Malcolm: The Vlachs in Bosnia

[virgil]

http://www.farsarotul.org/nl16_1.htm

[Onu]

Domnule Virgil, am citit, într-un număr mai vechi al Revistei de Fonetică şi Dialectologie (care e editată de un institut al Academiei Române), o anchetă dialectologică făcută printre aşa-numiţii "băiaşi/băieşi" din jupania (judeţul?) Medjimurie (cred că aşa se numeşte) din Croaţia, aproape de graniţa cu Austria şi Ungaria.

La întrebarea domnului Saramandu (dialectologul român, el însuşi de origine aromână) dacă cei intervievaţi mai ştiu locuri (din fosta Iugoslavie) unde se mai vorbeşte limba română, aceştia au spus, printre alte informaţii, că mai sunt români pe lângă Banja Luka (despre care cred că e în Bosnia).

Dacă vă interesează, vă voi zice toate locurile unde (spuneau cei intervievaţi că) trăiesc vorbitori de limba română în acea parte de lume.   

[Paun]

... anchetă dialectologică făcută printre aşa-numiţii "băiaşi/băieşi" din jupania (judeţul?) Medjimurie (cred că aşa se numeşte) din Croaţia, aproape de graniţa cu Austria şi Ungaria.

O notă scurtă, se înţelegem bine care sunt "băieşi", care vorbesc româneşte prin Bosna sau prin Croaţia sau prin Sârbie: vorba e de Romi, pe care de curând anceput cercetorii sei numească "Бањаши" în limba sârbă, sau, vedem, "Băiaşi/băieşi" in română. Este un topic aici la Forum, creat de domnu Vlad, legată de o carte cu tema "Banjaši" ... Romii de care mai mult au scris Tihomir Đorđević, şi care ii numeşte "Beli" sau "Vlaški" sau "Rumunski cigani" ... (Cu asta teme Đorđević a facut doctorat in Bec, şi când s-antors in Sârbie, ia dat in gând şi de Român in Sârbie la răsărit, a strâns bine urzelele, s-ancălicat calu şi a plecat ... se arete la toţi pi lumea albă cum suntem noi   :)

 

[Onu]

Domnule Durlici, aş avea de zis câteva vorbe:
- acestei populaţii, de limbă română, dar, probabil, de origine ţigănească, i se spune (cel mai adesea) "rudari" (sau, mai rar, "coritari") în România. Numele "băiaşi"/"băieşi" se foloseşte, din câte am înţeles, doar în Ungaria, Croaţia şi Serbia.
- "băiaşii" intervievaţi se refereau la comunitatea de lângă Banja Luka nu ca la una de-a lor, ci ca la una de români.

[virgil]

Salut domnule Onu,
rudar înseamnă miner în limbile slave; acelaşi înţeles îl are şi băieş în limba româna.

Coritar, sau mai exact koritar înseamnă cineva care se ocupă de căldări, de la cuvântul slav korito, căldare. De aici provine şi termenul sinonim kalderaš sau călderaş.

Rudar, băieş, coritar, călderaş cât şi alţi termeni (de examplu ursar, lingurar) au devenit numiri de grupări (triburi) ţigăneşti. Ei îşi păstrează aceste identificări şi în ţările din Vest unde au emigrat în ultimele secole.

[Onu]

Domnule Virgil, aş vrea (iarăşi) să mai scriu câteva vorbe:
- "băieş"/"băiaş" nu este atât un cuvânt românesc, cât unul unguresc. Într-adevăr, "baja" se zice în ungureşte la "mină". În trecut, este posibil ca zisul cuvânt să fi fost folosit şi de către români... doar avem şi azi aşezări care se cheamă, de ex., Baia de Aramă sau Baia de Fier;
- este mult de vorbit despre (auto)identificarea "rudarilor" (indiferent de denumirea lor dintr-o ţară sau alta) cu neamul ţigănesc ori, din contră, cu cel românesc. Ce este dincolo de orice discuţie este că, pe de o parte, limba lor maternă este limba română (mai exact: diverse graiuri bănăţene şi/sau crişene şi/sau transilvănene) şi că, pe de altă parte, cercetătorii au observat că, din Bulgaria şi până în Croaţia şi Ungaria, aceştia nu se amestecă, în general, cu ţiganii "pur sânge", pe care îi consideră, într-un fel sau altul, inferiori lor.

Cu titlu de (tristă) anecdotă, se pare că cei aproximativ 10.000 de "vlasi" declaraţi la ultimul recensământ din Bulgaria nu sunt românii din Timocul bulgăresc ori din alte regiuni ale Bulgariei, ci chiar aceşti rudari...

[virgil]

- "băieş"/"băiaş" nu este atât un cuvânt românesc, cât unul unguresc. Într-adevăr, "baja" se zice în ungureşte la "mină". În trecut, este posibil ca zisul cuvânt să fi fost folosit şi de către români... doar avem şi azi aşezări care se cheamă, de ex., Baia de Aramă sau Baia de Fier;

In limba maghiară miner se zice bányász, bánya fiind mină.

http://dict.sztaki.hu/dict_search.php?L=HUN%3AENG%3AEngHunDict&O=ENG&flash=&E=1&sid=986c764fc6602c3c1fab6cca8b9bb644&in_form=1&W=b%E1nya&M=1&P=0&C=1&T=1

Maghiarii consideră că etimologia termenului bánya este slavă, dar probabil că cel slav provine din  latinescul balneum, pl.balnea care în limbile moderne înseamnă baie. În limba maghiară termenul a luat alt sens, prin generalizarea minelor situate lângă băile cu calităţi naturale terapeutice.

Fără îndoială că echivalentul baie din limba română a însemnat mină, iar băieş este de origine română.

[Rosu]

Trebuie să fiu de acord cu datele prezentate de virgil.
În ungureşte se zice "banya" pentru mină.

Derivatele din "baie" sunt dezvoltari interne româneşti.

Sănătate la toţi!

[Onu]

Domnule Virgil, domnule Roşu,

Mea culpa! Într-adevăr, "mină" se zice "banya", iar nu "baja", cum scrisesem eu.

Ştiu că în limba română din veacurile trecute se folosea cuvântul "baie", cu înţeles de "mină", dar nu ţin minte să fi întâlnit cuvintele "băiaş"/"băieş", cu înţeles de "miner". Ce este sigur este că populaţiei cu pricina nu i se spune, cel puţin în sudul României (de unde sunt eu) şi în Bulgaria,  "băiaşi"/"băieşi", ci "rudari".

Revenind la articolul de la care începuse vorba noastră, acesta se cheamă "Cercetări dialectale la un grup necunoscut de vorbitori ai românei: Băiaşii din nordul Croaţiei" şi este urmarea cercetărilor făcute de Nicolae Saramandu şi Ion Ionică în Pribislavec şi Kotoriba (lângă Cakovec, jupania Medjimurska).

Voi cita puţin din articol:

"Interlocutorii noştri (...) ne-au spus că băiaşi pot fi întâlniţi în 12 din cele de jupanii ale Croaţiei. (Interlocutorii ne-au spus că vorbitori de limba română, dar nu şi băiaşi, există şi în Zagreb, unde una din principalele artere de circulaţie se numeşte Vlaşca Uliţa.) Date concrete ne-au funizat, însă, numai pentru 6 jupanii, menţionând şi numărul aproximativ de locuitori: Medjimurska (3600 loc.), Koprivnicko-Knizevacka (2000), Varazdinska (600), Bielovarsko-Bilogorska (80), Sisacko-Maslovacka (2000), Osjecko-Baranjska (6000). Celelelalte 6 jupanii in care s-ar mai gasi băiaşi sunt Krapinsko-Yagonska, Karlovacka, Viroviticko-Slavonska, Brodseko-Posavska şi Vukovarsko-Srijemska.

Băiaşii din Croaţia sunt de religie catolică.

Interlocutorii noştri ne-au spus că în jupania Sisacko-Maslovacka şi în Slavonia există vorbitori de limbă română ortodocşi, numiţi "bulumań" şi "munceń", care folosesc un grai mai apropiat de cel vorbit în România. Tot ei ne-au relatat că există români în Bosnia, în apropiere de oraşul Banja Luka.

Din informaţiile interlocutorilor noştri, pe care nu le-am putut verifica, rezultă că numărul vorbitorilor de limba română din Croaţia ar fi de peste 100.000."

[virgil]

"[...]  (Interlocutorii ne-au spus că vorbitori de limba română, dar nu şi băiaşi, există şi în Zagreb, unde una din principalele artere de circulaţie se numeşte Vlaşca Uliţa.)

Denumirea Vlaşca Uliţa (Vlaška Ulica) din Zagreb se referă la o populaţie latinofonă medievală care s-ar putea să fi fost sau dalmatină sau aromână sau italiană (veneţiană). Faptul că strada este şi a fost de la început un centru comercial face să fie improbabil că e vorba de valahii care se ocupau cu păstoritul, cum erau maurovlahii sau istro-românii.

În Evul Mediu denumirea "vlah" a fost dată de către slavi tutor latinofonilor, inclusiv francezilor. Polonezii, cehii, maghiarii şi alţii încă şi în ziua de astăzi folosesc una sau alta formă a termenului "vlah" pentru Italia şi italieni. Există câteva documente bine cunoscute din timpul banilor bosnieci (Ninoslav în secolul al XIII-lea şi urmaşii lui) care în mod evident îi numeau pe raguzeni (Raguza era numele medieval al oraşului Dubrovnik) drept "vlasi". Raguzenii erau comercianţi celebri. Probabil că Vlaşca Uliţa din Zagreb se referă la ei.

[Onu]

Domnule Virgil, vă reproduc dialogul dintre Nicolae Saramandu, dialectologul român, şi Balog Jelico, un "băiaş" din Pribislavec, cu privire la "Vlaşca Uliţa" din Zagreb.

BJ: "La oraşu Zagreb tot sânt// şi uliţa / ş-acolo sânt// în Vlaşca uliţa tot sânt acolo/ numa că nu ľi puteţ cunoaşce//"
NS: "Sunt ţâgani?"
BJ: "Nu!/ rumâń rumâń//"
NS: "Nu ca voi?"
BJ: "Vlaşi îs mulţ pă la Sârbiia// ei mulţ dă la Sârbiia or vińit aiiśa la Croaţiia/ ş-acolo or rămas//"
NS:"Ei nu-s ţâgani?"
BJ: "Nu!//"
NS: "Sunt români ca ăia din Serbia?"
BJ: "Da sânt ţâgań şî-n Zagreb// îs ţâgań/ da îs şî rumâń/ vlaş// ei spun par/ pahar/ a noi spunem clâlştar// noi zâśim scon/ a scaun trăbu să/... nu?// u că noi zâśim dimizău/ a să zâśi dumnezău/ nu?//""

[Onu]

Acesta este dialogul referitor la Bosnia:

BJ: "afară dân Croaţiia şciu şî mai mulce înca// în Bosna iaşce îm Bârcico rumâń/ îm Bârcico iaşce un sat/ ăia sânt rumâń întru unu djal aşa//"
NS: "unde vine asta?"
BJ: "Bańa Luca/ Bârcico oraşu mare// îi tabără acolo// acolo sânt tot româń//"
NS: "nu-s ţigani?"
BJ: "nu!// sânt şî ţâgań/ ţâgań ţâgań// şî rumâń//"
NS: "şi cum vorbesc ei?"
BJ: "rumâneşce/ tot aşa original// în Bârcicova iaşce o djal/... lung/... mare/ ş-ar căş/ viluri/ beńe stă"

[alina]

"Reiau" discutia dumneavoastra, stopata de un an, cu o curiozitate: Exista si asemanari lingvistice (fonologice, macar), intre graiul baiesilor de pretutindeni si cel al rudarilor? Gasiserati o anumita legatura etimologico -semantica, intre denumirile celor doua "natii", si ma gandesc ca aceasta ar putea fi fundamentata si prin anumite particularitati comune la nivelul graiului...

Imi scuzati interesul: cercetez, momentan, graiul rudarilor din zona Valcii, si as vrea o lamurire in acest sens. Mi-ar placea, de asemenea, si o adresa de contact, viabila, unde sa port o discutie mai larga, pe aceasta tema, cu dumneavoastra sau cu oricare dintre utilizatorii forumului.

Cu multumiri,

                  Alina Popescu

[virgil]

Doamna Alina,
printre membrii acestui forum il gasiti pe Dorin Lozovanu, profesor la Universitatea din Chisinau, care aproape acum doua luni si-a aparat teza de doctorat intitulata Populaţia românească din Peninsula Balcanică. Studiu uman geografic:
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=497.0

Domnul Paun a pus rezumatul tezei  (in limba romana) aici:
http://www.paundurlic.com/download/Dorin_Lozovanu-rezime_doktorata.pdf


Cercetarile pe teren ale domnului Dorin ([email protected]) ii includ si pe baiesi. Probabil ca el ar putea sa va raspunda la intrebari.

[Onu]

Alina,

Mă încearcă o curiozitate: pe soţul tău îl cheamă Antonie? Dacă bănuiala mea e adevărată, atunci ne cam cunoaştem (ba încă de multă vreme...)

În nr. XVI/1997 al revistei "Fonetică şi dialectologie", în articolulul dlui. Saramandu (din care am scos citatele), este un tabel comparativ între graiul coritarilor din Serbia (dupa E. Petrovici), al rudarilor din Oltenia (după I. Calotă) şi al băiaşilor.