu pricire la europenii din strainatate;

§ Adoptarea legii privind retrocedarea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist iugoslav într-o formulă care să acopere întregul inventar al proprietăţilor care au aparţinut persoanelor fizice, juridice, fundaţiilor etnicilor români din Serbia; (cazuri de interes: proprietăţile Fundaţiei "Dimitrie Bălănescu" din Biserica Albă; proprietăţile Băncii "Luceafărul" din Vârşeţ, inclusiv filialele "Steaua" din Vladimirovac şi "Dunăreana" din Kovin, lichidate prin decizia nr. 2135/1946 a Tribunalului Popular Principal din Cercul Vârşeţ; castelul Mocioni din Vlajkovac; aplicarea legii şi în beneficiul Episcopiei Ortodoxe Române din Republica Serbia "Dacia Felix", pe baza inventarului de solicitări prezentat în anul 2006 de către parohiile româneşti, cuprinzând întregul fond funciar şi imobiliar;
§ Amendarea Legii Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Republica Serbia (adoptată de Parlamentul Republicii Serbia la 20 aprilie 2006, promulgată de preşedintele Republicii Serbia la 27 aprilie 2006), prin

•o    modificarea art. 10, în sensul:
•·         includerii Bisericii Ortodoxe Române în rândul bisericilor recunoscute ca TRADIŢIONALE şi fără vreo limitare geografică a ariei de activitate, astfel încât să se permită activitatea pe întregul teritoriu Republicii Serbia, inclusiv în Timoc.
•·         includerii CONVENŢIILOR bilaterale în rândul documentelor juridice pe baza cărora se poate realiza recunoaşterea caracterului tradiţional al Bisericii Ortodoxe Române
•o    abrogarea art. 19, care prevede: "în Registru nu se poate înscrie organizaţia religioasă a cărei denumire conţine denumirea sau o parte a denumirii care exprimă identitatea unei biserici, comunităţi religioase sau organizaţii religioase care deja a fost înregistrată în registru sau care deja a depus solicitarea de înregistrare".

•§  Modificarea prevederilor Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia, gestionat de Ministerul Cultelor Republicii Serbia, astfel:
 
 
înregistrarea Episcopiei Ortodoxe Române "Dacia Felix" cu menţiunea "din Republica Serbia", fără nici o limitare geografică, deci cu drept de activitate pe întregul teritoriu al Republicii Serbia.

•§  Respectarea art. 78 al Constituţiei Republicii Serbia care prevede:
"Este strict interzisă luarea măsurilor care vor determina modificarea artificială a structurii etnice a populaţiei în zonele unde membrii minorităţilor naţionale trăiesc tradiţional şi în număr mare"
Amendarea Legii consiliilor naţionale ale minorităţilor naţionale din Republica Serbia pentru ca respectivele competenţe să nu conducă la un control discreţionar al Consiliilor Naţionale asupra ONG-urilor şi redacţiilor mass-media, în domenii precum distribuţia finanţării şi conţinutul programelor.
Menţinerea posibilităţii de sprijinire a proiectelor ONG-urilor etnicilor români direct de la bugetul provincial şi republican, fără mijlocirea Consiliilor Minorităţilor Naţionale.

Deschiderea de clase/grupe cu predare în limba română:
            - la nivelurile preşcolar, primar şi general la Pancevo, Kovin, Biserica Albă, Zrenjanin, Novi Sad, Orešac, Omoljica, Jabuka, Glogonj, iar la nivel general la Ovcea, pentru acoperirea tuturor localităţilor în care trăiesc etnicii români, pe baza principiului "discriminării pozitive" - renunţarea la cota de 15 elevi pentru o clasă;
            - şi în alte instituţii de învăţământ mediu şi superior din Voievodina, decât Liceul "Borislav Petrov Braca" din Vârşeţ, Liceul Economic "Dositej Obradović" din Alibunar, Şcoala Superioară de Educatori din Vârşeţ, Secţia din Vârşeţ a Facultăţii de Învăţători din Belgrad, Universitatea din Novi Sad, tot pentru acoperirea echilibrată a întregului areal unde locuiesc etnicii români;

•§  constituirea ca unităţi de învăţământ de sine stătătoare a departamentelor şcolare care funcţionează în localităţile cu etnici români;

•§  constituirea de şcoli generale în localităţile unde nu există decât departamente şcolare primare;

•§  Introducerea limbii române în inscripţionarea tuturor localităţilor din Banatul voievodinean unde etnicii români îndeplinesc baremul minimal din legislaţia sârbă actuală, reprezentând peste 25% din totalul locuitorilor;

•§  posibilitatea activării preoţilor contractuali din afara Serbiei la parohiile româneşti ale Episcopiei Ortodoxe Române "Dacia Felix";

•§  introducerea programei curriculare în limba română pentru orele de religie la standarde compatibile cu programa curriculară de religie din România, prin:
•o    renunţarea la actualele manuale de religie, care constituie simple traduceri din limba sârbă în limba română a manualelor de religie elaborate de Biserica Ortodoxă Sârbă, care promovează sfinţii şi sârbătorile specific sârbeşti;

•o    introducerea noţiunilor referitoare la tradiţiile ortodoxe specific româneşti, la sfinţii poporului român, atât din perioada creştinării concomitent cu etnogeneza, cât şi din perioada evoluţiei istorice a poporului român până în contemporaneitate.

•§  Asigurarea unei reprezentări procentuale corespunzătoare a etnicilor români în structurile poliţiei, justiţiei şi administraţiei vamale în zonele în care aceştia trăiesc, echivalente ponderii acestora din totalul populaţiei;

•§  Întreţinerea cimitirelor ortodoxe româneşti şi a capelelor aferente din localităţile unde la ultimul recensământ nu s-au mai înregistrat  persoane care să se declare de naţionalitate română, în contextul asimilării şi deznaţionalizării etnicilor români;

•§  Acordarea autorizaţiei de construcţie pentru a doua biserică ortodoxă românească din Malainiţa şi pentru lăcaşurile ortodoxe româneşti care urmează să fie clădite în Timoc;

•§  Introducerea claselor cu predare în limba română, inclusiv a programei de religie, în instituţiile de învăţământ din Timoc, prin aplicarea principiului "discriminării pozitive" - renunţarea la cota de 15 elevi pentru o clasă;

•§  Introducerea limbii şi literaturii române ca disciplină OBLIGATORIE de studiu, precum şi studierea celorlalte discipline de învăţământ tot în limba română, echivalent sistemului practicat de statul român pentru minoritatea naţională sârbă, conform principiului RECIPROCITĂŢII.

•§  Introducerea limbii române literare, nu a variantelor ei regionale (graiuri), în mass-media de stat din Timoc, inclusiv în cadrul unor emisiuni informative;

•§  Introducerea limbii române în administraţia publică şi în inscripţionarea localităţilor din Timoc;

•§  Renunţarea de către autorităţile sârbe la demersurile de standardizare a aşa-zisei ,,limbi vlahe". diferite de cea română;

•§  Asigurarea unei reprezentări procentuale corespunzătoare a etnicilor români în structurile poliţiei, justiţiei şi administraţiei vamale în zonele în care aceştia trăiesc, echivalente ponderii acestora din totalul populaţiei;

•§  Identificarea şi aplicarea soluţiilor tehnice pentru ca persoanele care trăiesc în Serbia de Răsărit să recepţioneze emisiunile în limba română realizate în Voievodina. Includerea în emisiunile în limba română realizate la Radio şi TV Novi Sad a unor rubrici dedicate românilor timoceni;

•§  Reglementarea statutului juridic al mănăstirilor din Timoc ctitorite de domnitorii Ţării Româneşti, pe baza principiului reciprocităţii.


8. Cere statului român:
•§  Să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de comunitatea românilor din Serbia, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;

•§  Să îşi exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;

•§  să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a românilor/ rumânilor/vlahilor/ aromânilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

9. Cere forurilor europene şi internaţionale îndrituite:
•§  Să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea românilor din Serbia ca minoritate naţională indiferent de locul unde trăiesc aceştia şi de etnonimul folosit de ei insisi/exonim (român, vlah, rumân, aromân) sau etnonimul folosit de straini/exonim (vlahi si altele) .

10. Decide constituirea Forumului Românilor din Serbia (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale românilor de Serbia, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia, care să gestioneze problematica românească din Serbia în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Românilor din Serbia şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.



Declaraţie

Invocând următoarele documente adoptate în Consiliul Europei:
Raportul documentului 11528:  poziţia minorităţilor naţionale în Voievodina şi minorităţii naţionale române în Serbia, recomandarea 1845  din 2008, precum şi Rezoluţia Consiliului Europei  1632 din 2008
Adoptă următoarea declaraţie:

1. Românii sunt un popor răsăritean european care, în interiorul comunităţii se denumeşte români, rumâni, armâni, în timp ce alte popoare îi denumesc ,,valahi, ,,iflac","ciribiri", ,,cincari"... Cu certitudine, putem afirma că termenul de ,,valah" este echivalent cu termenul de român, la fel limba valahă cu limba română.
Apartenenţii comunităţii româneşti au reuşit să-şi păstreze individualitatea, identitatea, tradiţiile, obiceiurile, cultura şi limba.

2. Limba română trebuie privită din punct de vedere lingvistic şi în niciun caz din punct de vedere politic. Românii vorbesc patru dialecte ale limbii române: daco-român, istro-român, aromân, megleno-român.
Dialectul daco-român este vorbit de majoritatea populaţiei româneşti din România, Republica Moldova, precum şi de o parte a populaţiei Ucrainei, Bulgariei, Serbiei şi Ungariei. Dialectul istro-român este vorbit în Croaţia, în special în Pensiula Istria. Dialectul aromân este vorbit în Albania, Grecia, Bulgaria şi Republica Macedonia. Dialectul megleno-român este vorbit în Republica Macedonia şi în Grecia. 

3. Românii din Serbia de nord-est vorbesc graiuri ale dialectului istoric daco-român: cel bănăţean şi cel oltean. Graiul bănăţean este vorbit de către românii care locuiesc în următoarele zone: valea Moravei, Branicevo, Zvijd, Homolie, Timocul Negru şi Banat. Graiul oltean este vorbit de românii din valea râului Timoc, zona Negotinului, Cliuci şi Miroci.
Limba de comunicare, adică standardul literar pentru toţi românii, este limba română literară.

•1.    Românii din Serbia de răsărit se găsesc între graniţele râurilor Morava - la apus, Timoc - la răsărit şi sud, Dunărea - la est.

•2.    Românii din Serbia trăiesc în 155 de localităţi pur româneşti şi 48 mixte.
Potrivit statisticilor oficiale, în Serbia există 40.054 de români, iar neoficial numărul acestora se ridică la aproximitiv 250.000.
Vorbitorii graiului bănăţean au migrat  în două rânduri:
•-         După pacea de la Pojarevaţ din 1718, aşa cum arată raportul Voievodului Mersia, care a fost prezentat prinţului Eugen de Savoia.
•-         După revolta socială a românilor din 1785, condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, aşa cum reiese din raportul Bisericii Ortodoxe Sârbe, realizat de Maksima Ratković.

•3.      Românii din Serbia de răsărit sunt o comunitate loială statului sârb. Împreună cu poporul majoritar au participat la crearea tuturor formaţiunilor statale din ultimii 200 de ani. Românii din Serbia de răsărit susţin o Serbie unitară şi suveranitatea ţării, inclusiv în Kosovo şi Metohia.
De asemenea, românii din Serbia de răsărit s-au angajat într-o relaţie amicală cu ţara de origine, România, şi respectă drepturile omului şi ale minorităţilor în baza reciprocităţii. Românii din Serbia şi comunitatea sârbă din România trebuie să fie o punte de legătură între cele două state, având vedere viitoarea integrare a Serbiei în Uniunea Europeană.

•4.    Românii din Serbia de răsărit cer ca depturile individuale şi colective garantate prin Constituţia şi legislaţia Serbiei să fie respectate pe întreg teritoriul acesteia şi să ajungă la nivelul acelora care sunt deja acordate minorităţilor naţionale din Voievodina. Aceste drepturi sunt:
•-          Învăţământ în limba maternă, adică în limba română literară;
•-          Folosirea limbii materne în cadru oficial;
•-          Mass media în limba maternă;
•-          Prezervarea culturii şi obiceiurilor;

•5.    Istoria românilor, precum şi polemicile legate de exprimare trebuie rezolvate doar în baza dovezilor istorice, lingvistice şi etnologice.  Orice politizare în acest caz dăunează comunităţii româneşti şi reprezintă un act antiromânesc.

[armin]

   Jasno je. Kongres je obuhvatio sve oblasti potrebne Rumunima u našoj zemlji.
   Mi,Vlasi, za svoja prava, kroz svoj nacionalni savet tek treba da se izborimo.
   Ko to može da zabrani?
   Valjda ćemo potegnuti iste aršine: ljudska prava...

   Dalje.

   Bliža nam je 2012. godina nego 2002. Kvota Vlaha i kvota Rumuna će tek otkriti realnost koju podupiru vreme prošlo i vreme sadašnje.
   Naslućujete li i vi to? Nema potrebe da se dve susedne i prijateljske države trve oko realnih stotinak Rumuna u dolini Timoka.
    Dve hiljade druge godine je samo uže Kračunovićevo jezgro brojalo tristotinak ljudi, a tek članstvo. To su sada oni "koji predstavljaju rumunski živalj". Otud tolika "frka" da se na temelju te hipoteke dobije što više u novcu, prostoru, pozicijama i vremenu uz pomoć podržavatelja P. Balaševićevih Vlaho- Rumuna. On je lekciju dobio, kao i njegov komplement D. J. u Negotinu. Etnička slika i struktura jednog Zaječara danas je drugačija, suprotna čak, u odnosu na 2002. godinu. Vlasi, idemo napred. Savet naš mora da radi u interesu Vlaha Srbije.

[Vlad]

Popis stanovništva 1890. godine




Izvor:
http://ia700108.us.archive.org/17/items/StatistikaDrzavaBalkanskogPolustrova/Statistika_drzava_balkanskog_polostrova.pdf

[Vlad]

Ko razume - shvatiće

Popis stanovništva 1890. godine



Izvor:
http://ia700108.us.archive.org/17/items/StatistikaDrzavaBalkanskogPolustrova/Statistika_drzava_balkanskog_polostrova.pdf

[Vlad]

Može Boris Tadić uz pomoć odskora "Vlaha", a do juče Srba, da donese bilo koji statut i da izglasa bilo koju rezoluciju.
Može u tim rezolucijama i statutima da Vlahe proglase i za Kineze ako hoće.
Ono što Tadić i njegovi "Vlasi" ne mogu jeste da promene činjenicu da su nam se preci doselili iz Rumunije i da su na popisima bili Rumuni.

Popis stanovništva Srbije iz 1900. godine

http://ia700107.us.archive.org/21/items/StatistickiGodisnjakKraljevineSrbije/StatistickiGodisnjakKraljevineSrbije.pdf

[Volcae]

Može Boris Tadić uz pomoć odskora "Vlaha", a do juče Srba, da donese bilo koji statut i da izglasa bilo koju rezoluciju.
Može u tim rezolucijama i statutima da Vlahe proglase i za Kineze ako hoće.
Ono što Tadić i njegovi "Vlasi" ne mogu jeste da promene činjenicu da su nam se preci doselili iz Rumunije i da su na popisima bili Rumuni.

СТАТИСТИКА ДРЖАВА БАЛКАНСКОГ ПОЛУОСТРВА: КРАЉЕВИНА СРБИЈА, БЕОГРАД 1890
http://www.archive.org/stream/StatistikaDrzavaBalkanskogPolustrova/Statistika_drzava_balkanskog_polostrova#page/n5/mode/2up

СТАТИСТИЧКИ ГОДИШЊАК КРАЉЕВИНЕ СРБИЈЕ: УПРАВА ДРЖАВНЕ СТАТИСТИКЕ, ПЕТА КЊИГА, 1900, БЕОГРАД 1904
http://www.archive.org/stream/AnnuaireStatistiqueDuRoyaumeDeSerbie5/Statisticki_godisnjak_kraljevine_Srbije_5#page/n1/mode/2up

Може и да се прочита али не вреди, јер постоје "Власи-Власи" код којих је 1+1=0

Мала допуна, румунски народ је настао на овом простору и на овом простору на којем ми живимо је и опстао, јер се више стотина година,
мешао са румунским досељеницима из данашње Румуније.

Исто не вреди објаснити некоме да је Ţara Românească или Ţara Rumânească исто што и Влашка (Румунска) или Влашка (Румунска) земља, и
да је данашња Румунија (România) исто што и Влашка а да данашњу Румунију у народу исто и даље називају и Ţara Românească а не само România.

Рецимо који би био одговор на овај текст из 17 века?
. . . vă  rugăm  să  luaţĭ  aminte  că
Rumăniĭ nu  grăesc  în  toate ţărele
într-un  chip,  încă  necĭ  într-o  ţară
toţĭ  într-un  chip;

  Noul Testament de Belgrad, 1648.

Rumaenische Dialekte, Josef Popovici, 1905,
http://www.archive.org/stream/rumaenischediale01popouoft#page/viii/mode/2up

Неко мисли да смо ми од јуче или да никада нисмо ни постојали изгледа, па ево знамо и ми понешто о себи.
Нисмо ми нигде залутали а поготову не међу Влахе-Влахе већ се ради о једној политици која је прошла кроз више
фаза а свака од тих фаза је била антирумунска и против националног идентитета Румуна Србије.

Ништа ново ИСТОРИЈА СЕ ПОНАВЉА, антирумунска политика је и даље у тренду.

Ови Власи-Власи су баш Cool  8)

[Absinth]

   Jasno je. Kongres je obuhvatio sve oblasti potrebne Rumunima u našoj zemlji.
   Mi,Vlasi, za svoja prava, kroz svoj nacionalni savet tek treba da se izborimo.
   Ko to može da zabrani?
   Valjda ćemo potegnuti iste aršine: ljudska prava...

Kako jos ne shvatate da nece biti borbe za ljudska prava, Nacionalni savet vode ljudi trenutno na Vlasti u republici Srbiji.

Smisao agencija, NVO , saveta je da se radi koliko toliko nezavisno i neoptereceno od politike i stranaka.
Ovo se biti samo jos jedna od agencija vlasti radi reda da bi zamazali oci Evropi .

Vlad je u pravu kada kaze - da Savet moze da finansira i Srbija i Rumunija, u dobrom duhu prekogranicne saradnje i ,
posebno po dogovoru koji imaju vec nekoliko godina Srbija i Rumunija?

   Dalje.

   Bliža nam je 2012. godina nego 2002. Kvota Vlaha i kvota Rumuna će tek otkriti realnost koju podupiru vreme prošlo i vreme sadašnje.
   Naslućujete li i vi to? Nema potrebe da se dve susedne i prijateljske države trve oko realnih stotinak Rumuna u dolini Timoka.
    Dve hiljade druge godine je samo uže Kračunovićevo jezgro brojalo tristotinak ljudi, a tek članstvo. To su sada oni "koji predstavljaju rumunski živalj". Otud tolika "frka" da se na temelju te hipoteke dobije što više u novcu, prostoru, pozicijama i vremenu uz pomoć podržavatelja P. Balaševićevih Vlaho- Rumuna. On je lekciju dobio, kao i njegov komplement D. J. u Negotinu. Etnička slika i struktura jednog Zaječara danas je drugačija, suprotna čak, u odnosu na 2002. godinu. Vlasi, idemo napred. Savet naš mora da radi u interesu Vlaha Srbije.

Ponavljam, trosice pare i nece da radi nista. Mozda ocekujete radna mesta i puteve da vam grade?
Radice iskljucivo u interesu DRZAVE SRBIJE . i posredno politickih partija SPS i URS

Popis mogu odmah da vam kazem i rezultate pre 2011 < 35.000 Vlaha i 3.000 Rumuna.

[armin]

I ? Neka bude i toliko. I ? Da me ne shvatite pogrešno, ali u mom okruženju je koliko znam, oko 700 Vlaha glatko prihvatilo i to prvi put po ukidanju jugoslovenstva da se upiše u vlaške spiskove, od famoznih 650 "Vdss" Vlaha ih je samo dvoje ostalo jer neće oni da se osećaju " taocima prorumunske kampanje", od Kračunovićevih Rumuna jedva šaka jada i to što iz "ubeđenja", što iz principa a ostali krenuše među Srbe ili "neke Vlahe" ili NIGDE! Naravno samo zato što su shvatili da stranke igraju igre koje pariraju njihovim političkim protivnicima i u tome se istopi sav smisao. Umesto da se stave nacionalni prioriteti i da se na to troši vreme, energija i novac. Dalje, dovoljno je videti da ovi koji su na platnom spisku, svejedno da li iz bivšeg saveta (Žurž) ili ove što rade za NVO a u stvari su VO i budu na radnom mestu po dva sata a ostalo vreme lenčare praveći budalama one koji su za njima krenuli itd...
To je demagoška praksa koja izgleda nikom da zasmeta. Ja rekoh kako se naljuti onomad ambasador na "svoje" lidere i liderčiće po Srbiji, sad će pola da ih smeni a drugu polovinu ko Putin Duripasku (valjda), ili će da ih ponovo uputi na dokursovanje dublje u Rumuniju. Idemo u susret 2012. Neka bude kako rekoste.

[Absinth]

I ? Neka bude i toliko. I ? Da me ne shvatite pogrešno, ali u mom okruženju je koliko znam, oko 700 Vlaha glatko prihvatilo i to prvi put po ukidanju jugoslovenstva da se upiše u vlaške spiskove, od famoznih 650 "Vdss" Vlaha ih je samo dvoje ostalo jer neće oni da se osećaju " taocima prorumunske kampanje", od Kračunovićevih Rumuna jedva šaka jada i to što iz "ubeđenja", što iz principa a ostali krenuše među Srbe ili "neke Vlahe" ili NIGDE! Naravno samo zato što su shvatili da stranke igraju igre koje pariraju njihovim političkim protivnicima i u tome se istopi sav smisao. Umesto da se stave nacionalni prioriteti i da se na to troši vreme, energija i novac. Dalje, dovoljno je videti da ovi koji su na platnom spisku, svejedno da li iz bivšeg saveta (Žurž) ili ove što rade za NVO a u stvari su VO i budu na radnom mestu po dva sata a ostalo vreme lenčare praveći budalama one koji su za njima krenuli itd...
To je demagoška praksa koja izgleda nikom da zasmeta. Ja rekoh kako se naljuti onomad ambasador na "svoje" lidere i liderčiće po Srbiji, sad će pola da ih smeni a drugu polovinu ko Putin Duripasku (valjda), ili će da ih ponovo uputi na dokursovanje dublje u Rumuniju. Idemo u susret 2012. Neka bude kako rekoste.

Sa ovim sto ste izneli se slazem, to je nasa balkanska boljka svi bi da se izlezavaju a drugi da rade.
Ne bh ja bas gledao na tzv`prorumunske` crno i belo,
Iz mog , moram priznati velikog zivotnog iskustva, smatram da su mozda neki, koji se na prste ruku mogu izbrojati na necijem platnom spisku.
Ili mozda na oba platna spiska.

Ostali rade sa dusom, i mislim da koriste pomoc Rumunije samo zarad distinkcije od Srbije, u potrazi za nekim sopstvenim sebi svojstvenim identitetom, jer pazite mi nemamo sopstveni posebni identitet koji nam moze pomoci da se razlikujemo od Srba, isto se zovemo i prezivamo, vec vise od 100 godina, isto se ponasamo,na isti nacin radimo, isto umiremo.
Kada bi se vi zvali Jonel, Truca, Florea, Dica, Ion, Traian, Ilena, Leandru, Constantin, Mirca,Ioana, Angel i prezivali bez onog nesrecnog -ic ili -ovic
tada bi to stto traze Vlasi imalo smisla, jos kada bi smo imali posebnu religiju bilo bi nam kudikamo lakse, Drzava Srbija sa potvrdjenom asimilacionom politikom na izborima od 06.06.10.
SPC sa potvrdjenom etnofiletistickom jeresi - srpstvo iznad hriscanstva i pravoslavlja, birokratija i tajne sluzbe su recept za rapidno unistavanje i negiranje nase populacije.

Uveravam vas da drzava Srbija uopste ne zeli dobro svojoj populaciji u Istocnoj Srbiji.

Zato:
iako su odgovorni za Vlaske balove i nesmotreno trosenje novca, prosli nacionalni savet nije odgovoran za neprihvatanje drzave da uz minimalne troskove adaptiramo rumunsko pismo nasim potrebama i da se u SPC bogomoljama drzi sluzba na Vlaskom .

Zato borbeni Vlasi kakve vi ocigledno  ne poznajete ,jer verovatno znate samo one pitome i krotke poslusnike, TRAZE bez razmisljanja  `limba literara` i Vlaske Crkve.

Iz mog ugla gledano, opasniji za drzavu Srbiju su ti posebni Vlasi koji mogu bilo kad naginjati ka Vlaskoj republici, ako se URS-i obogate preko svake mere u narednih 20 godina i budu hteli svoj feudalni posed. Ovi intelektualci nisu toliko opasni iako priznaju bratske veze i ponekad istovetnost sa Rumunijom.

Pozdrav!