Florum VLAHA ISTOČNE SRBIJE

Citat: ljubisa.b.kici poslato 17.04.2011. 17:04

VLAŠKA LATINICA –Lj.B.KIĆI

Za Vlahe manje je važno kojim će pismom pisati, ali bitno je da pišu.
......

VLASI TREBAJU PISATI, A NE POLEMISATI –ćirilica ili latinica

VLAŠKA LATINICA

aA  ëË   bB  cC  ćĆ  ḉḈ  dD  dzDz   đĐ   eE  fF  gG  ğĞ  hH  iI  üÜ  jJ
kK  lL  lj LJ   mM  nN   nj NJ   oO  pP   rR   sS   šŠ   tT  uU  vV  zZ  žŽ

Napokon da čujemo i nešto konkretno i što je najvažnije tačno:

VLASI TREBAJU PISATI, A NE POLEMISATI –ćirilica ili latinica

Stim da može i ovako:

VLAŠKA LATINICA

aA  ăĂ  bB  cC  ćĆ  dD  dzDz   đĐ   eE  fF  gG  hH  iI  îÎ jJ kK
 lL  lj LJ   mM  nN   nj NJ   oO  pP   rR   sS śŚ  šŠ   tT  uU  vV  zZ źŹ žŽ

Ši pje ormă măj izmisljică vă čje godjikă vrjec. Punjerjec una or dobărĭcă vă douo dakă nu vă ĭnkjepje tot ĭntro trajstă. Nu je važnjik kum skrijac - numa skrijac. Nu je važnjik fire šikolat or fire nješikolat (biti školovan ili ne biti školovan), je važnjik să skri aša ka să tje ĭncăljeđem ši noj analfabjecĭ aj nje trjekuc pin anu pregătjitorj  (njegătjic or njegotovic) or după al nostu "AJ NJE TRJEKUC PIN PRIPRAVNJI INKĂ O DATĂ". Njima nu je protivit djin partja skrisuluj. Tot una koristjim skrisurilji alje mĭndouo. Ćirilica je baza skrisuluj nostu, ši dakă vac ujtat (ka kum ujtasă Iviţa) ujtacă vă ka să vă adučjec amintja karje skris je măj bătrn ši (măj valah), măj autentičjesk?

Ţările române, aflate la răspântia civilizaţiilor Occidentului şi Orientului, au adoptat scrierea în mai multe limbi, care s-au impus cu sistemele lor grafice proprii.- Folosirea scrisului era la începutul civilizaţiei noastre privilegiul sacerdoţilor şi vârfurilor societăţii geto – dacice, după cum reiese din săpăturile arheologice de la Dealul Grădiştea, adică, Sarmisegetusa: blocuri de piatră de pe terasa cu sanctuare au litere cu caractere greceşti. Literele formau rânduri verticale, citite de sus în jos. Apar: nume de regi, preoţi, zei sau eroi ca un pomelnic, datat secolul I î.Hr.- Geto – dacii scriau cu alfabet grecesc: se notau numai consoanele şi descifrarea se face greu. Explicaţia stă în faptul că Burebista îşi întinsese stăpânirea şi asupra oraşelor greceşti de pe malul Mării Negre.- Adoptarea alfabetului latin de către geto – daci s-a produs în perioada pătrunderii culturii romane în ţinuturile dunărene, înainte de cucerirea lui Traian.- Scrierea în latină era folosită în oraşe, castre şi sate.- Inscripţiile cu litere latine în Dacia sunt mult mai numeroase decât în provinciile romane vecine: 3000 înscripţii, cea mai veche fiind cea a fundării la anul 110 a coloniei UlpiaTraiana şi ultimele din secolul al IV-lea d.Hr.
-Numărul mare de condeie (styli) găsite dovedeşte că existau scribi profesionişti. Nu surprinde azi faptul că cuvintele a scrie  şi carte (text scris, scrisoare) au pătruns în conştiinţa românească definitiv, ele intrând în fondul principal de cuvinte şi formându-şi familii lexicale bogate.

Iată două texte româneşti cu grafie latină de la sfârşitul secolului al XVI-lea: Carte de cântece (1571-1575?) în Transilvania la Cluj şi Tatăl nostru, scris de boierul Luca Stroici şi tipărit între 1593-1597.

La Alba Iulia în 1648 s-a scris un catehism într-o aceeaşi formă grafică latină.

Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, scrisă în 1716 în limba latină, afirma că s-a scris cu litere latine până la Conciliul de la Florenta (1432), aşadar, încă mai mult de 400 de ani după schisma de la 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărţilor şi textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic şi limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în ţară. Mihail Kogălniceanu, un mare istoric şi cărturar român, a susţinut aceeaşi teză, la 1838, în revista Alăuta Românească.

Samuil Micu. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin în Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian (Viena, 1779), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. Era o carte de rugaciuni tradusa din maghiara. Cartea de rugăciuni cu litere latine a dobândit o semnificaţie superioară, având scopul explicit de a demonstra că aceste litere pot să exprime în mod firesc cugetarea românească.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, învăţaţii Şcolii Ardelene, remarcând originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin. Alfabetul chirilic nu era o haină potrivită pentru limba română. Pe de-o parte, el avea pentru acelasi sunet mai multe litere in timp ce aceeasi litera transcrie mai multe sunete. Din aceasta cauza, textele chirilice nici nu sunt usor de transcris.

Reintroducerea alfabetului latin pentru scrierea limbii române a fost propusă de Şcoala Ardeleană în cca. 1780. Primii care au inteles importanta inlocuirii scrierii chirilice au fost reprezentantii Scolii Ardelene. Din dorinta de a afirma originea latina a romanilor, acestia propuneau inlocuirea scrieri slavone. Scrisa de Samuil Micu, imbogatita, aranjata si prefatata de catre Gheorghe Sincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, apare la Viena in 1780 si este prima gramatica româneasca tiparita si prima cu litere latine.

Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860, când limba română a început să fie reglementată oficial.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române este reintrodus alfabetul latin în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziţie.

În 1819, Petru Maior publică Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur, cu anexa Dialog pentru începutul limbii române întră nepot şi unchiu, reeditate în 1825 în Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemţesc..., primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut şi sub numele de Lexiconul de la Buda, operă monumentală la redactarea şi revizuirea căreia a lucrat şi Petru Maior. ÎNCERC SĂ O ATAŞEZ.
(//)

Citat: caslav poslato 18.04.2011. 11:17
Ši pje ormă măj izmisljică vă čje godjikă vrjec. Punjerjec una or dobărĭcă vă douo dakă nu vă ĭnkjepje tot ĭntro trajstă. Nu je važnjik kum skrijac - numa skrijac. Nu je važnjik fire šikolat or fire nješikolat (biti školovan ili ne biti školovan), je važnjik să skri aša ka să tje ĭncăljeđem ši noj analfabjecĭ aj nje trjekuc pin anu pregătjitorj  (njegătjic or njegotovic) or după al nostu "AJ NJE TRJEKUC PIN PRIPRAVNJI INKĂ O DATĂ". Njima nu je protivit djin partja skrisuluj. Tot una koristjim skrisurilji alje mĭndouo. Ćirilica je baza skrisuluj nostu, ši dakă vac ujtat (ka kum ujtasă Iviţa) ujtacă vă ka să vă adučjec amintja karje skris je măj bătrn ši (măj valah), măj autentičjesk?

Domnule caslav,

Dumneata kum skrii aiś mai sus, dakă skoatem vorbele sîrbeşti, rămâne "limba rumânească" kum o vorbesc oltenii din România, unde traieşte înkă bunika mea (maika mare). Io akolo am umblat mult până am mers la şkoală... Akolo am auzit că dzîk "şikoală", ca exemplu.

Dakă ie să ştim śine śe a uitat, atunśi de uitat nu Iviţa a uitat, el şi-a amintit... De uitat au uitat alţii.

Латиница
Из Википедије, слободне енциклопедије

Ово је чланак о латиничном писму уопште. За више информација о српској латиници види чланак Српска латиница.
Латинична абецеда, такође позната и као римски алфабет, јесте најкоришћенији алфабетски систем на свету.

http://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B0

Ћирилица
Из Википедије, слободне енциклопедије

Ово је чланак о ћириличном писму уопште. За више информација о српској ћирилици види чланак Српска ћирилица.
Ћирилица је писмо које користи шест словенских језика (белоруски, бугарски, македонски, руски, српски, црногорски и украјински), као и већи број других језика бившег Совјетског Савеза, Азије и источне Европе.

http://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%8B%D0%B8%D1%80%D0%B8%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0

Da li smo pravoslavni Sloveni ili možda iz bivšeg Sovjetskog Saveza ???
Ćirilicu koriste samo pravoslavni Sloveni i narodi koji su bili pod ruskim uticajem.
Ćirilica je tradicionalno pismo za slovenske jezike, neka pišu Slovenci, Hrvati, Česi i dr. ćirilicom, ako im je volja, nama ne treba!

Citat: Volcae poslato 18.04.2011. 14:27

....
Da li smo pravoslavni Sloveni ili možda iz bivšeg Sovjetskog Saveza ???
Ćirilicu koriste samo pravoslavni Sloveni i narodi koji su bili pod ruskim uticajem.
Ćirilica je tradicionalno pismo za slovenske jezike, neka pišu Slovenci, Hrvati, Česi i dr. ćirilicom, ako im je volja, nama ne treba!

Na žalost ovo nije argument za nekorišćenje ćirilice kao vlaškog pisma.

Rasprostranjenost latinice jeste argument (doduše slab :'() za korišćenje latinice kao vlaškog pisma.

Svo vreme se vlaškom pismu daje neki "mistični" značaj, a zaboravlja se osnovna funkcija usvajanja pisma.

Radi se zapravo o "alatki" u međusobnoj komunikaciji VLAHA.

Pismo kao takvo ima funkciju da omogući sporazumevanje i prepisku između Vlaha.

Ljudi koji se bave ovim pitanjem treba da daju jedan proizvod koji će biti lako upotrebljiv i jednostavan za korišćenje svakom Vlahu, ne samo stručnjaku, već i laiku.

Postoji način da se na opšte dobro reši ovo kvazi pitanje "Latinica ili ćirilica?" no ovo nije mesto gde se o tome odlučuje!

Citat: Volcae poslato 18.04.2011. 14:27
Ćirilica je tradicionalno pismo za slovenske jezike, neka pišu Slovenci, Hrvati, Česi i dr. ćirilicom, ako im je volja, nama ne treba!

Mislim da je ovima koji bi da "standardizuju" govore Vlaha krajnji cilj da od "vlaškog jezika" stvore dijalekat srpskog jezika. Da im je stalo do očuvanja vlaških govora, ne bi čekali toliko dugo, standardizacije se ne bi setili tek sada. Imali su svu vlast za vreme Miloševića, visoko su kotirani u strankama kojima pripadaju. Da su hteli, insistirali bi kod svojih šefova da se po tom pitanju nešto uradi.
Ne! Tada ih to nije interesovalo ili, što sam imao prilike da pročitam ovde "nisu želeli time da se opterećuju".

Ja navijam da ovaj anti-rumunski nacionalni savet standardizuje vlaški jezik tako što će nam uvesti ćirilično pismo. Da bar znamo na čemu smo. Za slova kojih nema u srpskoj azbuci, neka uvode slova iz ukrajinskog, ruskog ili tadžikistanskog alfabeta. Kada je to mogao Staljin da radi u Moldaviji, što ne bi uradili oni u Srbiji. Kada je Staljin od rumunskih dijalekata u Moldaviji mogao da pravi "ljimba moldavenjaska" zašto ovi u Srbiji ne bi izmišljali "ljimba vlaškereaska"?

Da se bar jednom okonča ovaj cirkus i ovo sprdanje sa nama. A ne da nam svako ko nema šta pametnije da radi, ako se ne bavi pisanjem "vlaške istorije" od dinosaurusa na ovamo, kako bi dokazao da sa Rumunima nemamo nikakve veze, radi na "vlaškoj azbuci".

Čemu li, za ime božije, služe ti lingvisti i da li su svuda u svetu toliko konzervativni i staromodni da se kod njih ovim pitanjem bave isključivo lingvisti?

Волцае, Ви канда сметнусте с ума ко је ширио ћирилицу Балканским полуострвом. Ако нисте сметнули с ума, вероватно сматрате неважном чињеницу да је злочином прекинуто даље ширење православља и ћириличног писма на север и запад, због чега се на западу (Елванген у Немачкој) и дан данас окупљају на Духове (Фингстен) изражавајући кајање што су Они, по диктату Папском, убиством челника мисионара православља и родословца ћирилице, извели један варварски и не хришћански чин. Због тога сви Словени од самог пошетка не пишу једним писмом, нису исте вероисповести а од Романа једино су Румуни већим делом православни а по уједињењу су обављане припреме за замену ћирилице латиницом и...
Но, заборавимо Словене и Германе. Посматрајмо Романе који су били у узајамном додиру и оне који нису били у блиском додиру као суседи.
Јесу ли Италијани и Французи били у блиском додиру као суседи? Јесу ли Французи и Шпанци и Португалци били у блиском додиру? Јесу ли Британци и Французи били у блиском додиру? Што је раздаљина или неприступачност терена била пресуднији фактор који је у прошлости утицао на стварање и сумирање свакодневних животних разлика, то су и слике тих разлика различитије. Њих има чак и међу појединим селима са разнородном структуром становништва и дан данас...
Ал оставимо и то.
Не би било лоше да погледате како је све изгледало влашко писмо коришћено у прошлости.
Што би ми требали да прихватамо било чији диктат? Ја сам као човек ослобођен императива "којим писмом" писати. Даље, ваља говорити онако како те сав твој род разуме. Ми смо у природном животном окружењу са Србима и они узимали од нас "на зајам" и ми узимамо од њих, узимали и ми и они и од Турака и од Немаца, узимамо и дан данас... Ако смо способни да сами донесемо одлуку која се заснива на стручним постулатима а која би у највећој мери одговарала нашим потребама у овом времену. Зато ја не видим разлог да они који то треба да имају у виду радећи у нашем заједничком интересу, морају да имају поврх свега ДИКТАТ који "чисти" језик од СРБИЗАМА што је "глупост првог реда", јер су те речи укорењене као што и оне из румунског књижевног језика имају укорењене словенске речи које су "тачке бут сектора" једног језика и које не треба дирати сем уколико се одлучите за LOW LEVEL формат... Замислите да неко од нас каже да румунски треба само да одбаци француске речи (и онда ће бити - ништа). То је оно што њега чини румунским. Већина нас не жели такво форматирање ни језика ни мозга, ту је основна и почетна разлика.
За Волцае постављам још једно питањце пошто прочитах претходну поруку. Шта је најстарије по постанку : народ, језик или лингвистичка наука? Ако се не слажете са "мојим поретком" а ви направите "свој поредак ".

Citat: caslav poslato 19.04.2011. 12:57
Волцае, Ви канда сметнусте с ума ко је ширио ћирилицу Балканским полуострвом.

Наравно да нисам.

Citat: caslav poslato 19.04.2011. 12:57
Не би било лоше да погледате како је све изгледало влашко писмо коришћено у прошлости.

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Fscc.digital.nb.rs%2Fthumbnail%2FS-II-0887.jpg&hash=1db3194fd7487d1db9269fd55c83db95c5d1f4bd)
Славенска и влашка калиграфија
Офелин, Захарије -аутор
Сремски Карловци, 1778
(http://scc.digital.nb.rs/document/S-II-0887)

Citat: caslav poslato 19.04.2011. 12:57
За Волцае постављам још једно питањце пошто прочитах претходну поруку. Шта је најстарије по постанку : народ, језик или лингвистичка наука? Ако се не слажете са "мојим поретком" а ви направите "свој поредак ".

Ńeamul şi ľimba rumâńească.

Predlog dPasujonija daje veoma dobro rešenje za vlašku latinicu, koja je dovedena u sagalsnosti i sa românskom latinicom, pa će bez sumnje dobiti i nepodeljenu podršku profesionalnih lingvista. S druge strane, da bi vlaško pismo bilo pristupačnije Vlasima a istovremeno i lako čitljivo između oba dijalektalna područja, caransko i ungurjansko, ipak, bilo bi opravdano u takvu latinicu uvesti slovo ( ć ) sa dijakritičkim znakom.

     Ḉḉ = šj (porečko-homoljsko); = ć, č (caransko); to je (ć) sa dijakritičkim znakom, što ukazuje da se u porečko-homoljskom ne čita kao (ć) ali je blisko tom glasu = šj.

CitatḈḉ = šj (porečko-homoljsko); = ć, č (caransko); to je (ć) sa dijakritičkim znakom, što ukazuje da se u porečko-homoljskom ne čita kao (ć) ali je blisko tom glasu = šj.

Iakă aşa să duśe pe apa Morauăi skrierea fonetikă :)

Cu ce e asta mai bună decât scrierea cu ortografie românească? Doar că foloseşte litere diferite, doar că nu mai seamănă cu scrierea românească atât de mult?

Când s-a ales cu ce scriere neo-latinească să se scrie limba românească au ales să scrie ca italienii. Asta nu a făcut din români italieni...

Citat: Rosu poslato 20.04.2011. 14:21

Iakă aşa să duśe pe apa Morauăi skrierea fonetikă :)

Cu ce e asta mai bună decât scrierea cu ortografie românească? Doar că foloseşte litere diferite, doar că nu mai seamănă cu scrierea românească atât de mult?

Când s-a ales cu ce scriere neo-latinească să se scrie limba românească au ales să scrie ca italienii. Asta nu a făcut din români italieni...

"Иака аса са дусе пе апа Морауаи скриереа фонетика.

Цу це е аста маи буна децат сцриереа цу ортографие романеасца?

Доар ца фолосесте литере диферите, доар ца ну маи сеамана цу сцриереа романеасца атат де мулт?"

Ovako vide ovaj tekst Vlasi koji ne poznaju rumunsku ortografiju i to je dovoljan razlog za odustajanje od ovakve ortografije.

Kada nepoznatoj ortografiji dodamo nepoznate reči i izraze, jasno je zašto ideja o uvođenju rumunskog književnog jezika nije imala prođu kod Vlaha.

Citat: ljubisa.b.kici poslato 19.04.2011. 19:44

Predlog dPasujonija daje veoma dobro rešenje za vlašku latinicu, koja je dovedena u sagalsnosti i sa românskom latinicom, pa će bez sumnje dobiti i nepodeljenu podršku profesionalnih lingvista. S druge strane, da bi vlaško pismo bilo pristupačnije Vlasima a istovremeno i lako čitljivo između oba dijalektalna područja, caransko i ungurjansko, ipak, bilo bi opravdano u takvu latinicu uvesti slovo ( ć ) sa dijakritičkim znakom.

     Ḉḉ = šj (porečko-homoljsko); = ć, č (caransko); to je (ć) sa dijakritičkim znakom, što ukazuje da se u porečko-homoljskom ne čita kao (ć) ali je blisko tom glasu = šj.

Mnogo je bitnije da rešenje koje bude usvojeno dobije podršku VLAHA!

Ne nipodaštavam struku, ali se slažem sa caslavom da je prvo narod, pa jezik, a tek onda struka i nauka. Zapravo su jezik i nauka u službi ljudi, a ne obrnuto.

Predlog koji sam dao nije obuhvatao "caranski" deo, iz prostog razloga  što sam to ostavio ljudima sa tog područja.

Ovo je samo jedan predlog i podložan je dopunama ako za to postoji potreba.

Što se tiče ВЛАШКЕ ЋИРИЛИЦЕ kao istorijski Vlaškog pisma, nisam apriori protiv, samo je smatram manje praktičnim rešenjem od VLAŠKE LATINICE.

Na žalost,  Florum nije mesto na kome se odlučuje o ovim pitanjima pa je sve ovo u neobaveznoj formi.
Ukoliko su ljudi koji su u prilici da odlučuju o ovom pitanju zaista zainteresovani za moje mišljenje o ovom pitanju rado ću im izaći u susret, sa svojim predlozima i rešenjima.

Citat: dPasujoni poslato 20.04.2011. 17:51
Ovako vide ovaj tekst Vlasi koji ne poznaju rumunsku ortografiju i to je dovoljan razlog za odustajanje od ovakve ortografije.

Не смем ни да помислим како текст на било ком језику виде деца док не крену у школу. Према овој логици то је довољан разлог да се одустане од школе.  ;)

А, ево како овај текст виде Власи који не познају енглеску ортографију и то је, наравно, довољан разлог да одустану од учења енглеског.

Anyone who reads Old and Middle English literary texts will be familiar with the mid-brown volumes of the EETS, with the symbol of Alfred's jewel embossed on the front cover. Most of the works attributed to King Alfred or to Aelfric, along with some of those by bishop Wulfstan and much anonymous prose and verse from the pre-Conquest period, are to be found within the Society's three series; all of the surviving medieval drama (with the exception of the York Plays, due for publication within the next three years), most of the Middle English romances, much religious and secular prose and verse including the English works of John Gower, Thomas Hoccleve and most of Caxton's prints all find their place in the publications. Without EETS editions, study of medieval English texts would hardly be possible.

Анyоне ввхо реадс Олд анд Миддле Енглисх литерарy техтс ввилл бе фамилиар ввитх тхе мид-броњњн волумес оф тхе ЕЕТС, њитх тхе сyмбол оф Алфред'с јењел ембоссед он тхе фронт цовер. Мост оф тхе њоркс аттрибутед то Кинг Алфред ор то Аелфриц, алонг њитх соме оф тхосе бy бисхоп Њулфстан анд муцх анонyмоус просе анд версе фром тхе пре-Цонqуест период, аре то бе фоунд њитхин тхе Социетy'с тхрее сериес; алл оф тхе сурвивинг медиевал драма (њитх тхе еџцептион оф тхе Yорк Плаyс, дуе фор публицатион њитхин тхе неџт тхрее yеарс), мост оф тхе Миддле Енглисх романцес, муцх религиоус анд сецулар просе анд версе инцлудинг тхе Енглисх њоркс оф Јохн Гоњер, Тхомас Хоццлеве анд мост оф Цаџтон'с принтс алл финд тхеир плаце ин тхе публицатионс. Њитхоут ЕЕТС едитионс, студy оф медиевал Енглисх теџтс њоулд хардлy бе поссибле.

Citat: Rosu poslato 20.04.2011. 14:21
Cu ce e asta mai bună decât scrierea cu ortografie românească? Doar că foloseşte litere diferite, doar că nu mai seamănă cu scrierea românească atât de mult?

Asta este adevarul, domnul Rosu! Pentru asta sa fugie de linguisticâ şî de ştinţa. Vorba este de o politica pur anti-românească.

Njimik nu îj fălještje la păpuku fije kuj, da mije mi să arată măj bun mjersu ku păpuku mjeu al bătrn, đedat pje pičoru mjeu or dakă îm trjebje - fak altu nou după plaku mjeu ši după pičoru mjeu. Jeu îl port - jeu mi îl aljeg. Voj, karje vac đjepărtat, vjeđecăvă đe drumu vostu, noj tot vă ažunđem. Dakă vă rîđec đe aja će nje făćem în drjeptu nostu ši în oboru nostu - să să ljeđe rîsu đe kapu vostu. Numa atît pot să zîk ši jar vă las mă dukînd la drum ku trjaba mja.

Citat: Rosu poslato 20.04.2011. 14:21

Iakă aşa să duśe pe apa Morauăi skrierea fonetikă :)

Cu ce e asta mai bună decât scrierea cu ortografie românească? Doar că foloseşte litere diferite, doar că nu mai seamănă cu scrierea românească atât de mult?

Ovako bi izgledao tekst na VLAŠKOM, pisan Vlaškom latinicom:

"Ătă aša să duśe pră apa Moravi skrisoarja fonetika.

Dî śe je asta măj bună dîkăt skrisoarja ku ortografija lu Romănj?

Vrjeu să aflje alće slovj kă să nu măj samînje ku skrisoarja lu romănj atît dă mult?"


Pa, zašto je ova ortografija bolja od rumunske?

Za onog ko prvi put uči da čita i piše je svejedno, može i na kineskom. :)

Za one sa ovih prostora koji su već pismeni, a takvih je 98%,mnogo je lakše da na već usvojenu ortografiju i naučeni način zapisivanja reči (na srpskom) samo dodaju 5 ili 6 novih slova i praktično se osposobe za pisanje na vlaškom.

Dakle, nije želja da se bude drugačiji od rumuna ta koja opredeljuje VLAHE da pišu drugačije, već činjenica da jesu drugačiji.

Ostaje mogućnost da pišu na rumunskom, kao i na engleskom (kao što je Vlad lepo primetio), ali to podrazumeva učenje stranog jezika, pa bio to engleski, francuski ili rumunski jezik.

Citat: dPasujoni poslato 21.04.2011. 08:08
Za one sa ovih prostora koji su već pismeni, a takvih je 98%,mnogo je lakše da na već usvojenu ortografiju i naučeni način zapisivanja reči (na srpskom) samo dodaju 5 ili 6 novih slova i praktično se osposobe za pisanje na vlaškom.

Па, тих 98% писмених на српском језику за писање на француском или енглеском не користе "научени начин" записивања већ примењују начин записивања установљен од стране лингвиста.
Или ваљда ваља увести овај генијални принцип и када су други језици у питању, па да српском ћирилицом пишемо и на француском, италијанском, енглеском...
Пиши српски да те цео свет разуме  ;)

Citat: dPasujoni poslato 21.04.2011. 08:08
Ostaje mogućnost da pišu na rumunskom, kao i na engleskom (kao što je Vlad lepo primetio), ali to podrazumeva učenje stranog jezika, pa bio to engleski, francuski ili rumunski jezik.

dPasujoni

Постоји само један мали проблем. Нешто што квари срећу влашким хоби-лингвистима и проналазачима.
Оно што се популарно зове "влашким језиком" јесу у ствари дијалекти румунског језика. Пошто српски језик није и не може да буде страни језик пироћанцима и војвођанима, тако ни румунски језик ни у лудилу не може да буде сматран страним језиком када су Власи у питању.

Не сумњам да би Борис Тадић и сва ова одскора "забринута" екипа хтела да буде другачије. Није то ништа ново. Па и Стаљин је у Молдавији радио исто што нам предлаже уредник dPasujoni. Руском писму је додао оно што "фали" и измислио молдавски језик. Колико је тај експеримент трајао? Док су стаљинисти били на власти и док је било СССР-а.
Тако ће и овај "подухват" влашког "описмењавања" трајати док се не укапира да је тај приступ омча око врата европским интеграцијама Србије.

Иначе, пре него што се крене у расправу о влашком језику предлажем да се најпре прочита ово.


http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=434.0

Kom stablu pripada "vlaški"? Najpre treba imati u vidu da je vlaški jezik "jezik" samo kada se govor(i) Vlaha Srbije posmatra(ju) iz ugla službenog, srpskog jezika. Kada se, međutim, uđe u njegovu "kožu", dakle: kada se nauči, naročito kada se istovremeno nauči i još ponešto iz oblasti naukâ o jeziku – onda se lako zapazi da je reč o govorima, odnosno narečjima, iliti dijalektima, koji pripadaju rumunskom književnom jeziku! Svaka druga klasifikacija vlaških govora dovelo bi u pitanje ne samo obaveštenost takvih "klasifikatora", već i dalo dosta povoda da se otvoreno posumnja i u njihovu zdravu pamet!

Citat: armin poslato 21.04.2011. 06:49
Njimik nu îj fălještje la păpuku fije kuj, da mije mi să arată măj bun mjersu ku păpuku mjeu al bătrn, đedat pje pičoru mjeu or dakă îm trjebje - fak altu nou după plaku mjeu ši după pičoru mjeu. Jeu îl port - jeu mi îl aljeg. Voj, karje vac đjepărtat, vjeđecăvă đe drumu vostu, noj tot vă ažunđem. Dakă vă rîđec đe aja će nje făćem în drjeptu nostu ši în oboru nostu - să să ljeđe rîsu đe kapu vostu. Numa atît pot să zîk ši jar vă las mă dukînd la drum ku trjaba mja.

Scrierea cu standard nou, cu litere noi, "după plaku tjeu" va fi pentru unii mumă şi pentru alţii śiumă... Nu toţi rumânii vorbesc la fel, iar un scris care să "umble" la toţi înseamnă:
-ori să faci ceva nou, o "sinteză", care e un lucru artificial şi atunci ce alte motive mai ai să nu foloseşti limba română literară?
-ori să foloseşti un grai ca "Standard" da' atunci ce te faci cu ceilalţi?

Nimeni nu rîde de graiurile voastre, omule, că se întâlnesc şi în România... Asta nu vor unii să înţeleagă, că nu sînteţi aşa de departe de noi, doar vor unii să fie aşa... Eu nu am întâlnit rumân pe care să nu îl înţeleg când vorbeşte în graiul lui.

Rămâne numai politica din pricinile pentru care rumâni cu români nu sunt tot o limbă... Nu trebuie să se facă nimeni mare român, ci toţi să fiţi bucuroşi în Sîrbie, e ţara voastră. Da' etnic şi lingvistic numa' cine nu cunoaşte România poate să creadă că rumânii cu românii nu au nimic comun.

Citat: Rosu poslato 21.04.2011. 12:25
Da' etnic şi lingvistic numa' cine nu cunoaşte România poate să creadă că rumânii cu românii nu au nimic comun.

;) Ńeamul rumâńesc =

    7. The Rumanian group comprises the Rumanians who
are found, beyond Moldo-Wallachia, again in Transylvania
(Austria), the south-east of Hungary, the north-east of Servia,
Bessarabia, and in the lower valley of the Dniester (south-west
of Russia). To the Rumanians are related the Aromunes
or Kutzo-Vlakhs, or Zinzars of Epirus and Macedonia, speaking
a dialect allied to Rumanian, but modified by contact
with Turks, Greeks, and Albanians.1
__________
    1 Dr. N. Manolescu, Igiena Teranului (Hygiene of the Rumanian
peasant, an ethnographical inquiry), Bucharest, 1895; S. Weigand, Die
Aromunen, vol. i., Leipzig, 1895 (with plates and maps).

Joseph Deniker, The races of man: an outline of anthropology and ethnography, 1900, p. 339
http://books.google.de/books?id=wLqtVHTmBiQC&lpg=PP1&pg=PA339#v=onepage&q=ruman&f=false


Joseph Deniker
From Wikipedia, the free encyclopedia
http://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Deniker

La tot rumânul creştin

Să vă aducă Învierea lui Hristos inimă bună, cuget curat, mântuire şi pace!

Să aveţi ajutor întru lucrul cel bun de la Domnul, Cel care a făcut cerul şi pământul.

Cu mult drag,
A. Roşu

I. Pătruţ, în 1942, în Folklor dela românii din Sârbia, vorbind despre limba românilor timoceni, afirma:
,,Din punct de vedere al graiului, teritoriul locuit de aceşti Români se împarte în două părţi: una mai mare, la
Vest, care aparţine graiului bănăţean, şi a doua la Est, în Craina, în care se vorbeşte un graiu foarte apropiat
de cel din partea apuseană a Olteniei", oferind şi o succintă descriere a diferenţelor dintre cele două idiomuri:
,,Deosebirea dintre cele două graiuri o constitue mai ales felul în care se pronunţă sunetele t, d, urmate de e, i,
şi africatele ĉ, ĝ (ce, ge). În localităţile cu graiu bănăţean, în loc de t, d (urmate de e, i) se rosteşte ć, dź,  
iar în loc de ĉ, ĝ (ce, ge), ś, ź. În localităţile care ţin de graiul oltenesc, ĉ, ĝ se rostesc ca în limba literară (ce, ge),
dar t, d (urmate de e, i) devin t', d', ca în Vestul Olteniei şi prin Transilvania" (Pătruţ 1942: 331).

p. 75

Annemarie SORESCU MARINKOVIĆ,
Cultura populară a românilor din Timoc – încercare de periodizare a cercetărilor etnologice,
Philologica Jassyensia, An II, Nr. 1, 2006, p. 73-92

http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/asociatia/asociatia_admin/upload/II_1_Marinkovic.pdf


Am aplicat următorul sistem de transcriere fonetică:
ć – africată alveo-palatală surdă, apărută ca urmare a palatalizării dentalei t
đ – africată alveo-palatală sonoră, apărută ca urmare a palatalizării dentalei d
l' – pronunţarea palatalizată a consoanei l
m' – pronunţarea palatalizată a consoanei m
ń – pronunţarea palatalizată a consoanei n
p' – pronunţarea palatalizată a consoanei p
ś – consoană fricativă, cu locul de articulare între s şi ş
ź – consoană fricativă sonoră, cu locul de articulare între z si j
Din motive tehnice, africata arhaică dz a fost notată cu două grafeme.
Pentru redarea lui x am recurs, de asemenea, la două grafeme, pentru a
evidenţia legătura cu etimonul sârbesc6.
__________
    6 ) De exemplu checsuri (< sr. keks).

p. 237

sud s.n. tribunal:
Şî cum o fost ea, că n-o călătorit, o fost în oraş o stat, şî cum i-o plăćit
locuinţa şî tot, tot o trăbuit să scrie, că dă numai śeva ar fi luat dă la ea,
dăloc sud, masa sărăśască, rău ć-o peđepsât că furi p-al sărac, nu?
Şî vińe el şî vinđe lu altu ńam. Ş-or aźuns în suduri. Şî năcaz după ea, ş-o
rămas atâta dă săracă şî el moare, când o gătat bańi, o murit popa.

p. 247


AUT, XLIV, 2006, p. 231-251
DIN LEXICUL DIALECTAL AL SATULUI TORACU-MIC, BANATUL SÂRBESC
de Annemarie SORESCU MARINKOVIĆ

http://www.litere.uvt.ro/vechi/documente_pdf/stiintefilologice/2006_integral.pdf

Писмо постоји, пишите, нико нам не брани  :)

    Tumjeće ši  Volcae zîsă să skrijem aša kum răzumim să čičim. Azbuka postoješće. Da, să nu nje lom noj njič după azbuka "a luj" trasă dji la Rumînji bănăćenj. Lasă oaminji akolo ku vorba lor.
Jar je binje kă nje spusă, să fim mulcămic pintru trudu luj al marje, ši să nje vjeđem đe trjaba noastă.
     Domnu Kristos sa žrtvujit pintri noj toc sî nje skăpje đe tiranj în vijacă. Kristos a învijat!

@armin: Hristos s-a jertfit ca să ne scape de păcate.

Volcae ştie multe că a găsit o mulţime de cărţi despre limba asta şi despre rumâni.
Iar o mulţime de învăţaţi străini ştiu şi scriu chiar ce vă împărtăşeşte el.

Vai de acela care nu ascultă glasul înţelepciunii...