A evo i par infromacija o onome sta se radilo i do kakvih se rezultata doslo na Kongesu Rumuna (ili kako se u srpskom tekstu predstavlja na Kongesu Vlaha (Rumuna)) ....
http://www.rgnpress.ro/content/view/46036/26/Congresul Romanilor din Serbia si-a incheit lucrarile condamnand actiunile antiromanesti Doni Milanovat, Timoc, Serbia/Romanian Global News
duminică, 07 noiembrie 2010
Sambata 6 noiembrie 2010, la Doni Milanovat in Timoc, a avut loc Congresul Romanilor din Serbia care a reunit cele mai importante si reprezentative asociatii ale romanilor din Voivodina si ale romanilor/vlahilor din Timoc, precum si deputati si senatori din Parlamentul de la Bucuresti, reprezentand atat PDL cat si PSD.
La lucrari a fost prezenta o delegatie a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, condusa de secretarul de stat Eugen Tomac. A fost prezent un reprezentant al Institutului Cultural Roman si reprezentanti ai Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, precum si presedintele asociatiei „Rasaritul Romanesc" de la Chisinau, alaturi de numerosi jurnalisti, transmite Romanian Global News.
La sfarsitul Congresului a fos adoptat un „Document final al Congresului Romanilor din Serbia" si o Declaratie.
Romanian Global News, care a fost partener media al evenimentului, publica cele doua documente de importanta istorica pentru cei peste 350.000 de romani din Serbia, revenind luni cu informatii suplimentare despre eveniment.
Documentul final al Congresului Românilor din Serbia
- Doni Milanovt, Timoc, Serbia 6 noiembrie 2010 -
Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor româneşti reprezentate la Congresul Românilor din Serbia (Donji Milanovac, Serbia, 6 noiembrie 2009), invocând Rezoluţia 1632 şi Recomandarea 1845, pe marginea raportului lui Jürgen Hermann privind Rezoluţia 11528 "Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia" a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, adoptată la 1 octombrie 2008, invocând prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, document ratificat de Serbia, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, precum şi corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care Serbia este parte;
Invocând, de asemenea, articolul 20 din Tratatul cu privire la relaţiile de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare între România şi Republica Federală Iugoslavia, semnat la Belgrad, la 16 mai 1996, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad, la 4 noiembrie 2002;
Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din Serbia faţă de protejarea drepturilor etnice ale românilor/vlahilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a acestora;
Reamintind absenţa progreselor în Serbia în implementarea Rezoluţiei nr. 1632 (2008) şi Recomandarea 1845 (2008) cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;
Îngrijoraţi de acuzaţiile tot mai virulente ce pretind că cererea de drepturi elementare pentru românii din nordestul Serbiei - cunoscuţi de autorităţile sârbe sub exonimul de „vlahi" - reprezintă o campanie de „românizare" (ceea ce reprezintă un nonsens, având în vedere echivalenţa perfectă între exonimul de „vlah, si etnonimul „rumân" sau „român");
Alarmaţi de încercările de a introduce limba sârbă ca limbă obligatorie de comunicare în cadrul instituţiilor considerate reprezentative tocmai pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor/vlahilor din nordestul Serbiei;
Constatând că nici o măsură necesară nu a fost luată, nici măcar prevăzută până acum, pentru a le înlesni românilor zişi valahi de pe Văile Timocului, Moravei şi Dunării accesul la învăţământ, presă şi administraţie publică în limba lor maternă;
Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor comunităţi româneşti de pe teritoriul Serbiei (români, vlahi, rumâni, aromâni):
1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii româneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale românilor din nord estul Serbiei la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba română;
2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea românilor din nord estul Serbiei sunt deformate în scopul neacordării acestora un statut oficial similar românilor din Voievodina;
3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile sârbe caută să nu recunoască identitatea românilor de pe întreg cuprinsul Serbiei;
4. Reaminteşte că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice;
5. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia vlahii/rumânii ar fi un popor diferit de poporul român sau sârbi românizaţi şi ar trebui trataţi altfel decât românii din restul Serbiei;
6. Reafirmă apartenenţa vlahilor/rumânilor la românitate, deopotrivă cu aromânii (denumiţi şi ei vlahi în unele state balcanice).
7. Cere statului sârb
§ Să renunţe la diferenţierea artificiala între românii din nord estul Serbiei şi restul românilor din Serbia;
§ Să asigure o reprezentare instituţională unică pentru întreaga comunitate românească din Serbia, la fel cu cea de care beneficiază celelalte minorităţi recunoscute din această ţară;
§ Să asigure tuturor românilor din Serbia, în egală măsură, accesul la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, limba română;
§ Inserarea în metodologia recensământului, elaborată cf. art. 9 al legii de către Institutul Republican de Statistică, a prevederilor conform cărora:
•o la centralizarea finală a rezultatelor, de către Institutul Republican de Statistică, datele numerice privind persoanele declarate naţional şi lingvistic la rubrica "alţii" drept "vlahi", "ţinţari", "armâni" să fie incluse în rubrica persoanelor declarate naţional şi lingvistic drept "români";
•o amendarea art. 27, care prevede lipsa obligativităţii persoanelor recenzate de a completa rubricile din chestionar aferente apartenenţei naţionale şi apartenenţei lingvistice, în sensul prevederii obligativităţii de a oferi răspunsuri ca la toate celelalte rubrici din chestionar.
§ Sa respecte litera si spiritul Recomandarii APCE nr. 1410 (1999) privind relatiile dintre europenii din strainatate cu tarile lor de origine, precum si Rezolutia nr. 1035 (1994) si Directiva nr. 495 (1994) cu pricire la europenii din strainatate;
§ Adoptarea legii privind retrocedarea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist iugoslav într-o formulă care să acopere întregul inventar al proprietăţilor care au aparţinut persoanelor fizice, juridice, fundaţiilor etnicilor români din Serbia; (cazuri de interes: proprietăţile Fundaţiei "Dimitrie Bălănescu" din Biserica Albă; proprietăţile Băncii "Luceafărul" din Vârşeţ, inclusiv filialele "Steaua" din Vladimirovac şi "Dunăreana" din Kovin, lichidate prin decizia nr. 2135/1946 a Tribunalului Popular Principal din Cercul Vârşeţ; castelul Mocioni din Vlajkovac; aplicarea legii şi în beneficiul Episcopiei Ortodoxe Române din Republica Serbia "Dacia Felix", pe baza inventarului de solicitări prezentat în anul 2006 de către parohiile româneşti, cuprinzând întregul fond funciar şi imobiliar;
§ Amendarea Legii Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Republica Serbia (adoptată de Parlamentul Republicii Serbia la 20 aprilie 2006, promulgată de preşedintele Republicii Serbia la 27 aprilie 2006), prin
•o modificarea art. 10, în sensul:
•· includerii Bisericii Ortodoxe Române în rândul bisericilor recunoscute ca TRADIŢIONALE şi fără vreo limitare geografică a ariei de activitate, astfel încât să se permită activitatea pe întregul teritoriu Republicii Serbia, inclusiv în Timoc.
•· includerii CONVENŢIILOR bilaterale în rândul documentelor juridice pe baza cărora se poate realiza recunoaşterea caracterului tradiţional al Bisericii Ortodoxe Române
•o abrogarea art. 19, care prevede: "în Registru nu se poate înscrie organizaţia religioasă a cărei denumire conţine denumirea sau o parte a denumirii care exprimă identitatea unei biserici, comunităţi religioase sau organizaţii religioase care deja a fost înregistrată în registru sau care deja a depus solicitarea de înregistrare".
•§ Modificarea prevederilor Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia, gestionat de Ministerul Cultelor Republicii Serbia, astfel:
înregistrarea Episcopiei Ortodoxe Române "Dacia Felix" cu menţiunea "din Republica Serbia", fără nici o limitare geografică, deci cu drept de activitate pe întregul teritoriu al Republicii Serbia.
•§ Respectarea art. 78 al Constituţiei Republicii Serbia care prevede:
"Este strict interzisă luarea măsurilor care vor determina modificarea artificială a structurii etnice a populaţiei în zonele unde membrii minorităţilor naţionale trăiesc tradiţional şi în număr mare"
Amendarea Legii consiliilor naţionale ale minorităţilor naţionale din Republica Serbia pentru ca respectivele competenţe să nu conducă la un control discreţionar al Consiliilor Naţionale asupra ONG-urilor şi redacţiilor mass-media, în domenii precum distribuţia finanţării şi conţinutul programelor.
Menţinerea posibilităţii de sprijinire a proiectelor ONG-urilor etnicilor români direct de la bugetul provincial şi republican, fără mijlocirea Consiliilor Minorităţilor Naţionale.
Deschiderea de clase/grupe cu predare în limba română:
- la nivelurile preşcolar, primar şi general la Pancevo, Kovin, Biserica Albă, Zrenjanin, Novi Sad, Orešac, Omoljica, Jabuka, Glogonj, iar la nivel general la Ovcea, pentru acoperirea tuturor localităţilor în care trăiesc etnicii români, pe baza principiului "discriminării pozitive" - renunţarea la cota de 15 elevi pentru o clasă;
- şi în alte instituţii de învăţământ mediu şi superior din Voievodina, decât Liceul "Borislav Petrov Braca" din Vârşeţ, Liceul Economic "Dositej Obradović" din Alibunar, Şcoala Superioară de Educatori din Vârşeţ, Secţia din Vârşeţ a Facultăţii de Învăţători din Belgrad, Universitatea din Novi Sad, tot pentru acoperirea echilibrată a întregului areal unde locuiesc etnicii români;
•§ constituirea ca unităţi de învăţământ de sine stătătoare a departamentelor şcolare care funcţionează în localităţile cu etnici români;
•§ constituirea de şcoli generale în localităţile unde nu există decât departamente şcolare primare;
•§ Introducerea limbii române în inscripţionarea tuturor localităţilor din Banatul voievodinean unde etnicii români îndeplinesc baremul minimal din legislaţia sârbă actuală, reprezentând peste 25% din totalul locuitorilor;
•§ posibilitatea activării preoţilor contractuali din afara Serbiei la parohiile româneşti ale Episcopiei Ortodoxe Române "Dacia Felix";
•§ introducerea programei curriculare în limba română pentru orele de religie la standarde compatibile cu programa curriculară de religie din România, prin:
•o renunţarea la actualele manuale de religie, care constituie simple traduceri din limba sârbă în limba română a manualelor de religie elaborate de Biserica Ortodoxă Sârbă, care promovează sfinţii şi sârbătorile specific sârbeşti;
•o introducerea noţiunilor referitoare la tradiţiile ortodoxe specific româneşti, la sfinţii poporului român, atât din perioada creştinării concomitent cu etnogeneza, cât şi din perioada evoluţiei istorice a poporului român până în contemporaneitate.
•§ Asigurarea unei reprezentări procentuale corespunzătoare a etnicilor români în structurile poliţiei, justiţiei şi administraţiei vamale în zonele în care aceştia trăiesc, echivalente ponderii acestora din totalul populaţiei;
•§ Întreţinerea cimitirelor ortodoxe româneşti şi a capelelor aferente din localităţile unde la ultimul recensământ nu s-au mai înregistrat persoane care să se declare de naţionalitate română, în contextul asimilării şi deznaţionalizării etnicilor români;
•§ Acordarea autorizaţiei de construcţie pentru a doua biserică ortodoxă românească din Malainiţa şi pentru lăcaşurile ortodoxe româneşti care urmează să fie clădite în Timoc;
•§ Introducerea claselor cu predare în limba română, inclusiv a programei de religie, în instituţiile de învăţământ din Timoc, prin aplicarea principiului "discriminării pozitive" - renunţarea la cota de 15 elevi pentru o clasă;
•§ Introducerea limbii şi literaturii române ca disciplină OBLIGATORIE de studiu, precum şi studierea celorlalte discipline de învăţământ tot în limba română, echivalent sistemului practicat de statul român pentru minoritatea naţională sârbă, conform principiului RECIPROCITĂŢII.
•§ Introducerea limbii române literare, nu a variantelor ei regionale (graiuri), în mass-media de stat din Timoc, inclusiv în cadrul unor emisiuni informative;
•§ Introducerea limbii române în administraţia publică şi în inscripţionarea localităţilor din Timoc;
•§ Renunţarea de către autorităţile sârbe la demersurile de standardizare a aşa-zisei „limbi vlahe". diferite de cea română;
•§ Asigurarea unei reprezentări procentuale corespunzătoare a etnicilor români în structurile poliţiei, justiţiei şi administraţiei vamale în zonele în care aceştia trăiesc, echivalente ponderii acestora din totalul populaţiei;
•§ Identificarea şi aplicarea soluţiilor tehnice pentru ca persoanele care trăiesc în Serbia de Răsărit să recepţioneze emisiunile în limba română realizate în Voievodina. Includerea în emisiunile în limba română realizate la Radio şi TV Novi Sad a unor rubrici dedicate românilor timoceni;
•§ Reglementarea statutului juridic al mănăstirilor din Timoc ctitorite de domnitorii Ţării Româneşti, pe baza principiului reciprocităţii.
8. Cere statului român:
•§ Să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de comunitatea românilor din Serbia, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;
•§ Să îşi exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;
•§ să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a românilor/ rumânilor/vlahilor/ aromânilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.
9. Cere forurilor europene şi internaţionale îndrituite:
•§ Să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea românilor din Serbia ca minoritate naţională indiferent de locul unde trăiesc aceştia şi de etnonimul folosit de ei insisi/exonim (român, vlah, rumân, aromân) sau etnonimul folosit de straini/exonim (vlahi si altele) .
10. Decide constituirea Forumului Românilor din Serbia (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale românilor de Serbia, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia, care să gestioneze problematica românească din Serbia în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Românilor din Serbia şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.
Declaraţie Invocând următoarele documente adoptate în Consiliul Europei:
Raportul documentului 11528: poziţia minorităţilor naţionale în Voievodina şi minorităţii naţionale române în Serbia, recomandarea 1845 din 2008, precum şi Rezoluţia Consiliului Europei 1632 din 2008
Adoptă următoarea declaraţie:
1. Românii sunt un popor răsăritean european care, în interiorul comunităţii se denumeşte români, rumâni, armâni, în timp ce alte popoare îi denumesc „valahi, „iflac","ciribiri", „cincari"... Cu certitudine, putem afirma că termenul de „valah" este echivalent cu termenul de român, la fel limba valahă cu limba română.
Apartenenţii comunităţii româneşti au reuşit să-şi păstreze individualitatea, identitatea, tradiţiile, obiceiurile, cultura şi limba.
2. Limba română trebuie privită din punct de vedere lingvistic şi în niciun caz din punct de vedere politic. Românii vorbesc patru dialecte ale limbii române: daco-român, istro-român, aromân, megleno-român.
Dialectul daco-român este vorbit de majoritatea populaţiei româneşti din România, Republica Moldova, precum şi de o parte a populaţiei Ucrainei, Bulgariei, Serbiei şi Ungariei. Dialectul istro-român este vorbit în Croaţia, în special în Pensiula Istria. Dialectul aromân este vorbit în Albania, Grecia, Bulgaria şi Republica Macedonia. Dialectul megleno-român este vorbit în Republica Macedonia şi în Grecia.
3. Românii din Serbia de nord-est vorbesc graiuri ale dialectului istoric daco-român: cel bănăţean şi cel oltean. Graiul bănăţean este vorbit de către românii care locuiesc în următoarele zone: valea Moravei, Branicevo, Zvijd, Homolie, Timocul Negru şi Banat. Graiul oltean este vorbit de românii din valea râului Timoc, zona Negotinului, Cliuci şi Miroci.
Limba de comunicare, adică standardul literar pentru toţi românii, este limba română literară.
•1. Românii din Serbia de răsărit se găsesc între graniţele râurilor Morava - la apus, Timoc - la răsărit şi sud, Dunărea - la est.
•2. Românii din Serbia trăiesc în 155 de localităţi pur româneşti şi 48 mixte.
Potrivit statisticilor oficiale, în Serbia există 40.054 de români, iar neoficial numărul acestora se ridică la aproximitiv 250.000.
Vorbitorii graiului bănăţean au migrat în două rânduri:
•- După pacea de la Pojarevaţ din 1718, aşa cum arată raportul Voievodului Mersia, care a fost prezentat prinţului Eugen de Savoia.
•- După revolta socială a românilor din 1785, condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, aşa cum reiese din raportul Bisericii Ortodoxe Sârbe, realizat de Maksima Ratković.
•3. Românii din Serbia de răsărit sunt o comunitate loială statului sârb. Împreună cu poporul majoritar au participat la crearea tuturor formaţiunilor statale din ultimii 200 de ani. Românii din Serbia de răsărit susţin o Serbie unitară şi suveranitatea ţării, inclusiv în Kosovo şi Metohia.
De asemenea, românii din Serbia de răsărit s-au angajat într-o relaţie amicală cu ţara de origine, România, şi respectă drepturile omului şi ale minorităţilor în baza reciprocităţii. Românii din Serbia şi comunitatea sârbă din România trebuie să fie o punte de legătură între cele două state, având vedere viitoarea integrare a Serbiei în Uniunea Europeană.
•4. Românii din Serbia de răsărit cer ca depturile individuale şi colective garantate prin Constituţia şi legislaţia Serbiei să fie respectate pe întreg teritoriul acesteia şi să ajungă la nivelul acelora care sunt deja acordate minorităţilor naţionale din Voievodina. Aceste drepturi sunt:
•- Învăţământ în limba maternă, adică în limba română literară;
•- Folosirea limbii materne în cadru oficial;
•- Mass media în limba maternă;
•- Prezervarea culturii şi obiceiurilor;
•5. Istoria românilor, precum şi polemicile legate de exprimare trebuie rezolvate doar în baza dovezilor istorice, lingvistice şi etnologice. Orice politizare în acest caz dăunează comunităţii româneşti şi reprezintă un act antiromânesc.
