- 1.Spaniolul Flavio Biondo (viziteazã Moldova în 1453, el zice: "valahii aratã originea lor prin limba cu care se mândresc - ca de o podoabã şi pe care o proclamã românã"),
- 2.Mesajul lui Ştefan cel Mare, citit în faţa dogilor din Veneţia de cãtre Ioan Ţamblac, unchiul voievodului, la 8 mai 1478, care este "tradus în limba valahã (românã) ("...idiomate valachio")",
- 3.Tratatul încheiat între Ştefan cel Mare (voievodul Moldovei desemnat cel mai mare român din toate timpurile şi canonizat de biserica ortodoxă română) şi regele Poloniei în 15 septembrie 1485 „("...haec inscriptio ex valahico in latinum versa est”, adică a fost „tradus din valahă în latină”. Deci, Ştefan cel Mare a încheiat un tratat cu regele Poloniei scris „în valahă”
- 4.Italianul Antonio Bonfini (în 1492 va zice despre valahii lui Ştefan cel Mare: "îi vezi cum luptã nu atât pentru pãstrarea vieţii lor, cât pentru limba lor valahã/românã"),
- 5.Francesco della Valle din Padova scrie în 1532 că românii “se denumesc Romei în limba lor”, iar mai departe el citează expresia : “Sti rominesti ?”: “…si dimandano in lingua loro Romei…se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?…” în:
/Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90./
- 6.În 1534, Tranquillo Andronico notează că ” Valachi nunc se Romanos vocant” (“se numesc români”)
/Endre Veress, Fontes rerum transylvanicarum:Erdélyi történelmi források, Történettudományi Intézet, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1914, S. 204/
- 7.Ungurul Nicolaus Olahus (1536): "graiul lor (al locuitorilor Moldovei - n.n.) şi al celorlalţi români a fost odinioară cel roman";
- 8.Rusul Ivan Peresvetov, care s-a aflat la curtea lui Petru Rareş (voievodul Moldovei) în anii 1536-1538 şi cãruia îi va dedica o lucrare, oferindu-l ţarilor ruşi "model de monarh", îl numeşte "valah", "stăpân al Valahiei",
- 9.Germanul transilvănean Johann Lebel scrie în 1542 că « Vlachi » se numeau între ei « Romuini » : “Ex Vlachi Valachi, Romanenses Italiani,/Quorum reliquae Romanensi lingua utuntur…/Solo Romanos nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter Romuini sunt appelanti”
/Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12/
- 10.Cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în 1554 că în limba lor « walachii » se numesc « romini » : “qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur” St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi.
/I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555/
- 11.Italianul Alessandro Guagnini (1563; "Acest popor al valahilor se numeşte român"),
- 12.Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească se desemnează ca « romani » : „…Valacchi, qui se Romanos nominant…„ “Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno…“
/Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120/
- 13.Francezul Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Ţara Românească şi cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevăraţi urmaşi ai romanilor şi-şi numesc limba “româneşte”, adică romana”: “Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c’est-à-dire romain … ” în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople.
/Paul Cernovodeanu, Studii si materiale de istorie medievala, IV, 1960, p. 444/
- - 14.După o călătorie prin Ţara Românească, Moldova şi Transilvania Ferrante Capecci relatează în 1575 că locuitorii acestor provincii chiamă limba lor “româneşti” (“romanesci”) : “Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli…”
/Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, Bucureşti, Editura Stiinţifică, 1970, vol. II, p.158 – 161./
- 15.Ungurul Ioan Czimor Decsi de Baranya (1587; "Valahia (ca sã descriu Moldova pe scurt)... românii folosesc o limbã latinã");
- 16.Neamţul Martin Opitz (1624;
"iar slavii vă- nconjoară
ca marea într-un cleşte ...
şi totuşi limba voastră
prin timp a străbătut;
E dulce cum e mierea
şi-mi place s-o ascult!");
- 17.Bulgarul Petru Bogan Baklij (la 1641 a zis: "moldovenii vorbesc valaha/ româna - il Valacho"),
- 18.Ungurul Ioan Kemeny, în 1648, i-a adus lui Vasile Lupu "scrisori scrise în latineşte şi româneşte; cu Vasile Lupu am vorbit româneşte"
- - 19.Maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele: « Si noi sentem Rumeni » (“Şi noi suntem români”) şi « Noi sentem di sange rumenesc » (“Noi suntem de sânge românesc”) : “Valachos… dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange rumenesc : Nos sumus de sanguine Romano”
/Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39/
Moment istoric! Ore de limbă română în Serbia de răsărit DIN MARTIE 2013!
Inspectoratul Şcolar din Zajecear (Valea Timocului) solicită prin circulara pe care o puteţi accesa la linkul
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1601.msg7825%3Btopicseen#msg78251. Să informează părinții și elevii cu privire la introducerea limbii române cu elemente de cultură națională din 1 septembrie 2013
2.Conducerea şcolii din Zajecear să facă pregătiri ca din 07.03.2013 să ofere ca proiect pilot pentru un număr de elevi interesați introducere a limbii române cu elemente de cultură națională, în perioada martie-iunie 2013th ani (ca activități opționale școlare), care ar servi drept suport pentru introducerea acestui obiect, și pentru a înțelege capacitatea de a pregăti elevii școlilor pentru predare din septembrie 2013.
Mulţi nu au mai crezut că se va împlini această dorinţă firească de a învăţa în şcoală să se scrie în limba maternă ,,mamă», ,,tată»…Prea de multe ori au adunat degeaba semnături în anii trecuţi.
Le-am spus şi le spun: din 2012 este un alt context internaţional pentru Serbia.
Acum toată responsabilitatea este la liderii românilor din Serbia de răsărit (la toţi liderii):
1.Să se apuce să facă ACUM (şi nu peste o săptămână) anunţuri în presă şi adunări cu oamenii din asociaţiile lor prin care să anunţe că în MARTIE (şi nu mai târziu) fiecare părinte poate depune cerere la şcoală pentru copilul lui din clasele I –VIII pentru ca să înveţe ore de limbă română cu elemente de cultură naţională.
2.Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, liderii comunităţilor româneşti din întreaga Serbie şi profesorii şi învăţătorii români din Serbia să comande, să caute şi să trimită în Serbia de răsărit abecedare în limba română TIPĂRITE ÎN SERBIA!
Dacă astea nu se fac în luna martie, vorba lui Păun Durlici, trece baba cu colacii...
Cei care vor să facă rău românilor din Serbia sau care sunt slabi de minte vor sta şi acum cu măinile în sân şi vor spune că ei nu trebuie să facă nimic şi că statul sârb trebuie să le bată la uşă la românii din Serbia ca să îi îmbie cu limba română.
Mai trebuie lăsate la o parte orgoliile şi trebuie colaborat şi cu Consiliul Naţional al Românilor din Serbia. Din ultmele luni acesta se implică serios în această problemă. Vezi emisiunile şi articolele în română şi sârbă în care se vorbeşte de acest lucru:
http://www.youtube.com/watch?v=VUxJpAGP5tU http://www.rtvbor.rs/gledista/8365-gledista-prava-nacionalnih-manjina-u-istocnoj-srbiji-14-februar-2013.htmlhttp://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/politic/8311-conducerea-consiliului-national-al-romanilor-din-serbia-in-vizita-la-liderii-romanilorvlahilor-din-timoc.htmlhttp://rtvbor.rs/obrazovanje/8361-nastava-na-rumunskom-od-1-septembra.htmlhttp://romaningrecia.gr/2013/02/consul-general-al-romaniei-in-serbia-se.html?spref=fbhttp://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1233