КАКО ИЗБОРЕ У ВНС "ВИДИ" РУМУНСКА СТРАНА

[dPasujoni]

NSVNM (Consilului National ...) a inšeput sa lukre in 2006. Sa fi pornit sa lukre aja da šija uomini l'a aljes am avja pana akuma ši gramatica ši cursuli, ši profesori ...manće nu rjam avrja ninka filmur. Ma nu lja fost nužda ka a avut alće idej! Numa nu sa inginđit ka Rumini din Srbije nu prja inginđesk ka iei. Dar kind am ašćetat 150 da ani, maj 4 ani nu je problem sa ašćetam da sa avjem aja šje nuoj inginđim ka je limba nuostra a nu šje dziše Basescu ku aj aluj.

neno fată,
ku vuorbă bogată,
mulc anj să traješć
tuot đirjeptaće să vorbješć!


Kînd am putut pîn akuma, o să pućem šî dă aiś nainće!

Toată vijaca anuoastră numa je o cîră, un zdrob zdrobit în vaku Vlahilor!

dPasujoni

[Vlad]

sa ašćetam da sa avjem aja šje nuoj inginđim ka je limba nuostra a nu šje dziše Basescu ku aj aluj.

Or aia śe înghinđesc naţionalisti sârbĭeşći, într-una cu bisărica sărbască, care a lucrat la denaţonalizarea noastră vro 180 de ańi nâpoi.

[Vlad]

[
Eu zic ca:
Unii rumani au inginđit ka NSVNM si in vreo 15 localitati au cerut 1 - 2 ceasuri de limba romana pe saptamana. Autoritatile  nu le-au dat acest drept. Credeti ca este bine ca nu le-au dat acest drept la atatia cati au fost? Despre asta vorbeam.

Exact. Asta şćiu şi pâsărľi dâ prâ creanźe. Prîntu aia naţionalisti sârbeşći vrĭeu sâ punâ mâna pră consilium, şî prîntu aia poliţia spomînta lumńa la Petroţ.

Aia śe a lucrat Miloşević la vŕeamea lui, lucre şî "democraţî" acuma. Nuie ńiś o diferenţâ prîntu rumâńi din Serbia de (râsârit)nord-ost.

Asta ar trabui sâ vadâ Basescu cînd va trâbui sa-l sustine prâ "priaćeńu" lui Tadić.

Câ şi Miloşević a schimbat politica dupâ śe a vaḑut ca nu sâ înglumâsc cu ial, aşa va scimbao şî "democraţî" la Sârbia.

[nena]

Or aia śe înghinđesc naţionalisti sârbĭeşći, într-una cu bisărica sărbască, care a lucrat la denaţonalizarea noastră vro 180 de ańi nâpoi.

Njima nu dziše ka manastirja ši škoala srbaska na katat sa nje faka srbi in ani šća šje a trekut. Ši njima nu dziše ka držao srbaska a fakut bun ku nuoi. Ama vorbim da aja šje sa faše akuma. Kum srbi a vrut sa nje faka Srbi akuma Rumani da la Ruminjije vrjeu sa nje faka sa fim aja šje jej vrieu (Romani). Ši jou rjaš dziša ka a kam lukrat ši lukra tuot in trun fijalj si Srbija ši Romania. Dar pre ija kare trabe sa fije intrabac njima nuj intraba.

Daka tu dziš ka ija kare vrjeu sa invjaca la škuale ljimba šje vorbask la casa luor ši in saćilji luor is 'nacionalist srbješć', juo ma mir šinje is ija kare vrjeu sa nje minje sa invacam ljimba lu Rumin da la Rumanije? Nacionalist romani, or nu?
Ma puoće ka nacionalisti romani nus aša da raj ka ija aj srbešć! Jei is humani ši nje inginđesk numa bine... kum da nu...

[Viorel Dolha]

Mă duc la treburile mele şi las forumul în pace. Am mai multe de făcut decât să citesc prostii despre românizarea rumânilor sau germanizarea nemţilor. De râsul lumii. Se întorc în pământ moşii şi strămoşii.
Nu mă rabd însă să nu postez o poveste:

Să nu te ruşinezi de fraţii tăi, să iubeşti locul unde te-ai născut!

Un brad creştea odată la marginea unei păduri. Pe alături, erau doar fraţi de-ai lui. Pădurea era deasă. Când venea primăvara, bătea vântul. Sufla uşor prin ramuri. Atunci cânta pădurea, cântau toţi fraţii-n cor.
În miezul verii, când soarele ardea, acolo în pădure era răcoare şi miros de răşină. Treceau pe drumuri călătorii osteniţi. Și când vedeau pădurea, se opreau, cătau în ea odihnă.
Toamna se pornea ploaia. Pe jos curgeau şuvoaie. Și se duceau la vale. Pădurea sta însă neclintită. Niciun şuvoi nu putea lua pădurea, înfiptă bine cu rădăcinile-n pământ, deasă.
Iarna, viscolul turbat bătea degeaba. Brazii erau acolo ca un zid, şi viscolul se sfâşia între ramuri, puterea i se sfărâma, se potolea.
Aşa trecea viaţa pădurii, aşa ar fi rămas pe totdeauna...
Dar bradul nostru privea spre înălţimile golaşe de pe munţi. Era pe munte, sus, o cioacă cenuşie şi înaltă. Deasupra ei se vedea soarele.
Nu-i mai plăcea-n pădure bradului, vroia să urce sus pe munte şi să privească de-acolo tot pământul, să fie altfel decât fraţii săi.
Nu-i mai plăceau nici cântecele dulci ale pădurii, nici lupta cu furtuna.
A cerut voie bunicului pădurii, un brad bătrân, gros, i-a cerut voie să plece.
- Copile, copacul ce-i singur în vârful muntelui, de orice vânt se clatină!... a grăit rar bătrânul.
L-au sfătuit părinţii:
- Nu-i nicăieri mai bine ca lângă fraţii tăi, nu-i nicăieri mai bine ca-n locul unde te-ai născut!... Ploaia cade, vântul bate, niciun rău nu te paşte aici...
N-a ascultat bradul pe nimeni. S-a rugat într-o noapte de muma pădurii şi ea i-a făcut voia. A făcut semn cu mâna către vârful muntelui şi bradul s-a pomenit acolo...
Era acuma sus, pe creastă. El vedea cel dintâi când iese soarele din văi.
Ce mândru era bradul! Privea spre fraţii săi cu nepăsare. și se ruşina că altădată fusese printre ei.
Ei îi strigau de jos:
-Cum te mai simţi?
El nu le răspundea.
-Să te ţii bine când o să înceapă ploaia şi furtuna! striga gros şi bunicul.
-N-ai teamă, bunicule! spunea bradul, mai bine vezi de tine, că eşti bătrân, îţi putrezeşte rădăcina, să nu cazi din picioare şi fără vânt...
Abia a sfârşit bradul batjocura, că a pornit să bată vântul. Se apropia toamna. Furtuna era tot mai mare... Bradul se legăna mai tare. Zidul pădurii nici nu se mişca. A început să bată şi ploaia... Și apele au spălat pământul puţin, în care îşi prinsese rădăcina bradul singuratic.
A venit frigul iernii. Și viscolul. Și s-a pornit să sufle viscolul, balaur alb...
Și-n vale, jos, pădurea se zbătea cu vuiet lung, dar nicio pagubă n-avea. Bradul a simţit însă că se clătina mai tare ca de obicei, că nu-l mai ţine rădăcina. A strigat la fraţii săi:
-Veniţi-mi într-ajutor, mă prăbuşesc!
Fraţii nu aveau însă ce-i face.
-Noi nu-ţi putem veni într-ajutor, au răspuns ei. Tu nu poţi să te întorci la noi...N-ai vrut s-asculţi sfatul înţelept...
Deodată, viscolul a răbufnit, şi bradul singuratic s-a prăbuşit, a alunecat pe gheţuri şi neauă. A ajuns până la poalele pădurii. Acolo a stat în timpul iernii, jelit de fraţii săi... Și-n primăvară au venit nişte ciobani. Au găsit trunchiul.
- E bun de foc! a vorbit unul.
L-au luat la stână, l-au tăiat bucăţele; a ars şi cenuşa lui s-a împrăştiat în cele patru vânturi...

De ce n-a vrut s-asculte vorba bătrânească, de ce a vrut să trăiască singuratic, departe de-ai lui?!

>> de Alexandru MITRU

[Paun]

sa ašćetam da sa avjem aja šje nuoj inginđim ka je limba nuostra a nu šje dziše Basescu ku aj aluj.

Or aia śe înghinđesc naţionalisti sârbĭeşći, într-una cu bisărica sărbască, care a lucrat la denaţonalizarea noastră vro 180 de ańi nâpoi.

O, saraka lumi!
O, ferigu đi nuoĭ!

Śe nu s-antuork Turśi măĭ odată, să ńi skuată đi la robiĭa sîrbĭaskă,
să đa-napuoĭ đireptăţîļi ś-am avut kînd am trait ku iĭ îngîrkă,
şkuaļe-n ļimba nuastră să ń-intuarkă,
biseriś în ļimba nuastră să ńi prođeşkidă!

Să ńi profakă uamiń,
să ńi prođeşkidă uoki,
kă fara Turśi singurĭ ńimik n-o su pućem faśa!
Kă nuoĭ ńis ńişći kĭoromań,
şî prostovań!

Şî draku v-a şći kum am putut fara Turś,
şî fara boĭeri româneşti
vakurĭ şî vakurĭ,
sîngurĭ,
supt piśuorol sîrbĭesk -
să pastrăm graĭu rumîńesk,
ađeturļi rumîńeşći,
kînćiśe rumîńeşć,
juokurļi rumîńeşć,
povĭeşć rumîńeşć,
puortol rumîńesk,
gîndol rumîńesk
şî sufļitol rumîńesk!

Hm, pueće fi kă Turśi o sî s-antuarkă ĭuta,
kă veđeţ, fraţîĭe,
Efendi Dolha s-antuors!!!!

Îm veńi ińima la luok!
Sigurat a fuost păna akuma kuprins
ku lukru "foarte importand" ăn Craiova:
A JUĐIKAT PI SAVANŢI DIN "SCRISOL ROMÂNESC"
KARE A FAKUT RUŞÎŃA-ĬA ĐI "ISTORIIE" ...

[dPasujoni]

Jakătăl šî jeal,
Dolha Viorjeal!

Veńi să ńe spună,
Forumu rasună,

poćaka ńe o arată
kićită ku zlată,

Kićită ku aur
šî ku un balaur!

Lumńa anuoastră, "proastă"
dzîśe: "Fala, Dumneavoastră!"

Fala dzîk šî jeu,
kă drumu strin je grjeu!

Kît dă bogat šî fin,
amară je tuot al strin!

Eu zic ca:
Unii rumani au inginđit ka NSVNM si in vreo 15 localitati au cerut 1 - 2 ceasuri de limba romana pe saptamana. Autoritatile  nu le-au dat acest drept. Credeti ca este bine ca nu le-au dat acest drept la atatia cati au fost? Despre asta vorbeam.

Lja dat Domnul Viorel, ma în lumnje ku aja na kućedzat.
Nu pućec să ašćetac država să lukre lukru lu NS VNM.
NS je fakut šî în Zakuon dat, dă să najbe država grižă dî lukru anuostru, săj fije šî jej šî noa măj ušor.

Nu trebuie sa invete romaneste cine nu vrea. Dar cine vrea si a cerut oficial.....

Este insa dreptul fiecarui om sa isi aleaga limba materna. Cei care aleg calea pentru o limba noua trebuie sa aiba acest drept. AM SPUS ACEST LUCRU FARA IRONIE.

FARA IRONIE SPUN INCA O DATA CA FIECARE TREBUIE SA POATA GANDI SLOBOD SI SA POATA ALEGE LIMBA MATERNA. UN STAT DEMOCRATIC TREBUIE SA DEA ACEST DREPT.

Tuot aša, šî înkă o dată, šî juo spun aša!

Romani dîn toată Srbija au Consiliu minoritati dîn Vršîac, kare je roman šî vrjea să învjeacă romanešte are aăsta NS RNM, šî prîstă jeal poaće să kaće šî să popćaskă śej plaśe, šî śe dorjeašće.

Nuje aśi problemu!

Problemu je, kă domnu Balašević, ku frtacî aluj vrjea pră noj kare nu ńe aljeźem ka  romani, ma ka vlahi, sâ nje poarće unđe nuoj nu vrjem.

Problemu je kă jej nu šćiu or nu vrjeu să šćije dar îs ROMANI or VLAHI, ma kînd îs în Srbije jej îs VLAHI, dar kînd îs în Romanie jej îs ROMANI!!

Šî nu va pre sikirirăc, šî nu Va skuturarăc, domnul Dolha Viorel, njiś dă kuru anuostru, njiś dă kapu anuostru, kă kum njam purtat pînă akuma înbrakac, nje purtăm šî dă aîś nainće!

dPasujoni

[Vlad]

Njima nu dziše ka manastirja ši škoala srbaska na katat sa nje faka srbi in ani šća šje a trekut. Ši njima nu dziše ka držao srbaska a fakut bun ku nuoi. Ama vorbim da aja šje sa faše akuma. Kum srbi a vrut sa nje faka Srbi akuma Rumani da la Ruminjije vrjeu sa nje faka sa fim aja šje jej vrieu (Romani). Ši jou rjaš dziša ka a kam lukrat ši lukra tuot in trun fijalj si Srbija ši Romania. Dar pre ija kare trabe sa fije intrabac njima nuj intraba.

Ńima nu ḑîśe, dar tot nat şćie care stâ dupâ povasta cu "standardizaţia". Sa fi vrut sâ ńe standardisascâ ľimba, ń-ar fi standardizato iei dâ mult.
Povasta ieste câ naţionalisti sârbieşći, care voiesc sâ să numascâ "democraţî" dar şî "evropeańi" dar nu-s ńimic alta śe dîcît aia śe ĭera Miloşević - naţionalişći!

Nu pot Rumuâńi dîn Rumuńie sa-i prâ Rumâńi noştri  faca Rumâńi, prînu śe iei îs aia cu vro 1000 dâ âńi nâpoi. Pot sâ înţâľeg câ nu ńis-am întrun livel cînd ie vorba dâ educaţie în ľimba maternâ, pot sâ înţâľeg câ traind întro altâ ţarâ fardâ contact cu Rumuńia, în vro śe-va ńam şî scimbat.

Dar nu pot sâ înţâľeg câ vrunu pârechiaşće asimilaţia facutâ dâ parća Sârbilor cu iniţiativa sâ avem vro 2 śasuri la sâptamîna în ľimba noastrâ.

Daka tu dziš ka ija kare vrjeu sa invjaca la škuale ljimba šje vorbask la casa luor ši in saćilji luor is 'nacionalist srbješć', juo ma mir šinje is ija kare vrjeu sa nje minje sa invacam ljimba lu Rumin da la Rumanije? Nacionalist romani, or nu?
Ma puoće ka nacionalisti romani nus aša da raj ka ija aj srbešć! Jei is humani ši nje inginđesk numa bine... kum da nu...

Io numa spun câ asta idee vińe dâ la naţionalişći sârbieşći. A-lor ţiľ ieste prîn standartdizaŕa ľimbi sa-ńe do dâpârćeaḑâ dâ Rumunńie, câ fardâ aźutoŕu lu Rumâńie, o sâ fim asimilaţ mai amînat în vro 50 dâ ańi.
Dar âia care ńe mâna să învâţam ľimba lu Rumâńi dîn Rumâńi dîn Rumâńie nu-s naţionalişći, numa lumńe care înţâľeaźe câ ie "književna verzija" lu ľimba śe-o vorbim - ľimba lu Rumâńi dîn Rumâńie.
Aia spuńe fie care lingvistâ, şî fie care care sâ înţâľeaźe în ľimbâ.

[Viorel Dolha]

NS je fakut šî în Zakuon dat, dă să najbe država grižă dî lukru anuostru, săj fije šî jej šî noa măj ušor.


Doamne ajută!
Vă las dorindu-vă mult noroc!
Este bine că sunt oameni ca Dumneavoastră care caută calea bună pentru comunitate. Toate polemicele, ironiile, vorbele grele la adresa oricui trebuie să vă fie iertate când toţi ştim că aveţi gândul la binele comunităţii. Oamenii trebuie să vă mulţumească pentru ce faceţi cu inima şi gândul.
Sănătate!

[Vlad]

sa ašćetam da sa avjem aja šje nuoj inginđim ka je limba nuostra a nu šje dziše Basescu ku aj aluj.

Or aia śe înghinđesc naţionalisti sârbĭeşći, într-una cu bisărica sărbască, care a lucrat la denaţonalizarea noastră vro 180 de ańi nâpoi.

O, saraka lumi!
O, ferigu đi nuoĭ!

........

Pauńe, ai visat śe va? Śe drac dâ Turśi acuma ţ-ar vińit in cap?

[Vlad]

Lja dat Domnul Viorel, ma în lumnje ku aja na kućedzat.
Nu pućec să ašćetac država să lukre lukru lu NS VNM.
NS je fakut šî în Zakuon dat, dă să najbe država grižă dî lukru anuostru, săj fije šî jej šî noa măj ušor.

Da cum dă nu. Mai nainće parînţî ar însâmnat ca vŕeu sâ ľe copii învĭaţâ şcoala, dar dupâ aia directori în numiľi lor ar spus câ "lor aia nu ľe trabe".
Asta ie un fial dâ democratie uđitâ dâ lâ vŕamea lu Inforbiro 1948.

Numa trabe sâ fie vrunu or atîta dâ prost dâ sâ cŕeada aşa śeva, or sâ mrzascâ Rumâńi dîn toata ińima.

[Vlad]

Evo par informacija koje mogu da nam pomogni da shvatimo ko stoji iza nekih aktivnosti i nekih ličnosti iz Vlaškog univerzuma Istočne Srbije, a naravno i na teritoriji Vojvodine...
Ja bih skrenuala pažnju samo na institucije iz Istočne Srbije....

Dakle radi se o svemu onome što finansijski podržava Departamentul pentru Romani de pretutindeni (Odeljenje za Rumune iz dijaspore koje je sastavni deo institucija Rumunije, za one koji to slučajno nisu shvatili...)

Za one koji to još nisu shvatili, Srbija to isto radi kada su u pitanju Srbi u Rumuniji.
Samo ih, hvala Bogu, u "nedemokratskoj Rumuniji" niko zbog toga ne proziva ni optužuje da žele da pripoje temišvarsku oblast Srbiji.
A da, niko u Rumuniji tamošnje Srbe ne proglašava za agente KGB-a, kao što Vlahe koji pokušavaju da stupe u kontakt sa njihovom maticom - Rumunijom-  da su agenti CIA-e optužuju velikosrpski šovinisti u Srbiji.

http://www.srpskadijaspora.info/vest.asp?id=12509

U pogledu finansijske podrške, rumunska država srpskoj zajednici daje 600.000 evra preko subvencija SSR za sedišta organizacije i sve aktivnosti. Ta ulaganja predstavnici Srba ocenjuju kao "dovoljna" za funkcionisanje zajednice. Pomoc Srbije iznosi oko 30.000 evra godišnje i to uglavnom preko grada Beograda i grada Novog Sada. Tu pomoc predstavnici Srba u Rumuniji ocenjuju kao "simbolicnu" uz sugestiju da ona treba da se poveca, imajuci u vidu pomoc koja se dodeljuje drugim, manje brojnim zajednicama.

[Paun]

[..

Pauńe, ai visat śe va? Śe drac dâ Turśi acuma ţ-ar vińit in cap?

Aha, dakle: imamo kratko pamćenje?!
Ili se "pravimo" nevešti?!  ::)

Zaboravili smo "istoriju" koju su nam napisali Rumuni iz Krajove, s namerom da to bude udžbenik za našu decu, i razaslali između ostalog i preko kancelarije VNS-a, i u kojoj je, između drugih "provala", stajalo doslovce da smo "mi bolje živeli pod Turcima, nego danas pod Srbima!?"

[nena]

Ńima nu ḑîśe, dar tot nat şćie care stâ dupâ povasta cu "standardizaţia". Sa fi vrut sâ ńe standardisascâ ľimba, ń-ar fi standardizato iei dâ mult.
Povasta ieste câ naţionalisti sârbieşći, care voiesc sâ să numascâ "democraţî" dar şî "evropeańi" dar nu-s ńimic alta śe dîcît aia śe ĭera Miloşević - naţionalişći!

Jej nu a vrut, ka nu lja fost nužda, ši au avut o politika nacionalista grozao. Ama akuma kind držao a inšeput o politika altkum nau inkotro ši muoara - aja tuoc šćiu. Ama nu trabe Srbi sa nje standardizujaska ljimba, ma nuoi. Ši nu je istina ka dupa povasta lu 'standardizacije' stau nacionalisti srbešć - ašja sta parća maj mare lu populacije nouastra. Tuot nat kare je Ruman din Srbije, ši nu sa spune Srb or Roman, rja vrja sa fije standardizujite ljimba šje o vorbašće.

Nu pot Rumuâńi dîn Rumuńie sa-i prâ Rumâńi noştri  faca Rumâńi, prînu śe iei îs aia cu vro 1000 dâ âńi nâpoi. Pot sâ înţâľeg câ nu ńis-am întrun livel cînd ie vorba dâ educaţie în ľimba maternâ, pot sâ înţâľeg câ traind întro altâ ţarâ fardâ contact cu Rumuńia, în vro śe-va ńam şî scimbat.

Romani kum ij šći astadz nu a niš fost o 1000 da ani inapoj.

Dar nu pot sâ înţâľeg câ vrunu pârechiaşće asimilaţia facutâ dâ parća Sârbilor cu iniţiativa sâ avem vro 2 śasuri la sâptamîna în ľimba noastrâ.

Principu je tuot una numa intenzitetu nuje. Dar presta 10 ani ši intenzitetu o sa intarjaska. Dar presta 50, dziš ka tuot o sa cine 2 šasur da limba la stamina?

Dar âia care ńe mâna să învâţam ľimba lu Rumâńi dîn Rumâńi dîn Rumâńie nu-s naţionalişći, numa lumńe care înţâľeaźe câ ie "književna verzija" lu ľimba śe-o vorbim - ľimba lu Rumâńi dîn Rumâńie.
Aia spuńe fie care lingvistâ, şî fie care care sâ înţâľeaźe în ľimbâ.

Baš aša: 'verzija', a nu 'jedina mogućnost'. Ama sa šći ka nu ješ baš objektivan kind vorbješć da aj ataj.  Ši aiša avjem tuot aja princip nacionalist numa šje din parća lu Romani. Ma mir kum puoc sa nu vijedz.

[Vlad]

Aha, dakle: imamo kratko pamćenje?!
Ili se "pravimo" nevešti?!  ::)Zaboravili smo "istoriju" koju su nam napisali Rumuni iz Krajove, s namerom da to bude udžbenik za našu decu, i razaslali između ostalog i preko kancelarije VNS-a, i u kojoj je, između drugih "provala", stajalo doslovce da smo "mi bolje živeli pod Turcima, nego danas pod Srbima!?"

Ни једно ни друго. Учинило ми се да си оно што сам написао довео у исти контекст са садржајем те смешне или жалосне књиге, све једно.
Ја никада нисам говорио да нам је било боље под Турцима, нити тако мислим.
Да су СПЦ и државна администрација Србије над нама спроводили а и даље спроводе асимилацију - иза тога стојим и то могу да поновим не само још једном, него сто пута.

Да се књига делила преко канцеларије НСВНМ, није тачно! Већ сам питао Ивицу и Демића и обојица су ми рекли да то једноставно није тачно!