Kînd aud kî să vorbjeašće Vlah-Rumun îm dîa în gînd dă povastă lu pîrśu-tajki.
"A fuost un pîrś: źungijat-njedotajat, žîpujit-njedožîpujit, frit-njedofrit..." Am audzît asta povastă šî pră sîrbjeašće să kjamă: "JARAC-ŽIVODERAC"
Faśe o asocijacije la un lukru njedolukrat, un lukru njegatat.
Aduśe šî la povasta lu "Frankenštajn", or la sufljetu śe nuje njiś pră asta njiś pră aja lumnje.
Dă aj batrînj am învacat kă je amunka sî să šadă ku kuru pră doa skamnje, karje aja vrjea nu šîađe njiś pră unu (uđeašće fîrdă skamn :'()!
Kum dzîsă dîkurînd un om kare nu je pro parće VLAH, da pră ajlaltă ROMĂN, (ma frumoos spunje kî je Romăn!), nu poaće să fije doa "Consiliur minoritate romănilor" ku doa predsednjikurj, ...
Śe a fuost am vadzut, śe o sî fije o să veđem, ma akuma în Sîrbija la Rîsarit, jeaste o etnije kare să kjamă Romănji, šî altă etnije karje sî kjamă Vlasi.
VLASI ku ROMĂNI nus tot una!Sî fi vadzut asta, aăja kare ginđesk kîs Romănj da spun kîs Vlasi, or ginđesk kîs Vlasi dar spun kîs Romănj, mulc anj a fi pastrat šî nu a fi pjerdut atîca anj luptîndu sî va ku aăja kare nus Romănj, ma numa VLASI.
Kum dzîsă Romănola, a fi avut romănji în Krajna šî škoalje "pră romănešte", numa sî nu fi rîtaśit (spun juo), pră poćaka lu pîrśu-tajki.
Aăja kare suspină kă kopiji nu învacă la škoală "Rumunski književni jezik", a putut damult sî faka aja, ma mejmare lja fuost griža kum să fakă Romăni dîn lumnja anoastră, da nu kum la Romănj dîn Krajna să fakă škuoala romănjaskă.
Nu să dzîśe dî źaba:
Nu să întrabă dar je oaja albă, or njagră ma dar dîa lapće or nu!
