— 20. januar 2012•
bogdapruost, bobdapruost, bodapruost ... :Y
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1556•
brînka1 (anat.) (zast.) ruka „s-a prins đi brînś” .. :Y
• rum.
brânca - a. mâna b. o boală, o unflatură (izvor. Novacoviciu, Banat) :Y
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1557•
Beşîna (antr.)
•
Buśa (top.) :Y
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1558•
bukă, (mn.) buś — guz, polovina stražnjice :Y
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1560— 21. januar•
frantîaļe (Jasikovo),
frînţuańe (R. Glava) ceoni deo kuce sa krovom na dve vode
• Obrađen:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1818•
kalţari (Jasikovo) — rog na krovu kuci
•
maţîş ? in bordii s-a durmit maţîşs, unu pi linga altu, ku piśuariļi întuarsa kîtra fuok
12.II•
luńa voĭńiśĭaskă (pi stamina albă) - Rakova Bara, TD.5, 235
5. III•
ţară - śina dupa îngropamînt :Y
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=15613. IV •
prokît - nužńik (deo Crnajke); pruokît - Osnić
•
işîtuare• rum.
IEȘITOÁRE s. v. closet, toaletă, vece. Sursa: Sinonime (2002)
14. IV•
taļiĭe ? mă, ku iĭ să n-aĭ trĭaba, kă n-au taļiĭe — ? ma, sa njima da nemas posla, jer nemaju srece (? jer su prokleti, ukleti, jer su baksuzi ...)
•
talie - 1. rast, stas ... 2. visina 3. (fig.) nivo, stepen kulture ? de talie — talentovan, cenjen (Tomici, Dictionar roman-macedonian)
28. IV•
kîlkatuarĭe — neka sprava za nabijanje obruca na kacu (Jasikovo)
•
skuarţă, „blana đi prins pieşć” (Jasikovo)
• rum.
SCOÁRȚĂ, scoarțe, s. f. 1. Țesut protector (gros și tare) care acoperă tulpina și rădăcina plantelor; coajă. ◊ Expr. Obraz de scoarță = om necioplit, lipsit de rușine de bună-cuviință. (Reg.) Mamă (sau soră) de scoarță = mamă (sau soră) vitregă. 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc, cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală; coajă care se formează la suprafața pământului după ploi mari urmate de secetă. 3. (Anat.; în sintagma) Scoarța cerebrală = partea exterioară a emisferelor cerebrale, formată din substanță nervoasă cenușie. 4. Copertă rigidă a unei cărți, a unui registru etc. ◊ Expr. Din scoarță în scoarță = de la prima până Ia ultima pagină, de la început până la sfârșit, în întregime. 5. Perete de scânduri cu care se înlocuiesc loitrele carului când se transportă grăunțe. 6. Covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din lână. — Lat.
scortea. Sursa: DEX '09 (2009)
•
kođit, s-a kođesk uoili, primovara, kind insep si paska iarba nuaua, li s-a tunze kuada, si lina di pi lind kur, sa nu s-a kufuria?a (Janko Blagojevic, Jasikovo)
• rum.
codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc.
Sursa: Scriban (1939)
04. V
•
ţînaćaua — 1. sač (Leskovo, kaz. Jelenko Trifunovic), ? pune tinacaua pi sirine [GPek.] u Porecu: ţîăst 2. činija, posuda
•
vîrşńik, selo Jasikovo [GPek.]
•
vîrşopńiţă — lik iz neke saljive price o coveku koji je stavio vrsku na glavu i objavio da je „virsopnita kare maninka uamini” (kaz. Janko Blagojevic)
•
uļaĭkă — śurĭaḑă (u Boljetinu)
•
motrună — neka trava kojom kade (u Boljetinu) — crb. matrona
• rum.
MATRÚNĂ s. v. talpa-ursului. Sursa: Sinonime (2002)
TALPA-ÚRSULUI s. v. acantă, brânca-ursului, crucea-pământului, piedicuță. Sursa: Sinonime (2002)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=263606. V
•
kostîş, vrsta terena, (od kuasta)
12. V
•
śuriaḑă - po Cvijicu je
sibara•
uļaĭkă —
śurĭaḑă (u Boljetinu)
14. V
•
țurói, țuroáie, s.n. (reg.) izvor care curge pe un jgheab îngust. Sursa: DAR (2002)
16. V
•
kovrćir — krov (majstor Dušan Janošević iz Gornjana čuo u Radenki, i u Luki)
•
pođală — obrađeni komad drveta kojim se popunjavao prostor između greda na plafonu kuće, Gornjane
•
talpă — dugačka greda koja se stavljala na temelj kuće, u celoj njegovoj dužini ...
• rum.
talpă f. 1. partea de desubt la piciorul omului, între degete și călcâiu: din creștet până ’n talpă; a bate la tălpi, a) v. falangă; b) fig. a cheltui: când puneam mâna pe câte o para, o băteam la tălpi pe must, pe cărnați GHICA; 2. bucată obișnuit de piele ce se ține dedesubtul încălțămintelor; 3. grindă mare ce servă de temelie caselor țărănești: talpa casei, fig. țărănimea; talpa iadului, mama necuratului, fam. babă afurisită: tu și ca talpa iadului sunteți potrivită pereche CR.; talpa gâștei, fam. mâzgălitură, semn făcut de cei ce nu știu să scrie: puneți talpa gâștei pe sdelcă AL.; 4. lemnul ce suportă o sanie; 5. pl. suporturile răsboiului de țesut; 6. Bot. nume de plante: talpa gâștei, creasta cocoșului, talpa ursului, acant. [Ung.
TALP]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)
•
Ţuki;
Ţuli — imena od milja za kuče;
17. V
•
ţamtaļe — pozdrav. der. od mulţamtaļe < „mulţam la duamńa tĭaļe” < „mul îţ amińesk la duamńa tĭaļe”
•
MULȚUMÍ, mulțumesc, vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. și pl. este folosit adesea ca formulă stereotipă, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunoștință sau satisfacția pentru o manifestare de politețe, un dar, un bine etc. care i s-a făcut. ♦ A răspunde la un salut, la o urare. 2. Tranz. A răsplăti, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfăcut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva, a renunța la..., a se sătura de... [Prez. ind. și: (reg.) mulțám – Var.: (reg.) mulțămí vb. IV] – Din formula de urare (la) mulți ani! Sursa: DEX98 (1998)
•
Ţăpeńor — bufanski rod u Majdanpeku
30. V
•
muĭerĭeļńik — uom kare lukră lukrurĭ muĭerĭeşć: spală vasurļi, vaśe đi mînkare ... „ženski Petko”
• obradjeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2639• var.
muĭerńik / muĭarńik (kaz. Aleksija Trailović-Durlić)
• pļuod — polni organ kod krmače i krave; za čoveka vulg.: săĭ ***ă pi mumî-sa-n pļuod, faśe muĭarĭa kî ĭe skruafă Fića: U Valakonju ima familija Pļuadă.
•
trăskăritu — kresanje; ◊ trăskărĭaşće krĭanga kînd taĭe la frunḑă, şă dă pista krĭangă mare
•
ćeşîtură (or dîrîmatură), s-a ḑîśe la krengarĭamă śe ramîńe dupa dîrîmat; krĭanga s-a taĭe ku topuoru, şî taĭatura la botur ĭe ćeşîtă
•
skrivală — neki spoj greda u gradnji brvnara; kazivač nije sasvim siguran kakav (B. Paunović, Tanda)
— po svemu sudeći, reč je o utoru, tj, o spoju direka i grede, gde je na direku muški deo, a u gredo ženski ...
• U Crnorečju skrivală je primitivna stega koja je slušila za spajanje dasaka pri tutkalisanju pomoću kajli. Ja sam to koristio prilikom izrade nekih stolica jer nisam imao dovoljno šraf-stega. Kad budemo obrađivali reči na s, poslaću fotografiju.
3. V
•
fofik — frka, zort; polni ogran; sikilj ◊ la skruafă ĭa trĭekut fofiku, nu-ĭ mîăĭ đi verît — krmači je prošla frka, ne traži više vepra (kaz. B. Paunović, Tanda); Rudna Glava: aĭa vuorbă am-uḑît numa đi skruafă, însamnă: ĭa trĭekut zuortu đi verît (Aleksija) ◊ i s-a înflat fofiku, ş-a pļekat pi vaļa mare dupa pulă (pogrdno, za „lake” žene, Marija Šalarević, Bizna)
• Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=19966. VI
•
prĭežbă — okolina, blizina; preko puta ◊ a drumait, a drumait, ş-ažuns în prĭežba satuluĭ
• rum.
PREÁJMĂ s. f. Spațiu care înconjoară pe cineva sau ceva, loc sau regiune din apropierea sau din vecinătatea cuiva; împrejurime, vecinătate. ◊ Loc. adj. Din (sau de prin) preajmă = a) (local) din apropiere, din jurul; b) (temporal) din ajun(ul), dintr-un timp apropiat. ◊ Loc. adj. În (sau prin) preajmă sau (loc. prep.) în (sau prin) preajma... = a) (local) împrejur(ul), primprejur(ul), în apropiere(a)...; b) (temporal) în ajun(ul), într-un timp apropiat de... ◊ Loc. prep. Din (sau de prin) preajma = din apropierea..., de lângă... ◊ Expr. A umbla în (sau prin) preajma cuiva = a umbla după cineva, a se ține de cineva, a da târcoale cuiva. [Var.: (reg.) préjmă, príjmă s. f., preajm s. n.] – Cf. sl.
prĕždĩ. Sursa: DEX '98 (1998)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=27628. VI
•
kişnat — zanet, psih. odsutan ◊ kişnat, nu ć-auđe — zanet, ne čuje te ◊ źuakă kişnat, nu vĭađe pi ńima — igra „u transu” (O. Trailović, Blizna)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=268910. VI
•
komşuń, fraź îi pi ļivađe; padurĭaţă, fraź đi pi duos (L. Durlić, Blizna)
• Obradjeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2173•
ćuşkă, jelo od testa preostalog od mešenja hleba ◊ śe ramîńe đin plomad kînd faś pîńe, baţ întra pălmĭ, vińe lunguĭat ka ļimba, şî friź în ćigaĭe în zaĭćin; dakă vrĭeĭ dulśe, prasărĭ kîta miriśikă, da dakă-ţ plaśe sarat, puń kîta brînḑă-n plomado-la, ş-ăl kuoś ku ĭel odată (Z. Ilić, Crnajka)
12. VI
•
bă (Romi) skr. bre (Brodica) :Y
BĂ interj. (Arg.) Măi. – Et. nec. Sursa: DEX98 (1998)
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=156513. VI
•
Ćinćerilă — staro vl. prezime u Gornjem Poreču (Gornjane)
•
urduopină — krater
•
surupină — urvina
• rum.
surupínă, surupíni, s.f. (reg.) surpătură de teren; ponorâtură, prăpastie, surupenie, surupiște. Sursa: DAR (2002)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=275525. VI
•
pivă đi kar — ločka (Dobra na Dunavu), breov (sela oko Trstenika); kočenica, lanac kojim je vezana za rudu: kočenik (Ž. Janković, Golubac)
• Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2688•
strîake — štrkulja (Braničevo)
• rum.
STRÉCHE s. (
ENTOM.)
1. (
Hypoderma bovis) (reg.) bâză, bâzdară, boanză, bonzar, bonză, sclepț, musca-boului, muscă-de-bâzai, muscă-de-bâzăit, muscă-de-bâzdărit, muscă-de-marhă.
2. (
Oestrus ovis) (reg.) mușiță, (înv., în Transilv.) sclepț. Sursa: Sinonime (2002)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=282226. VI
•
sumĭarńik — srazmeran; zgodan;
29. VI
•
traĭanu or povuoĭ ĭe urma kare ramîńe dupa śeva śe trĭaśe pin fîn ńikosît, or pin grîu; fînu s-a kulkă kînd sa gazîaşće; urma dupa ruoţ đi kar, kînd ĭe pomîntu muaļe ... /Jasikovo/ troĭan, troĭanu karuluĭ — urma dupa ruoţ đi kar, kînd ĭe pomîntu muaļe; s-a troĭańit drumu —s-a adînkat drumu pi unđe mĭerg ruoţîļi; /Osnić/ :Y
Reč obrađena, vidi:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1554•
kolovuoz ĭe luok unđe s-astrînźe padurĭa kînd s-a taĭe, şî đi unđe o ĭau ku karîļi s-o karĭe /Jasikovo/ ◊ La Kolovuoz - zvano mesto između Debelog Luga i Jasikova; tu se nekada skupljala građa kada se dizao rudnik u Majdanpeku (duga pol. XIX veka)
30. VI
•
tîbarît — umoran
•
sîbarît — kilav
01.VII
•
gîrgolaşă — şişarka lu tufa lu gorun (B. Paunović, Tanda)
08.VII
•
mrkńi (mrkńiesk, mrkńiaşće) — trgnuti se, ustuknuti ◊ uoiļi s-a spomîntă, şî mrkńiesk în urmă (Janko Blagojević, Jasikovo) [GPek.]
11.VII
•
posmoduos — neočešljan, sa neurednom kosom ◊ posmoduasă, da aļargă dupa ibomńiś
• rum.
posmoágă s.f. sg. (reg.) persoană ridată, zbârcită; om bătrân, lipsit de puteri, neputincios, prăpădit, hodorogit; poșmogea. Sursa: DAR (2002)
•
murdarĭ — prljav, aljkav
•
kļipozît — slomljen, utučen; smlaćen; duhovno odsutan ◊ mĭarźe pi drum kļipozît (Blizna)
•
poşmugă — ?
•
koţuabă — ženskaroš :Y
rum.
coțoábă s.f. sg. (reg.) gură rea, guraliv, flecar, trăncănitor. Sursa: DAR (2002)
Reč obrađena, vidi:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1553•
ulă; uļimişńiţă — skitnica, uličar, beskućnik
14.VII
•
gaļată rasă — sud sa mlekom pun do vrha (Paun Ilić, Tanda)
15.VII
•
pifă — pištaljka, instrument od vrbovog pruta; veštiji su mogli na njemu da sviraju melodije, igrajući se kožicom vrbe; (B. Paunović, Tanda); koleba se oko naziva; nije siguran da li se možda zvalo i fifă.
• Îţ sparg fifa! — Razbiću ti nos!
•
fifă — muĭarĭa kurveşćină (Tanda, Paun Ilić)
19.VII
•
baklă — kanta ◊ dîăm o baklă đi olaĭ — daj mi kantu ulja (Klokočevac) // zapis: Denis ◊ ? < tur. bakla „bokal” :Y
Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1566•
zdrîmbuoļ — (muz.) drombulje, rum. drâmbă (Vlakonje) kay. Drnadrević ◊ isto i u Gornjem Poreču: Tandi i Rudnoj Glavi, gl. zdrîmbuańe
•
skarmînă lîna — češlja ...
• rum.
SCĂRMĂNÁ, scármăn, vb. I. Tranz. 1. A smulge și a răsfira (cu mâna sau cu mașini speciale) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități și a le înfoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf. 2. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. – Et. nec. Sursa: DEX98 (1998)
• A SCĂRMĂNÁ scármăn tranz. 1) (lână sau alte materiale fibroase) A răsfira cu mâna sau cu mașina, înfoind (pentru a curăța de impurități și pentru a înlesni torsul); a dărăci. 2) (pene) A preface în puf, rupând fulgii de pe cotor. 3) fig. pop. (persoane) A bate tare; a pieptăna; a chelfăni; a peni; a scărpina; a țesăla. / < lat. excarminare
Sursa: NODEX (2002
•
rasuś — motka kojom se zateže tovar na kolima; ◊ pîrg, paļiĭe (Jasikovo)
•
viraśińe ◊ vińe viraśińe ... (Blizna)
• Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=276320.VII
•
grĭebiń — aĭa śe ramîńe đin kîlţ dupa śe s-a drîgļaşće fuĭuoru, od toga se izrađuju grube stvari (Tanda) dij. var. zgrĭabiń — kanura ...
• up. rum.
PACÍȘĂ, pacișe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului; câlți. [Pl. și: paciși. – Var.: păcíșă s. f.] – Din ucr. pačosy. DEX98 (1998)
27. VII
•
naĭkă — (srod.) jetrva oslovljava devera, ako je on stariji brat (Blizna, Tanda)
•
fraćo — (srod.) jetrva oslovlava devera, ako je on mlađi brat (Blizna, Tanda)
