Poštovanje prava rumunske nacionalne manjine u Srbiji

[Viorel Dolha]

1.Poštovanje prava rumunske nacionalne manjine u Srbiji
(Partea sârbă ar trebui să permită déjà în acest an şcolar, din luna februarie 2013, studiul cursului de limbă română cu elemente de cultură națională în cel puțin două școli din estul Serbiei)
Beograd, 18. januar 2013. godine – Državni sekretar Ministarstva pravde i državne uprave i kopredsedavajući Međuvladinoj mešovitoj komisiji za nacionalne manjine Srbije i Rumunije Gordana Stamenić razgovarala je danas sa predstavnicima Nacionalnog saveta rumunske nacionalne manjine o uvođenju predmeta rumunski jezik sa elementima kulture u škole na području istočne Srbije. (Vezi şi http://timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-negotina/postov%D0%B0nje-pr%D0%B0v%D0%B0-rumunske-n%D0%B0cion%D0%B0lne-m%D0%B0njine-u-srbiji.html şi http://www.srbija.gov.rs/vesti/vest.php?id=183087 şi http://www.drzavnauprava.gov.rs/newsitem.php?id=2221 ) Felicităriconducerii Consiliului Naţional a Minorităţii Naţionale Române din Serbia (Daniel Petrovici şi Marcel Drăgan)!

Srpska strana bi trebalo da krajem ove i od početka naredne školske godine pokrene pilot projekat učenja izbornog predmeta Rumunski jezik sa elementima nacionalne kulture u bar dve škole u istočnoj Srbiji. (Vezi http://www.nacionalnisavetvlaha.rs/konsultacijeholandija.html )

Iată şi şcolile din Serbia de răsărit în care părinţii au cerut oficial ore de limbă română încă din luna mai şi iunie 2012:
-Osnovna škola Đorđe Simeonović Podgorac [email protected] tel 030/460294
-Osnovna škola Đura Jakšić Zajecear [email protected], tel 019/3400-517 (019) 442 517
-Osnovna škola Stanoje Miljković Brestovac [email protected], [email protected], 030/436-860
-Osnovna škola Vuk Karadžić Kladovo [email protected], tel 019/ 808951; 808-959; 801-406
(Vezi http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1228 )

Iată şi listele cu semnăturile părinţilor de la cei care nu le-au ascuns. În cazul lor s-a amânat mult, dar dacă vor insista serios vor începe ore de limbă română din februarie 2013. Aceste liste le avem de la Boian Barbuţici, de la Alexandru Naidanovici şi de la Tihan Matasarevici.
Dacă mai au şi alţii astfel de liste să ni le trimită ca să le trimitem la instituţiile din Serbia care ni le-au cerut şi să le trimitem şi la întâlnirea lui Knut Vollebaek, Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, cu reprezentanţi ai românilor din Serbia care va avea loc prin 28-29 ianuarie 2013. Puteţi să trimiteţi aceste liste şi direct celor care vor participa la întâlnire.
http://invatatori.ro/2012/11/ 27/apel-pentru-dreptul-la-ore-de-limba-romana-in-scolile-din-serbia-de-rasarit/

Ceilalţi lideri ai românilor din Serbia aşteaptă să pice para mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă. Şi în Serbia şi în România se introduc ore de limbă pentru minorităţi numai şi numai pentru cine cere în scris şi atunci când trebuie.
Până în martie 2013 trebuie déjà înregistrate la şcoli cererile pentru ore de limbă română pentru anul şcolar care începe în septembrie 2013.

2. 1.Danas u Petrovcu na Mlavi osnovana je NGO "Roditelji koji žele da im deca uče rumunski u školi - Sandu Timoc"

Astăzi, 26 01 2013, în Petrovac na Mlavi a fost înființat ONG "Părinţii care doresc copiii lor să învețe la şcоаlă rоmâneşte - Sandu Timoc " (vezi foto)

2. O uvođenju predmetа rumunski jezik sа elementimа kulture u škole nа području istočne Srbije. (vezi link)
http://timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-negotina/postov%D0%B0nje-pr%D0%B0v%D0%B0-rumunske-n%D0%B0cion%D0%B0lne-m%D0%B0njine-u-srbiji.html

Hvala,
Pozdrav!
viorel dolha
PS
1.Ar trebui cumpărate şi folosite abecerare (bukvare) în limba română editate în Serbia (cu imnul şi stema Serbiei) la un depozit la care lucrează Romanţa Jovanovici tel mobi 00381 64 802 10 71 (tel fix 00381 21 523 844 fax 00381 21 522 069 e-mail [email protected] ) În urmă cu un an abecedarele costau 5 euro bucata. Dacă nu mai sunt abecedare noi se pot cere abecedare rămare în toate şcolile româneşti din Voivodina (abecedare noi sau vechi). Colegii din Voivodina ar putea să adune abecedare (chiar vechi) tipărite în Serbia şi să le trimită în şcolile din Serbia de răsărit în care se va învăţa limba română.

2.Despre CRISTEA SANDU TIMOC
Povestea unui om care a murit în 2012 şi nu şi-a împlinit încă visul din copilărie de a fi învăţător de limbă română în satul său din Valea Timocului.
Filmul, foarte lung, este un document excepţional despre învăţători, despre români uitaţi, despre cum se slujeşte cu adevărat un ideal…

http://www.youtube.com/watch?v=-JtMMwZ-GnI

http://www.timocpress.info/index.php/ro ... r-timoceni

Cu bine,
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
http://www.facebook.com/viorel.dolha/photos_albums
http://www.aiarad.ro/forum/viewforum.php?f=11
http://www.facebook.com/groups/grupagiro/
http://agiromoldova.blogspot.ro/
http://invatatori.ro/
http://www.facebook.com/invatatori
tel 0723259290 sau 0744195155

[Viorel Dolha]

1.Se supără pe mine nişte buni români din Serbia când am spus şi spun că trebuie să se ceară în scris ore de limba română în şcolile din Serbia.
Ei cred că aşa vreau eu.
Nu eu vreau aşa!
Aşa este practica în toate ţările privind minorităţile.
Aş vrea şi eu, dar niciunde nu se bagă în şcoli limba unei minorităţi dacă aceasta nu se cere în scris de către părinţi şi dacă nu se cere atunci când trebuie.
Greşeşte cine crede că va veni o vreme în care se va băga limba română şi la cine nu o cere! Poate aştepta mult şi bine!
După legislaţia sârbă mai are competenţe în această procedură şi Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia. Am auzit că unii nu sunt mulţumiţi de ce a făcut sau nu a făcut consiliul în trecut sau de partidele în care sunt unii sau alţii.
Poate orice să fie adevărat, dar CNMNRS este o instituţie oficială care acum a fost la Guvernul sârb pentru ore de limba română în Serbia de răsărit.
Un lucru foarte bun pentru care toţi cei care vor limbă română ar trebui să le trimită mesaje de mulţumire. Aşa ar face cineva civilizat! Aşa trebuie dacă se vrea cu adevărat limba română. Trebuie lăsate vechile nemulţumiri la o parte!
Este trist că unii vor sau nu vor limba română după cum le place sau nu le place de câte un om care conduce instituţia oficială fără de care nu se poate ajunge la rezultate pozitive. Altora le mai creşte sau scade pofta de limba română după ce partide sunt la putere în România sau Serbia.

2.Alţii mai aşteaptă altceva: aşteptă ca România sau UE să ceară Serbiei să desfiinţeze consiliul vlah sau să le bage limba română şi fără voia lor unora care nu o vreau sau vreau altă limbă. Este nedemocratic la nivel de principiu al statului de drept dar nu este nici omeneşte.
Conform tuturor standardelor române, sârbe şi internaţionale, fiecare om are dreptul la AUTOIDENTIFICARE.
A cere să nu se respecte acest drept TE FACI DE RÂS în faţa cui te aude.
Sigur că vlasii sunt români ca şi cei din Banat sau Oltenia! Este sigur acest lucru şi trebuie scrise cărţi şi făcute emisiuni care să le arate acest lucru celor care nu cred.
NU este voie însă să îi oblige instituţii statale. Să încercăm să îi lămurim dar nu este voie să îi obligăm! Nu în aceste vremuri! Nu în Europa!
Sigur că statul sârb a încurajat neprietenesc acest fenomen de împărţire în două minorităţi. Este însă teoretic acoperit în legislaţie şi procedură chiar dacă avem un gust amar faţă de ceea ce a făcut.
Dacă nu s-ar găsi nicun om în Serbia care să spună că este vlah, atunci ar merita să spunem acest lucru la UE, la Belgrad etc.
Ştiţi bine însă că există asemenea oameni care spun că sunt vlasi şi reprezentanţii UE s-au întâlnit cu ei. De aceea nu mai trebuie să cereţi ceva împotriva a ceea ce vor să fie sau ce vor să înveţe la şcoală vlasii fiindcă ar însemna că nu sunteţi democraţi, iar cei cu care veţi vorbi vă vor lua de la inimă, le veţi deveni cel puţin ciudaţi. Vor crede că vreţi să moară capra vecinului.
Într-un an-doi singuri aceşti vlasi se vor întoarce la limba română fiindcă părinţii şi copiii vor vedea că este un lucru neserios să înveţi un alfabet în care nu prea poţi scrie sau citi aproape nimic. Trebuie însă să aibă spre ce se îndrepta după această experienţă nefericită a alfabetului vlah. Trebuie să fie în paralel de acum din februarie 2013 sau/şi din septembrie şcoli în Serbia de răsărit în care să se înveţe ore de limbă română! Ca să fie însă ore de limbă română în şcoli trebuie ca părinţii să ceară serios, iar liderii comunităţii să le reprezinte interesele în faţa directorilor şi chiar şi în justiţie dacă va fi cazul şi să lucreze şi cu Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia care are rol serios conform legii sârbe.

[Viorel Dolha]

NATSA TOSIC a scris:
http://www.facebook.com/natasa.tosic.50

U ime predsednika Demokratskog Pokreta Rumuna Srbiije gospodina Dimitrija Kračunovića, u ime članova naše organizacije i u svoje lično ime, pozdravljam osnivanje organizije koja nosi ime velikog borca za naša prava i svesrdno podržavam ideju učenja rumunskog književnog jezika u školama, na svim teritorijama na kojima roditelji žele da njihova deca uče svoj maternji rumunski jezik.
Sa osobitim poštovanjem i željom za uspešnom saradnjom,
advokat
Nataša M. Tošić,
potpredsednik Izvršnog odbora Demokratskog Pokreta Rumuna Srbije

[Paun]

učenja rumunskog književnog jezika u školama, na svim teritorijama na kojima roditelji žele da njihova deca uče svoj maternji rumunski jezik.

Dragi moj Viorel,
nikada nisam uspeo da shvatim zbog čega ljudi, koji ulažu mnogo energije i sredstava da urade nešto - po njihovom mišljenju - korisno za Vlahe istočne Srbije, neprestano upadaju u ovu zamku u koju ne bi smeo da se "uhvati" niko ko ima imalo znanja o tome šta je a) književni jezik (u ovom slučaju književni rumunski), i
b) maternji jezik (u ovom slučaju onaj jezik, koji se na srpskom zove "vlaški", a koji nije ništa drugo do narodni rumunski, tačnije rečeno: dijalekti rumunskog književnog jezika?

Istina je bizarna: književno rumunski jezik ni jedan jedini Vlah u istočnoj Srbiji ne oseća kao svoj "maternji" jezik (po definiciji maternjeg jezika), već de fakto kao strani jezik (po definiciji stranog jezika)!
Sve akcije rumunske strane, koje se mogu smatrati dobronamernim, padaju na ovoj prostoj činjenici, pred kojom je rumunska strana ili STVARNO slepa, ili se PARVI slepa. Rezultat je jednako loš!  

Za bilo koju akciju, koja računa na uspeh kod ljudi, osnovni je uslov da se zasniva na istini, a ova vaša takva nije!
I zbog toga je osuđena na mučna natezanja, sumnjičenja, otpužbe, i na kraju na propast!
 

[Viorel Dolha]

Sigur că vlasii sunt români ca şi cei din Banat sau Oltenia!

Dacă limba română literară este o altă limbă pentru românii din Serbia de răsărit, atunci limba română literară este limbă străină şi pentru românii din Banat, Oltenia, Maramureş, Moldova etc.

Şi limba sârbă literară este atunci o limbă străină pentru cei mai mulţi sârbi.

Limba populară (graiul local) este limba care peste tot în lume se foloseşte doar în folclor pentru exotismul ei şi o studiază etnografii.
În şcoală, peste tot în lume se învaţă o limbă literară care să fie mijloc de comunicare unic pentru cei de un sânge.
Niciunde nu se învaţă la şcoală o limbă de secol XVIII cu care nu mai poţi comunica acum.
Aşa fac şi sârbii şi românii etc.

Limba de secol XVIII se învaţă doar de etnografi şi de cântăreţii de muzică populară.
Folclor se poate învăţa şi la şcoală, dar abecedarele sunt de limbă literară.

Fiecare face însă ce vrea.

[Paun]

  Dacă limba română ...

Napiši mi, molim te, definiciju pojma maternji jezik.

[Viorel Dolha]

Limba maternă este limba pe care un om o alege el că este limbă maternă pentru el.

Când este copil o alege mama lui pentru el şi îl învaţă aşa cum ştie ea după educaţia ei (de multe ori îl învaţă un grai local al limbii şi nu limba literară). Aceasta este limba maternă din casă ,,predată" de mama, tata, bunici etc

Când vine vremea să înveţe la şcoală limba maternă, acolo va învăţa limba maternă literară.
Şi acum, la şcoală, tot mama şi tata aleg pentru copii limba maternă literară pe care să o înveţe la şcoală.
Mama şi tata pot însă alege una dintre limbile literare care există în sistemele de învăţământ, lingvistice sau filologice.
Fiecare mamă şi tată din fiecare sat nu pot alege ca la şcoală să se înveţe exact ,,limba lor" din satul lor.
Nu pot alege aşa fel de ,,limbi" locale nici mamele românce, nici mamele sârboaice.
Pot alege doar dintre limbile literare existente.

Când cineva este peste 18 ani poate alege el singur limba maternă literară pe care să o ceară în şcoală şi să o înveţe. Asta dacă vrea. Dacă nu vrea....

Dacă are timp de pierdut şi dacă are vreun interes să piardă şi timpul altora se poate juca să standardizeze ,,limba lui".
Dacă se găsesc vreo 3- 4 nebuni din ăştia pot standardiza ,,limba noastră".
Ei vor începe să scrie în ,,limba lor" dicţionare, vorbarii etc.

Este o lume liberă şi fiecare pasăre pe ,,limba ei" trăieşte sau moare...

Cam asta cred eu că este treaba, domnule Păun, cu limba maternă. Este la început limba maternă din casă pe care o alege şi o predă la început mama.
După asta este limba maternă literară pe care mama o cere să o înveţe copilul ei la şcoală.
Mai târziu fiecare singur alege care este limba lui maternă. Poate în casă să aleagă exact cum se vorbeşte în satul lui. Dacă vrea la şcoli trebuie să aleagă una dintre limbile literare pe care o crede că este limba lui maternă.

Este dreptul fiecăruia să aleagă sau nu limba maternă...

[Paun]

   Limba maternă este limba pe care un om o alege el că este limbă maternă pentru el.

Dakum!
Dapăĭ!
Aşa ĭe!
 

Toţ noĭ ţîńem minće, kînd ĭerarîm în ļagîn, kum muma ńi-ntraba:

 — Mă, kufurituļe, śe ļimbă vrĭeĭ s-aļeź s-ăţ fiĭe "ļimba maternă"? Să nu ći žuđiśe vr-odată duomnu Dolha Viorel kî nu ć-am întrabat, şî n-aĭ aļes-o tu, dupa đireptaća-tĭa omeńaskă, ku vuoĭa-tĭa, ku înţaļesu-tĭeu, ku minća-tĭa ...

Da nuoĭ ńi bîzgoĭem, ńi skremăm în ļagîn aşa kufuriţ kum ń-a dat dumńeḑîu, ş-întrabăm mumîń-ļi nuaştre śe ļimbe ĭastă pi pomînt, đi sî şćim să aļeźem o "ļimbă maternă" đi kare n-o sî ńi fiĭe ruşîńe kînd ńi va đisfoĭa đin prostîĭa nuastră, rumîńaskă, domnu Dolha Viorel, român đi trĭabă!  

Ş-atunśa mumîń-ļi nuaştre skuasîră đi supt pat, or dubarîră đin puod - or dusîră đin fiĭekare luok unđe a pus-o bińe (k-a şćiut śe vrĭame vińe!) - o ENCICPLOPEDÍE!
Ţîn minće, ka kînd ma uĭt akuma (kă atîta đi tare mĭ-a đeşkis uoki domnu Dolha Viorel), muma mĭ-a dat  „Encyclopaedia Britannica”, nuşću đi unđe ažuns ĭa-n borđiu nuostru (krĭed kî paradĭeda a duso đin ratur-ļa ku turśi, kî ĭel aşa uom a fuost kare n-a putut ńam sî pazîaskă turmiļi đi uoĭ, pi Munţîļi măĭdanuluĭ, fara enciclopedie în trastă!)

Dragu mĭeu fu kînd vaḑuĭ karćuońu-la, đi triĭ uorĭ măĭ mare đi kît mińe, ma skulaĭ în kur în ļagîn şî m-a pusăĭ pi śećit!
E, atunś s-a fi fuost vrunđe-va apruape domnu Dolha Viorel, kum ĭe akuma apruape đi tuot rumânu în Sîrbia răsărićeană - pă sî m-a-nvĭaţă kare ĭe "ļimba maternă" a mĭa, da nu ĭuo aşa pruost şî kufurit kum ma turnat muma, sî aļeg s-ăm fiĭe "ļimba maternă" - ļimba rumîńaskă, da nu "limba literă românească", trasńimar dumńeḑîu sî m-a trasńaskă!

Dakă va da dumńeḑîu sî ma naşće muma pĭadauară, aşa pakat đi mare nu măĭ fak!
Înga pănă oĭ fi în burta iĭ o sî kat enciclopedie a limbii române literară ...

Şî kînd va veńi vrĭamĭa ĭară
muma sî ma fakă:
ĬUO O SÎ "CUVINTESC" ÎN "LIMBĂ MATERNĂ"
DA MUMA O SĂ TAKĂ!
DAKĂ N-O SÎ PUATĂ SÎ MA-NŢAĻAGĂ,
PUAĆE ALT KOPIL S-ÎŞ AĻAGĂ!

PS.1 S-ăm traĭeşć, domnu Dolha Viorel!
Îm fakuş astîḑ ḑîua bună!
Kă dakă am avut îndoĭală đi lukru vuostru în parća nuastră,
Śî dakă am spart kapu ku întrabare unđe pućeţ ažunźa ku ĭel,
Akuma,
Đin "definiţîĭļi" tĭaļe
Sînt siguarat:  
KU AŞA LUKRU,
PUS PI AŞA "DEFINIŢIE" ŞÎ "EXPLICAŢI"
N-O SÎ AŽUNŹEŢ ŃIŚUNĐE!

PS.2 Pintru aşa trĭabă, alalće "elaboraţie" a dvs ńiś n-am śećit!
Kă lukru pus pi fundament minśinuos s-a duśe-n vînt!

[Viorel Dolha]

Nu înţeleg supărarea! M-aţi întrebat. V-am răspuns.

Exact aşa stă treaba cu limba maternă.
Nu umblă nici savanţi şi nici poliţişti după copii sau după adulţi să le aleagă limba maternă din casă sau de la şcoală. De enciclopedii nu am zis nimic.

Oamenii aleg limba lor maternă vorbită acasă şi o limbă literară maternă în şcoală.

Dumneavoastră, adult acum, ce limbă maternă literară socotiţi că aveţi?
Sigur că nu veţi răspunde la întrebare.
Nu răspundeţi niciodată.
Puneţi doar întrebări şi luaţi în râs orice răspuns fără să vă spuneţi părerea proprie.

Pun pariu că nu veţi spune care socotiţi că vă este limba maternă.
Nu veţi spune nici că ar trebui altfel de cum am spus eu aleasă limba maternă.

Limba maternă din casă v-a ales-o mama aşa cum am spus eu.
Limba maternă literară la şcoală nu a cerut nimeni pentru dumneavoastră când aţi mers la şcoală fiindcă nu era democraţie.

Acum, adult, puteţi să vă declaraţi singur care vă este limba maternă din casă, care este limba maternă literară aleasă dintre limbile literare existente, sau puteţi standardiza o nouă limbă care să fie numai şi numai a dumneavoastră.

Ăsta este adevărul.
Probabil că nu veţi spune ce alegeţi sau veţi răspunde prin alte întrebări. Este o lume liberă.
Mulţi îşi aduc aminte cu necaz de vremurile în care nu era libertatea de a alege limba maternă în şcoală. Unii nu prea ştiu ce să facă acum când au voie să aleagă liber ce sunt. Îi sperie că trebuie să aleagă.
Unii aşteaptă să aleagă alţii pentru ei, unii aşteaptă să aleagă şcoala, alţii UE, alţii România, alţii consiliul minorităţilor, alţii aşteaptă ca de la definiţii să vină alegerea.
Alegerea este a fiecăruia şi aşa trebuie să fie şi NU POATE SĂ FIE ALTFEL CHIAR DACĂ AM VREA...




 
 

[Viorel Dolha]

http://romaningrecia.gr/2013/02/consul-general-al-romaniei-in-serbia-se.html?spref=fb

[Viorel Dolha]

http://www.novosti.rs/vesti/naslovna/aktuelno.290.html:418934-Bukvar-pun-novih-slova

[Viorel Dolha]

http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/politic/8311-conducerea-consiliului-national-al-romanilor-din-serbia-in-vizita-la-liderii-romanilorvlahilor-din-timoc.html

[Viorel Dolha]

http://www.rtvbor.rs/gledista/8365-gledista-prava-nacionalnih-manjina-u-istocnoj-srbiji-14-februar-2013.html

[Viorel Dolha]

http://ro.scribd.com/doc/124576289/Abecedar-copii

[Volcae]

http://ro.scribd.com/doc/124576289/Abecedar-copii

AUTORI:
Benone Burtescu – Versuri
Mihaela Williams - Muzică
Eugen Tutunaru – Adaptare Grafică

Drepturile de autor sunt rezervate. Orice modifi care a conținutului acestei cărți se va
face doar cu acordul autorilor. Multiplicarea ei, de către orice individ, tipografi e sau
editură, în orice fel de format analog sau digital, este permisă și încurajată.

Cartea, în diferite formate, se poate descărca la următoarea adresă:
http://www.ethyck.com/miculmeuabecedar/


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BURTESCU, BENONE
Primul dar – micul meu abecedar / Benone Burtescu –
Bucureşti: Casa de Editură Viaţă şi Sănătate, 2010
ISBN 978-973-101-315-2
821.135.1-93-1