VLAŠKA LATINICA –Lj.B.KIĆI

[armin]

Njimik nu îj fălještje la păpuku fije kuj, da mije mi să arată măj bun mjersu ku păpuku mjeu al bătrn, đedat pje pičoru mjeu or dakă îm trjebje - fak altu nou după plaku mjeu ši după pičoru mjeu. Jeu îl port - jeu mi îl aljeg. Voj, karje vac đjepărtat, vjeđecăvă đe drumu vostu, noj tot vă ažunđem. Dakă vă rîđec đe aja će nje făćem în drjeptu nostu ši în oboru nostu - să să ljeđe rîsu đe kapu vostu. Numa atît pot să zîk ši jar vă las mă dukînd la drum ku trjaba mja.

[dPasujoni]

Iakă aşa să duśe pe apa Morauăi skrierea fonetikă :)

Cu ce e asta mai bună decât scrierea cu ortografie românească? Doar că foloseşte litere diferite, doar că nu mai seamănă cu scrierea românească atât de mult?

Ovako bi izgledao tekst na VLAŠKOM, pisan Vlaškom latinicom:

"Ătă aša să duśe pră apa Moravi skrisoarja fonetika.

Dî śe je asta măj bună dîkăt skrisoarja ku ortografija lu Romănj?

Vrjeu să aflje alće slovj kă să nu măj samînje ku skrisoarja lu romănj atît dă mult?"


Pa, zašto je ova ortografija bolja od rumunske?

Za onog ko prvi put uči da čita i piše je svejedno, može i na kineskom. :)

Za one sa ovih prostora koji su već pismeni, a takvih je 98%,mnogo je lakše da na već usvojenu ortografiju i naučeni način zapisivanja reči (na srpskom) samo dodaju 5 ili 6 novih slova i praktično se osposobe za pisanje na vlaškom.

Dakle, nije želja da se bude drugačiji od rumuna ta koja opredeljuje VLAHE da pišu drugačije, već činjenica da jesu drugačiji.

Ostaje mogućnost da pišu na rumunskom, kao i na engleskom (kao što je Vlad lepo primetio), ali to podrazumeva učenje stranog jezika, pa bio to engleski, francuski ili rumunski jezik.


dPasujoni

[Vlad]

Za one sa ovih prostora koji su već pismeni, a takvih je 98%,mnogo je lakše da na već usvojenu ortografiju i naučeni način zapisivanja reči (na srpskom) samo dodaju 5 ili 6 novih slova i praktično se osposobe za pisanje na vlaškom.

Па, тих 98% писмених на српском језику за писање на француском или енглеском не користе "научени начин" записивања већ примењују начин записивања установљен од стране лингвиста.
Или ваљда ваља увести овај генијални принцип и када су други језици у питању, па да српском ћирилицом пишемо и на француском, италијанском, енглеском...
Пиши српски да те цео свет разуме  ;)

Ostaje mogućnost da pišu na rumunskom, kao i na engleskom (kao što je Vlad lepo primetio), ali to podrazumeva učenje stranog jezika, pa bio to engleski, francuski ili rumunski jezik.
dPasujoni

Постоји само један мали проблем. Нешто што квари срећу влашким хоби-лингвистима и проналазачима.
Оно што се популарно зове "влашким језиком" јесу у ствари дијалекти румунског језика. Пошто српски језик није и не може да буде страни језик пироћанцима и војвођанима, тако ни румунски језик ни у лудилу не може да буде сматран страним језиком када су Власи у питању.

Не сумњам да би Борис Тадић и сва ова одскора "забринута" екипа хтела да буде другачије. Није то ништа ново. Па и Стаљин је у Молдавији радио исто што нам предлаже уредник dPasujoni. Руском писму је додао оно што "фали" и измислио молдавски језик. Колико је тај експеримент трајао? Док су стаљинисти били на власти и док је било СССР-а.
Тако ће и овај "подухват" влашког "описмењавања" трајати док се не укапира да је тај приступ омча око врата европским интеграцијама Србије.

Иначе, пре него што се крене у расправу о влашком језику предлажем да се најпре прочита ово.

O ETIMOLOGIJI VLAŠKOG JEZIKA

http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=434.0

Kom stablu pripada "vlaški"? Najpre treba imati u vidu da je vlaški jezik "jezik" samo kada se govor(i) Vlaha Srbije posmatra(ju) iz ugla službenog, srpskog jezika. Kada se, međutim, uđe u njegovu "kožu", dakle: kada se nauči, naročito kada se istovremeno nauči i još ponešto iz oblasti naukâ o jeziku – onda se lako zapazi da je reč o govorima, odnosno narečjima, iliti dijalektima, koji pripadaju rumunskom književnom jeziku! Svaka druga klasifikacija vlaških govora dovelo bi u pitanje ne samo obaveštenost takvih "klasifikatora", već i dalo dosta povoda da se otvoreno posumnja i u njihovu zdravu pamet!

[Rosu]

Njimik nu îj fălještje la păpuku fije kuj, da mije mi să arată măj bun mjersu ku păpuku mjeu al bătrn, đedat pje pičoru mjeu or dakă îm trjebje - fak altu nou după plaku mjeu ši după pičoru mjeu. Jeu îl port - jeu mi îl aljeg. Voj, karje vac đjepărtat, vjeđecăvă đe drumu vostu, noj tot vă ažunđem. Dakă vă rîđec đe aja će nje făćem în drjeptu nostu ši în oboru nostu - să să ljeđe rîsu đe kapu vostu. Numa atît pot să zîk ši jar vă las mă dukînd la drum ku trjaba mja.

Scrierea cu standard nou, cu litere noi, "după plaku tjeu" va fi pentru unii mumă şi pentru alţii śiumă... Nu toţi rumânii vorbesc la fel, iar un scris care să "umble" la toţi înseamnă:
-ori să faci ceva nou, o "sinteză", care e un lucru artificial şi atunci ce alte motive mai ai să nu foloseşti limba română literară?
-ori să foloseşti un grai ca "Standard" da' atunci ce te faci cu ceilalţi?

Nimeni nu rîde de graiurile voastre, omule, că se întâlnesc şi în România... Asta nu vor unii să înţeleagă, că nu sînteţi aşa de departe de noi, doar vor unii să fie aşa... Eu nu am întâlnit rumân pe care să nu îl înţeleg când vorbeşte în graiul lui.

Rămâne numai politica din pricinile pentru care rumâni cu români nu sunt tot o limbă... Nu trebuie să se facă nimeni mare român, ci toţi să fiţi bucuroşi în Sîrbie, e ţara voastră. Da' etnic şi lingvistic numa' cine nu cunoaşte România poate să creadă că rumânii cu românii nu au nimic comun.

[Volcae]

Da' etnic şi lingvistic numa' cine nu cunoaşte România poate să creadă că rumânii cu românii nu au nimic comun.

;) Ńeamul rumâńesc =

    7. The Rumanian group comprises the Rumanians who
are found, beyond Moldo-Wallachia, again in Transylvania
(Austria), the south-east of Hungary, the north-east of Servia,
Bessarabia, and in the lower valley of the Dniester (south-west
of Russia). To the Rumanians are related the Aromunes
or Kutzo-Vlakhs, or Zinzars of Epirus and Macedonia, speaking
a dialect allied to Rumanian, but modified by contact
with Turks, Greeks, and Albanians.1
__________
    1 Dr. N. Manolescu, Igiena Teranului (Hygiene of the Rumanian
peasant, an ethnographical inquiry), Bucharest, 1895; S. Weigand, Die
Aromunen, vol. i., Leipzig, 1895 (with plates and maps).

Joseph Deniker, The races of man: an outline of anthropology and ethnography, 1900, p. 339
http://books.google.de/books?id=wLqtVHTmBiQC&lpg=PP1&pg=PA339#v=onepage&q=ruman&f=false


Joseph Deniker
From Wikipedia, the free encyclopedia
http://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Deniker

[Rosu]

La tot rumânul creştin

Să vă aducă Învierea lui Hristos inimă bună, cuget curat, mântuire şi pace!

Să aveţi ajutor întru lucrul cel bun de la Domnul, Cel care a făcut cerul şi pământul.

Cu mult drag,
A. Roşu

[Volcae]

I. Pătruţ, în 1942, în Folklor dela românii din Sârbia, vorbind despre limba românilor timoceni, afirma:
,,Din punct de vedere al graiului, teritoriul locuit de aceşti Români se împarte în două părţi: una mai mare, la
Vest, care aparţine graiului bănăţean, şi a doua la Est, în Craina, în care se vorbeşte un graiu foarte apropiat
de cel din partea apuseană a Olteniei", oferind şi o succintă descriere a diferenţelor dintre cele două idiomuri:
,,Deosebirea dintre cele două graiuri o constitue mai ales felul în care se pronunţă sunetele t, d, urmate de e, i,
şi africatele ĉ, ĝ (ce, ge). În localităţile cu graiu bănăţean, în loc de t, d (urmate de e, i) se rosteşte ć, dź,  
iar în loc de ĉ, ĝ (ce, ge), ś, ź. În localităţile care ţin de graiul oltenesc, ĉ, ĝ se rostesc ca în limba literară (ce, ge),
dar t, d (urmate de e, i) devin t', d', ca în Vestul Olteniei şi prin Transilvania" (Pătruţ 1942: 331).

p. 75

Annemarie SORESCU MARINKOVIĆ,
Cultura populară a românilor din Timoc – încercare de periodizare a cercetărilor etnologice,
Philologica Jassyensia, An II, Nr. 1, 2006, p. 73-92

http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/asociatia/asociatia_admin/upload/II_1_Marinkovic.pdf


Am aplicat următorul sistem de transcriere fonetică:
ć – africată alveo-palatală surdă, apărută ca urmare a palatalizării dentalei t
đ – africată alveo-palatală sonoră, apărută ca urmare a palatalizării dentalei d
l' – pronunţarea palatalizată a consoanei l
m' – pronunţarea palatalizată a consoanei m
ń – pronunţarea palatalizată a consoanei n
p' – pronunţarea palatalizată a consoanei p
ś – consoană fricativă, cu locul de articulare între s şi ş
ź – consoană fricativă sonoră, cu locul de articulare între z si j
Din motive tehnice, africata arhaică dz a fost notată cu două grafeme.
Pentru redarea lui x am recurs, de asemenea, la două grafeme, pentru a
evidenţia legătura cu etimonul sârbesc6.
__________
    6 ) De exemplu checsuri (< sr. keks).

p. 237

sud s.n. tribunal:
Şî cum o fost ea, că n-o călătorit, o fost în oraş o stat, şî cum i-o plăćit
locuinţa şî tot, tot o trăbuit să scrie, că dă numai śeva ar fi luat dă la ea,
dăloc sud, masa sărăśască, rău ć-o peđepsât că furi p-al sărac, nu?
Şî vińe el şî vinđe lu altu ńam. Ş-or aźuns în suduri. Şî năcaz după ea, ş-o
rămas atâta dă săracă şî el moare, când o gătat bańi, o murit popa.

p. 247


AUT, XLIV, 2006, p. 231-251
DIN LEXICUL DIALECTAL AL SATULUI TORACU-MIC, BANATUL SÂRBESC
de Annemarie SORESCU MARINKOVIĆ

http://www.litere.uvt.ro/vechi/documente_pdf/stiintefilologice/2006_integral.pdf

Писмо постоји, пишите, нико нам не брани  :)

[armin]

    Tumjeće ši  Volcae zîsă să skrijem aša kum răzumim să čičim. Azbuka postoješće. Da, să nu nje lom noj njič după azbuka "a luj" trasă dji la Rumînji bănăćenj. Lasă oaminji akolo ku vorba lor.
Jar je binje kă nje spusă, să fim mulcămic pintru trudu luj al marje, ši să nje vjeđem đe trjaba noastă.
     Domnu Kristos sa žrtvujit pintri noj toc sî nje skăpje đe tiranj în vijacă. Kristos a învijat!

[Rosu]

@armin: Hristos s-a jertfit ca să ne scape de păcate.

Volcae ştie multe că a găsit o mulţime de cărţi despre limba asta şi despre rumâni.
Iar o mulţime de învăţaţi străini ştiu şi scriu chiar ce vă împărtăşeşte el.

Vai de acela care nu ascultă glasul înţelepciunii...