PAUN - Lista reči za unos

[Paun]

— 20. januar 2012

•   bogdapruost, bobdapruost, bodapruost ... :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1556

•   brînka¹ (anat.) (zast.) ruka ,,s-a prins đi brînś" ..  :Y
•   rum. brânca - a. mâna b. o boală, o unflatură (izvor. Novacoviciu, Banat)  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1557

•   Beşîna (antr.)
•   Buśa (top.)  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1558

•   bukă, (mn.) buś — guz, polovina stražnjice  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1560

— 21. januar

•   frantîaļe (Jasikovo), frînţuańe (R. Glava) ceoni deo kuce sa krovom na dve vode
•   Obrađen: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1818

•   kalţari (Jasikovo) — rog na krovu kuci
•   maţîş ? in bordii s-a durmit maţîşs, unu pi linga altu, ku piśuariļi întuarsa kîtra fuok

12.II
•   luńa voĭńiśĭaskă (pi stamina albă) - Rakova Bara, TD.5, 235

5. III
•   ţară - śina dupa îngropamînt :Y
     Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1561

3. IV
•   prokît - nužńik (deo Crnajke); pruokît - Osnić
•   işîtuare
•   rum.  IEȘITOÁRE s. v. closet, toaletă, vece. Sursa: Sinonime (2002)

14. IV
•   taļiĭe ? mă, ku iĭ să n-aĭ trĭaba, kă n-au taļiĭe — ? ma, sa njima da nemas posla, jer nemaju srece (? jer su prokleti, ukleti, jer su baksuzi ...)
•   talie - 1. rast, stas ... 2. visina 3. (fig.) nivo, stepen kulture ? de talie — talentovan, cenjen (Tomici, Dictionar roman-macedonian)

28. IV
•   kîlkatuarĭe — neka sprava za nabijanje obruca na kacu (Jasikovo)
•   skuarţă, ,,blana đi prins pieşć" (Jasikovo)
•   rum.  SCOÁRȚĂ, scoarțe, s. f. 1. Țesut protector (gros și tare) care acoperă tulpina și rădăcina plantelor; coajă. ◊ Expr. Obraz de scoarță = om necioplit, lipsit de rușine de bună-cuviință. (Reg.) Mamă (sau soră) de scoarță = mamă (sau soră) vitregă. 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc, cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală; coajă care se formează la suprafața pământului după ploi mari urmate de secetă. 3. (Anat.; în sintagma) Scoarța cerebrală = partea exterioară a emisferelor cerebrale, formată din substanță nervoasă cenușie. 4. Copertă rigidă a unei cărți, a unui registru etc. ◊ Expr. Din scoarță în scoarță = de la prima până Ia ultima pagină, de la început până la sfârșit, în întregime. 5. Perete de scânduri cu care se înlocuiesc loitrele carului când se transportă grăunțe. 6. Covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din lână. — Lat. scortea. Sursa: DEX '09 (2009)

•   kođit, s-a kođesk uoili, primovara, kind insep si paska iarba nuaua, li s-a tunze kuada, si lina di pi lind kur, sa nu s-a kufuria?a (Janko Blagojevic, Jasikovo)
•   rum.  codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc.
Sursa: Scriban (1939)

04. V
•   ţînaćaua — 1. sač (Leskovo, kaz. Jelenko Trifunovic), ? pune tinacaua pi sirine [GPek.] u Porecu: ţîăst 2. činija, posuda
•   vîrşńik, selo Jasikovo [GPek.]
•   vîrşopńiţă — lik iz neke saljive price o coveku koji je stavio vrsku na glavu i objavio da je ,,virsopnita kare maninka uamini" (kaz. Janko Blagojevic)
•   uļaĭkă — śurĭaḑă (u Boljetinu)
•   motrună — neka trava kojom kade (u Boljetinu)  — crb. matrona
•   rum. MATRÚNĂ s. v. talpa-ursului.  Sursa: Sinonime (2002)
TALPA-ÚRSULUI s. v. acantă, brânca-ursului, crucea-pământului, piedicuță. Sursa: Sinonime (2002)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2636
06. V
•   kostîş, vrsta terena, (od kuasta)

12. V
•   śuriaḑă - po Cvijicu je sibara
•   uļaĭkă — śurĭaḑă (u Boljetinu)

14. V
•   țurói, țuroáie, s.n. (reg.) izvor care curge pe un jgheab îngust. Sursa: DAR (2002)

16. V
•   kovrćir — krov (majstor Dušan Janošević iz Gornjana čuo u Radenki, i u Luki)
•   pođală — obrađeni komad drveta kojim se popunjavao prostor između greda na plafonu kuće, Gornjane
•   talpă — dugačka greda koja se stavljala na temelj kuće, u celoj njegovoj dužini ...
•   rum.  talpă f. 1. partea de desubt la piciorul omului, între degete și călcâiu: din creștet până 'n talpă; a bate la tălpi, a) v. falangă; b) fig. a cheltui: când puneam mâna pe câte o para, o băteam la tălpi pe must, pe cărnați GHICA; 2. bucată obișnuit de piele ce se ține dedesubtul încălțămintelor; 3. grindă mare ce servă de temelie caselor țărănești: talpa casei, fig. țărănimea; talpa iadului, mama necuratului, fam. babă afurisită: tu și ca talpa iadului sunteți potrivită pereche CR.; talpa gâștei, fam. mâzgălitură, semn făcut de cei ce nu știu să scrie: puneți talpa gâștei pe sdelcă AL.; 4. lemnul ce suportă o sanie; 5. pl. suporturile răsboiului de țesut; 6. Bot. nume de plante: talpa gâștei, creasta cocoșului, talpa ursului, acant. [Ung. TALP]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

•   Ţuki; Ţuli — imena od milja za kuče;

17. V
•   ţamtaļe — pozdrav. der. od mulţamtaļe < ,,mulţam la duamńa tĭaļe" < ,,mul îţ amińesk la duamńa tĭaļe"
•   MULȚUMÍ, mulțumesc, vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. și pl. este folosit adesea ca formulă stereotipă, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunoștință sau satisfacția pentru o manifestare de politețe, un dar, un bine etc. care i s-a făcut. ♦ A răspunde la un salut, la o urare. 2. Tranz. A răsplăti, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfăcut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva, a renunța la..., a se sătura de... [Prez. ind. și: (reg.) mulțám – Var.: (reg.) mulțămí vb. IV] – Din formula de urare (la) mulți ani! Sursa: DEX98 (1998)
•   Ţăpeńor — bufanski rod u Majdanpeku

30. V
•   muĭerĭeļńik — uom kare lukră lukrurĭ muĭerĭeşć: spală vasurļi, vaśe đi mînkare ... ,,ženski Petko"
•   obradjeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2639

•   var. muĭerńik / muĭarńik (kaz. Aleksija Trailović-Durlić)
•   pļuod — polni organ kod krmače i krave; za čoveka vulg.: săĭ ***ă pi mumî-sa-n pļuod, faśe muĭarĭa kî ĭe skruafă Fića: U Valakonju ima familija Pļuadă.
•   trăskăritu — kresanje; ◊ trăskărĭaşće krĭanga kînd taĭe la frunḑă, şă dă pista krĭangă mare
•   ćeşîtură (or dîrîmatură), s-a ḑîśe la krengarĭamă śe ramîńe dupa dîrîmat; krĭanga s-a taĭe ku topuoru, şî taĭatura la botur ĭe ćeşîtă
•   skrivală — neki spoj greda u gradnji brvnara; kazivač nije sasvim siguran kakav (B. Paunović, Tanda)
— po svemu sudeći, reč je o utoru, tj, o spoju direka i grede, gde je na direku muški deo, a u gredo ženski ...
•   U Crnorečju skrivală je primitivna stega koja je slušila za spajanje dasaka pri tutkalisanju pomoću kajli. Ja sam to koristio prilikom izrade nekih stolica jer nisam imao dovoljno šraf-stega. Kad budemo obrađivali reči na s, poslaću fotografiju.

3. V
•   fofik — frka, zort; polni ogran; sikilj ◊ la skruafă ĭa trĭekut fofiku, nu-ĭ mîăĭ đi verît — krmači je prošla frka, ne traži više vepra (kaz. B. Paunović, Tanda); Rudna Glava: aĭa vuorbă am-uḑît numa đi skruafă, însamnă: ĭa trĭekut zuortu đi verît (Aleksija) ◊ i s-a înflat fofiku, ş-a pļekat pi vaļa mare dupa pulă (pogrdno, za ,,lake" žene, Marija Šalarević, Bizna)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1996

6. VI
•   prĭežbă — okolina, blizina; preko puta ◊ a drumait, a drumait, ş-ažuns în prĭežba satuluĭ
•   rum.  PREÁJMĂ s. f. Spațiu care înconjoară pe cineva sau ceva, loc sau regiune din apropierea sau din vecinătatea cuiva; împrejurime, vecinătate. ◊ Loc. adj. Din (sau de prin) preajmă = a) (local) din apropiere, din jurul; b) (temporal) din ajun(ul), dintr-un timp apropiat. ◊ Loc. adj. În (sau prin) preajmă sau (loc. prep.) în (sau prin) preajma... = a) (local) împrejur(ul), primprejur(ul), în apropiere(a)...; b) (temporal) în ajun(ul), într-un timp apropiat de... ◊ Loc. prep. Din (sau de prin) preajma = din apropierea..., de lângă... ◊ Expr. A umbla în (sau prin) preajma cuiva = a umbla după cineva, a se ține de cineva, a da târcoale cuiva. [Var.: (reg.) préjmă, príjmă s. f., preajm s. n.] – Cf. sl. prĕždĩ. Sursa: DEX '98 (1998)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2762

8. VI
•   kişnat — zanet, psih. odsutan ◊ kişnat, nu ć-auđe — zanet, ne čuje te ◊ źuakă kişnat, nu vĭađe pi ńima — igra ,,u transu" (O. Trailović, Blizna)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2689

10. VI
•   komşuń, fraź îi pi ļivađe; padurĭaţă, fraź đi pi duos (L. Durlić, Blizna)
•   Obradjeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2173

•   ćuşkă, jelo od testa preostalog od mešenja hleba ◊ śe ramîńe đin plomad kînd faś pîńe, baţ întra pălmĭ, vińe lunguĭat ka ļimba, şî friź în ćigaĭe în zaĭćin; dakă vrĭeĭ dulśe, prasărĭ kîta miriśikă, da dakă-ţ plaśe sarat, puń kîta brînḑă-n plomado-la, ş-ăl kuoś ku ĭel odată (Z. Ilić, Crnajka)

12. VI
•   bă (Romi) skr. bre (Brodica)  :Y
    BĂ interj. (Arg.) Măi. – Et. nec. Sursa: DEX98 (1998)
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1565

13. VI
•   Ćinćerilă — staro vl. prezime u Gornjem Poreču (Gornjane)
•   urduopină — krater

•   surupină — urvina
•   rum.  surupínă, surupíni, s.f. (reg.) surpătură de teren; ponorâtură, prăpastie, surupenie, surupiște. Sursa: DAR (2002)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2755

25. VI
•   pivă đi kar — ločka (Dobra na Dunavu), breov (sela oko Trstenika); kočenica, lanac kojim je vezana za rudu: kočenik (Ž. Janković, Golubac)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2688

•   strîake — štrkulja (Braničevo)
•   rum. STRÉCHE s. (ENTOM.) 1. (Hypoderma bovis) (reg.) bâză, bâzdară, boanză, bonzar, bonză, sclepț, musca-boului, muscă-de-bâzai, muscă-de-bâzăit, muscă-de-bâzdărit, muscă-de-marhă. 2. (Oestrus ovis) (reg.) mușiță, (înv., în Transilv.) sclepț. Sursa: Sinonime (2002)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2822

26. VI
•   sumĭarńik — srazmeran; zgodan;

29. VI
•   traĭanu or povuoĭ ĭe urma kare ramîńe dupa śeva śe trĭaśe pin fîn ńikosît, or pin grîu; fînu s-a kulkă kînd sa gazîaşće; urma dupa ruoţ đi kar, kînd ĭe pomîntu muaļe ... /Jasikovo/ troĭan, troĭanu karuluĭ — urma dupa ruoţ đi kar, kînd ĭe pomîntu muaļe; s-a troĭańit drumu —s-a adînkat drumu pi unđe mĭerg ruoţîļi; /Osnić/  :Y
    Reč obrađena, vidi: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1554

•   kolovuoz ĭe luok unđe s-astrînźe padurĭa kînd s-a taĭe, şî đi unđe o ĭau ku karîļi s-o karĭe /Jasikovo/ ◊ La Kolovuoz - zvano mesto između Debelog Luga i Jasikova; tu se nekada skupljala građa kada se dizao rudnik u Majdanpeku (duga pol. XIX veka)

30. VI
•   tîbarît — umoran
•   sîbarît — kilav

01.VII
•   gîrgolaşă — şişarka lu tufa lu gorun (B. Paunović, Tanda)

08.VII
•   mrkńi (mrkńiesk, mrkńiaşće) — trgnuti se, ustuknuti ◊ uoiļi s-a spomîntă, şî mrkńiesk în urmă (Janko Blagojević, Jasikovo) [GPek.]

11.VII
•   posmoduos — neočešljan, sa neurednom kosom ◊ posmoduasă, da aļargă dupa ibomńiś
•   rum.  posmoágă s.f. sg. (reg.) persoană ridată, zbârcită; om bătrân, lipsit de puteri, neputincios, prăpădit, hodorogit; poșmogea. Sursa: DAR (2002)

•   murdarĭ — prljav, aljkav
•   kļipozît — slomljen, utučen; smlaćen; duhovno odsutan ◊ mĭarźe pi drum kļipozît (Blizna)
•   poşmugă — ?
•   koţuabă — ženskaroš  :Y
        rum.  coțoábă s.f. sg. (reg.) gură rea, guraliv, flecar, trăncănitor. Sursa: DAR (2002)
        Reč obrađena, vidi: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1553

•   ulă; uļimişńiţă — skitnica, uličar, beskućnik

14.VII
•   gaļată rasă — sud sa mlekom pun do vrha (Paun Ilić, Tanda)

15.VII
•   pifă — pištaljka, instrument od vrbovog pruta; veštiji su mogli na njemu da sviraju melodije, igrajući se kožicom vrbe; (B. Paunović, Tanda); koleba se oko naziva; nije siguran da li se možda zvalo i fifă.
•   Îţ sparg fifa! — Razbiću ti nos!
•   fifă — muĭarĭa kurveşćină (Tanda, Paun Ilić)

19.VII
•   baklă — kanta ◊ dîăm o baklă đi olaĭ — daj mi kantu ulja (Klokočevac) // zapis: Denis ◊ ? < tur. bakla ,,bokal"  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1566

•   zdrîmbuoļ — (muz.) drombulje, rum. drâmbă (Vlakonje) kay. Drnadrević ◊ isto i u Gornjem Poreču: Tandi i Rudnoj Glavi, gl. zdrîmbuańe
•   skarmînă lîna — češlja ...
•   rum. SCĂRMĂNÁ, scármăn, vb. I. Tranz. 1. A smulge și a răsfira (cu mâna sau cu mașini speciale) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități și a le înfoia. ♦ A smulge fulgii penelor pentru a face puf. 2. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. – Et. nec. Sursa: DEX98 (1998)
•   A SCĂRMĂNÁ scármăn tranz. 1) (lână sau alte materiale fibroase) A răsfira cu mâna sau cu mașina, înfoind (pentru a curăța de impurități și pentru a înlesni torsul); a dărăci. 2) (pene) A preface în puf, rupând fulgii de pe cotor. 3) fig. pop. (persoane) A bate tare; a pieptăna; a chelfăni; a peni; a scărpina; a țesăla. / < lat. excarminare
Sursa: NODEX (2002
•   rasuś — motka kojom se zateže tovar na kolima; ◊ pîrg, paļiĭe (Jasikovo)
•   viraśińe ◊ vińe viraśińe ... (Blizna)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2763

20.VII
•   grĭebiń — aĭa śe ramîńe đin kîlţ dupa śe s-a drîgļaşće fuĭuoru, od toga se izrađuju grube stvari (Tanda) dij. var. zgrĭabiń — kanura ...
•   up. rum. PACÍȘĂ, pacișe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului; câlți. [Pl. și: paciși. – Var.: păcíșă s. f.] – Din ucr. pačosy. DEX98 (1998)

27. VII
•   naĭkă — (srod.) jetrva oslovljava devera, ako je on stariji brat (Blizna, Tanda)
•   fraćo — (srod.) jetrva oslovlava devera, ako je on mlađi brat (Blizna, Tanda)

[Paun]

•   bîrță — pletenica  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1572

•   burfan — Debelo crevo kod ovna ili bika
Kod ljudi se burfan upotrebljava isključivo u pežorativnom smislu, ako nekoga hoćeš da uvrediš i da mu skreneš pažnju da se ugojio, onda mu kažeš: "Kată kît iș, aĭ slobăḑît burfańi // Žitkovica, Vladan //

•   saţ — alavost, nezasitost ◊ nare saţ ka kalu — nezasit je kao konj (Tanda)
FIĆA: saţ — umerenost, dovoljnost, sitost ◊ uom ku saţ — umeren čovek (u jelu, ponašanju); narĭe saţ — alavost i nezasitost ima suprotno značenje od saţ.

•   puarnă — ◊ mînă / slubuađe uoĭļi la puarnă — pusti ovce na ranu jutarnju ispašu ◊ jutarnje napasanje ovaca na Đurđevdan (odnosno na dan merenja mleka), ◊ ? bug. po arno? (Reč nepoznata kod ovčara u Tandi i Jasikovu, a ni Dragić iz Krivelja nije čuo za nju).
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?id=4917

•   trîmbă — jednocevni dečji duvački instrumnet (Jasikovo); u Blizni: bîză ...
•   amĭev — ♦ dij. var. od amĭeu (Krepoljin, možda i Zlot)
•   đafĭeća rum. d-aficea — badava :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1578

•   motrśiesk — petljam (oko posla), Tanda
•   amńeḑaţîm — jedemo u podne (Tanda) :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1577

•   blańiu (prid.) — daskast, ravan kao daska ◊ (pril.) blańiuluĭ (Tanda)
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1576

[Paun]

•   saţ — alavost, nezasitost ◊ nare saţ ka kalu — nezasit je kao konj (Tanda)
FIĆA (Osnić):
•   saţ — umerenost, dovoljnost, sitost ◊ uom ku saţ — umeren čovek (u jelu, ponašanju) ◊ narĭe saţ — alavost i nezasitost (suprotno značenje od saţ).

SAȚ s. n. (Pop.) Senzația celui sătul; saturare, îndestulare. ◊ Loc. adj. și adv. Fără saț = lacom, nesățios; fig. nepotolit, neistovit. ◊ Expr. A ține (sau a-i ține, a-i fi cuiva) (de) saț = a potoli cuiva foamea pentru mai mult timp. A-și ține sațul = a se sătura pentru mult timp. A nu avea saț = a fi lacom, nesățios. ♦ Fig. Dezgust, silă, lehamite. ♦ Belșug, abundență; îmbuibare. [Var.: sáțiu s. n.] – Lat. satium. Sursa: DEX98 (1998) http://dexonline.ro/definitie/sa%C5%A3

Zaključak: saţ < skr. satul < lat. satium  — (prid.) sit, (i. ž.) sitost ... ♦ supr. flomînd ...

[Paun]

09. X 2012
•   putrikală— zumba, metalna cevćica kojom su se bušile rupe na gumenim opankama (O. Trailovič, Blizna) ◊ ăće aăla ĭe fakut ka potrikală (Tanda)
•   rum. POTRICÁLĂ, potricale, s. f. (Înv. și reg.) Unealtă de oțel cu vârful ascuțit cu care se fac găuri la curele, la opinci, în urechile oilor etc.; preducea. ♦ Gaură făcută cu această unealtă. – Din rus. protykalo. Sursa: DEX98 (1998)

•   naklă —  blato ◊ ma bagaĭ întro naklă, şî nu puot sî ĭes (O. Trailović, Blizna) ◊ sa bagat kaur-n naklă (Tanda)
•   rum.  năclăí (-ăésc, năclăít), vb. – A se unge, a se păta cu grăsime, a se mînji. Bg. nakleivam, cf. rus. nakleitĭ, din sl. klĕi ,,clei" (Cihac, II, 208). – Der. năclăios, adj. (unsuros). Cf. clei. Sursa: DER (1958-1966)
•   rum.  A SE NĂCLĂÍ pers. 3 se ~iéște intranz. 1) A se acoperi cu o substanță cleioasă sau cu murdărie, îmbibându-se. 2) rar (despre sânge) A trece din stare lichidă în stare solidă; a se face vârtos; a se închega; a se coagula. /<bulg. naklejvam Sursa: NODEX (2002)
•   aldań— konoplja koja pravi seme (O. Trailović, Blizna)

10. X 2012
•   ĭokşîr: gard đi spiń ◊ a veńit lupu ş-a omorît uaĭa în ĭokşîr (Janko Galbinović, Blizna)

15. X 2012.
•   toromĭaşće  — životari (zbog nemaštine, bolesti i sl. tegoba) ◊ n-am ńiś un traĭ, numa o toromĭală guală (Blizna)

19. X 2012.
•   ḑîsa [akc. ḑîsa] ◊ a ḑîs ḑîsa  — neka igra rečima (am ḑîs sî ḑîk k-oĭ ḑîśa, şî n-am ḑîs ...) (Blizna)

[Paun]

26. X 2012.
•   pisat  —  pasiran (za hranu)
•   ima priča o nekoj babi koja nije imala zube pa kad je rekla kakvo jelo voli, rekla je: Miĭe-n plaśe śĭapa pişată (Blizna)

•   verđaĭkă
•   ńegraĭkă  —  vrsta ptica (Tanda)
•   (povasta kum a vrut sî s-a fută ćuşu ku măĭ duauă păsîrĭ ...)

•   pîśuos _ :Y
     obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1538

•   śuară pîśuasă  :Y
     obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1537

•   

•   vînît pîśuos ...  :Y

28. X 2012.
•   pîlk  —  jato (Tanda)
•   pîlc (pî́lcuri), s. n. – Trupă, gloată, mulțime. – Var. polc. Sl. plŭkŭ ,,grămadă" (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 239), din germ. Volk (Miklosich, Fremdw., 118), cf. pol. polek, pułk, rus. polk. – Der. pîlcui, vb. refl. (înv., a se grupa, a se așeza în ordine); polcovnic, s. m. (înv., colonel, comandant de regiment), din pol. połkownik, rus. polkovnik, mai ales în Mold. Din rom. provine ngr. πολϰόβνιϰος (Meyer, Neugr. St., II, 77).
Sursa: DER (1958-1966
•   vîžmîk: kuodru đi malaĭ (Jasikovo)
•   vîndalak
•   VÂNDĂLÁC s. n. (Reg.) Fân adunat în șiruri lungi, din care se fac căpițe sau clăi. ◊ Loc. adv. De-a vândălacul = de-a berbeleacul. [Var.: vândălág s. n.] Sursa: DLRM (1958)

1. XI 2012.
•   ispravi — završiti ♦ sin. gaći ◊ n-am ispravit lukru ...

•   geora — ljuštiti (pasulj) ◊ giaură pasuĭu: skuaće pasuĭu đin postaĭkă (Blizna)
♦   rum.  gheorá, gheoréz, vb. I (reg.) a curăța boabele de porumb. Sursa: DAR (2002)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1761



2. XI 2012
•   gĭorţońala maţîluor — krčenje creva
♦   rum. chĭórăĭ și -ĭésc, ghĭórăĭ și -ĭésc, a -í v. intr. (imit. d. chĭor-chĭor, ghĭor-ghĭor, huĭetu mațelor goale; ung. korogni. V. cîrîĭ, chirăĭ, cherlăĭ. Se zice despre mațe, care fac chĭor-chĭor cînd ți-e foame. Se zice și despre curcĭ cînd țipă facînd chĭor-chĭor. – În Trans. a corăí. Sursa: Scriban (1939)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2702

[Paun]

12. XI 2012
•   ogaş  — potok

ogáş, -uri, s.n. – Brazdă arată. – Din făgaş "urmă, brazdă" (< magh. vágás "tăietură").
Maramureş,
izvor: http://dorinstef.blog.com/dictionar-de-regionalisme-si-arhaisme-din-maramures/

FĂGÁȘ, făgașe, s. n. Urmă adâncă (și îngustă) săpată în pământ de șuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roțile unui vehicul. ♦ Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a ușura desprinderea ulterioară a rocii. ♦ Fig. Direcție, drum. Și-a orientat cercetările pe un nou făgaș. [Pl. și: făgașuri. – Var.: (reg.) hăugáș, hogáș, văgáș s. n.] – Din magh. vágás.
Sursa: DEX '98 (1998)

pîrắŭ și (nord) părắŭ n., pl. ăĭe (alb. párrua, art. părroi, albie de rîŭ, de unde și bg. poróĭ, torent, din aceĭașĭ răd. cu Prut. Pascu, Arh. 1921, 433). Rîŭ foarte mic (așa cum începe la izvor). A curge pîrăŭ, a curge gîrlă, a curge mult (vorbind de lacrămĭ, sînge, vin, apă). – Greșit pîrî́ŭ (după rîŭ).
Sursa: Scriban (1939)

madj.  VĂGÁȘ, văgașe (văgașuri), s. n. (Reg.) V. făgaș.
Sursa: DEX '98 (1998)

ПОТОК părâu, gârlă, şiroi (речник Р. Флоре)

•   îrn (îrnă) — žuavină fara nas, or ku nasu skurt (Tanda)
•   kîrńau, fara nas (Blizna)

13. XI 2012.
•   uśiźe — ozlediti, povrediti ... (za predmet) oštetiti, ulubiti, očukati

rum. UCÍDE, ucíd, vb. III. 1. Tranz. A pricinui moartea unei ființe; a omorî, a asasina. ◊ Compus: (pop.) ucigă-l-crucea (sau -toaca) s. m. = dracul, diavolul. ♦ Refl. (Rar) A se sinucide. ♦ Fig. A distruge, a nimici; a desființa. 2. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) bate, a (se) lovi rău. ♦ (Reg.) A (se) zdrobi, a (se) sfărâma. [Prez. ind. și: (pop.) ucíg] – Lat. occidere. Sursa: DEX '98 (1998)

[Paun]

22. XI 2012.
•   maś — sluz ◊ faśe vaka maś, iĭ đi gońit — krava pravi sluz, traži bika (Rudna Glava, Crnajka) [Por.] ♦ dij. var. mlaś ◊ vaka are mlaś, kată buou (Sige) [Hom.]

•   druog — (bot.) bagrem (Velika Kamenica, Grabovica) [Dun.] ♦ dij. sin. salkim, floran ◊ Prahovo: salkîm ... 
    rum. DROG² subst. Numele a două plante: a) arbust cu flori gălbui solitare, care crește prin locuri pietroase și aride (Genista albida); b) plantă târâtoare din familia leguminoaselor, care crește prin pășuni montane (Genista oligosperma). – Et. nec. Sursa: DEX98 (1998)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2244

•   salkim
    rum. SALCẤM, salcâmi, s. m. Arbore melifer din familia leguminoaselor, cu ramuri prevăzute cu spini, cu frunze compuse, cu flori albe cu miros caracteristic plăcut, dispuse în ciorchine, cu lemnul tare și rezistent la umezeală; acaț (Robinia pseudacacia). – Din tc. salkâm. Sursa: DEX98 (1998)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2245

    rum. bagrín (-ni), s. m. – 1. Plantă, salcîm (Robinea pseudoacacia). – 2. Plantă, drob (Cytisus laburnum). – Var. braghin, magrin. Sb. bagrena (DAR). Sursa: DER (1958-1966)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=926

26. XI 2012
•   žîăgĭ
•   žîgaraĭ
•   žîguarĭe

•   kopîrţău — koprcalo; beba u kolevci ◊ am şî un kopîrţău în ļagîn (Tanda)
•   kopîrţîĭe — koprca (se) ◊ s-a kopîrţîĭe kopilu-n ļagîn (Blizna)
•   kokîrţău — (nutr.) bučkuriš (Blizna)

•   zămîrţău — (nutr.) smesa kojom se puni sarma (Tanda) ◊ kînd s-a mĭastîkă tuaće • sin. pofîrţău (Tanda)
 
•   sakrin  — kovčeg

rum.  SICRÍU, sicrie, s. n. 1. Obiect în formă de ladă de lemn sau de metal, în care se așază mortul pentru a fi înmormântat; coșciug, raclă. 2. (Reg.) Ladă, cutie. ♦ Scrin, dulap. [Var.: săcríu, secríu, sicrín s. n.] – Din magh. szekrény. Sursa: DEX98 (1998)

[Paun]

— 20. januar 2012

•   bogdapruost, bobdapruost, bođapruost ...

•   bogdapruost, bobdapruost, bođapruost ...  :Y
    Obrađeno, vidi:
    http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1556

[Paun]

•   igļikă, igļiśauă — 1. (bot) jaglika ◊ dă primovara măĭ întîń (Blizna) 2. l.i. Igļika, aşa a kĭemat o muĭare đi la Şuopît

    rum. aglícă, -i, s.f. – (bot.) Plantă erbacee; ciuboţica cucului, ţâţa vacii (Primula elatior Hill). Termen atestat în Vad (Borza 1968: 137). – Din tc. aklik "albeaţă", cf. bg. aglika, srb. jaglika (DER). izvor: http://dorinstef.blog.com/dictionar-de-regionalisme-si-arhaisme-din-maramures/

•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2186 

[Paun]

30. XI 2012
•   obļiśit — (rel.) obvezan, koji se primio obaveze, koji se zarekao ◊ ma-m obļiśit să nu lukru sîmbîtă, pintru sînataće — zarekao sam se da ne radim subotom, zbog zdravlja (Paun Ilić, Tanda)
    rum.  OBLIGÁT, -Ă, obligați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este îndatorat sau recunoscător cuiva pentru un serviciu făcut. 2. (Rar) Care nu poate lipsi; obligatoriu. 3. Care este constrâns, silit să facă un anumit lucru. – V. obliga. Sursa: DEX '98 (1998)

9. XII 2012
•   untă ◊ aşćet uala sî đa untă —  čekam da lonac još jednom proključa (B. Paunović, Rudna Glava)

17. XII 2012.
•   mustarĭ — (bot.) trava, korov ◊ mustarĭu krĭaşće pin luok ◊ Ăća-şa, tot aşa, / Păn' mustarĭu ńi krĭeşća. (Poskočice, parodiranje kraljičkog kola, koje se igralo u vreme okopavanja kukuruza, kaz. Slobodan Marković BZ, Slatina, Bor)   

    rum. MUȘTÁR s. (BOT.) 1. (Brassica sinapis) (reg.) hrenoasă, rapiță de câmp, rapiță sălbatică. 2. (Sinapis sau Brassica alba) (reg.) rapiță albă. 3. (Sinapis sau Brassica nigra) (reg.) rapiță de muștar. 4. muștar de câmp (Sinapis arvensis) = ridichioară. Sursa: Sinonime (2002)

•  Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2188

•   buş  —  gramadă mare đi zapadă kare sa faśe kînd pi pađină s-a tîvaļiaşće kokoluoşu đi zapadă (Paun Ilić, Tanda)

[Paun]

Obradio sam reč źug, var. žug, da bismo mogli da je vežemo za grupu reči koje nastaju iz nje.
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1729

źug (mn. źugurĭ) (i. s.) — jaram ◊ źugu s-a faśe đin tutuk đi frasîn — jaram se izrađuje od jasenovog drveta ◊ źugu trîabe să şćiĭe să fakă tot stapînu kîăşî, kî s-a ḑîs đimult: ,,kare nu şćiĭe ńiś źugu sî fakă, đi źaba traĭaşće pi pomînt" — jaram treba da ume da napravi svaki domaćin, jer se nekada govorilo: ,,ko ne zna ni jaram da napravi, badava živi na zemlji" ◊ în źug s-a-nźugă vaśiļi şî buoĭi — u jaram se prežu krave i volovi ♦ var. žug [Por.]

(opis) Žugu ĭe fakut đin parśiaļe, kare în Tanda s-a kĭamă aşa: 1) žugu, 2) rastîău, 3) umăru, 4) žîgla, 5) gaura đi kuń, 6) kuńu, 7) făularĭa. Źugu s-a ļagă ku proţapu pista katuşă. (Kaz. Paun Ilić, zapis: Durlić, Tanda, januar 2013) [Por.]



Problem je u prevodi naziva ovih delova:

1) žugu =
2) rastîău =
3) umăru =
4) žîgla = 
5) gaura đi kuń = 
6) kuńu =
7) făularĭa =
*) katuşă =
*) proţap =

•   rum. JÍGLĂ, jigle, s. f. (Reg.) Stinghie care se află la jug între gâtul boului și cuiul care intră prin jug și proțap. – Din bg. žegla. Sursa: DEX98 (1998)
•   rum. FIULÁRE, fiulări s. f. Bulfeu de jug ♦ Fiecare din vergelele care leagă cormana de trupița plugului. – Lat. *fib(u)laria (‹ fibula). Sursa: DLRM (1958)

•   rum.  CĂTÚȘĂ, cătușe, s. f. 1. Fiecare dintre cele două inele metalice, legate între ele printr-un lanț, cu care se leagă uneori mâinile (și picioarele) arestaților. 2. Plantă erbacee meliferă, cu flori albastre-violacee și cu miros greu (Ballota nigra). [Pl. și: cătuși] – *Cată (< lat. catta ,,pisică") + suf. -ușă. Sursa: DEX98 (1998)
•   rum. CĂTÚȘĂ s. 1. (la pl.) fiare (pl.), (pop.) obezi (pl.), verigi (pl.), zăvoare (pl.), (înv.) bente (pl.), piedici (pl.). (Ucigaș prins în ~.) 2. v. chingă. 3. v. tânjeluță. 4. v. japiță. 5. (BOT.; Ballota nigra) (reg.) cebare. Sursa: Sinonime (2002)

•   rum. PROȚÁP, proțapuri, s. n. 1. Prăjină groasă de lemn, bifurcată la un capăt, care se fixează la dricul carului și de care se prinde jugul; rudă. 2. Prăjină cu vârful despicat, în care se înfigea în trecut o reclamație prezentată domnitorului, pe deasupra capetelor mulțimii. ◊ Expr. A umbla cu jalba în proțap = a protesta, a reclama; a cere cu insistență ceva. 3. Prăjină despicată la un capăt, cu care se culeg fructele, cu care se prind racii etc. ♦ Fiecare dintre cele două bețe, despicate în formă de furcă și înfipte în pământ, lângă jar, între care se fixează peștele întreg pentru a se frige. 4. Pârghie la moara de vânt sau la fântână. – Din sl. procĕpŭ, bg. procep. Sursa: DEX98 (1998)


Prevod:
4) žîgla  — vidimo da je reč bugarskog porekla; u rečnicima Matice srpske, koje koristimo u Vorbaru za proveru prevoda na srpski, ove reči nema. To jedna od čestih pojava kada se radi o nekoj seoskoj napravi koju Srbi ili nemaju, ili koja nije ušla u književni jezik. Ne preostaje u Vorbaru ništa drugo nego da konsultujemo komšije Srbe koji žive u susednim mestima, jer je veoma važno da bude isto podneblje (reljef i ekonomija). U ovom slučaju od velike koristi nam je izvanredan rečnik Jakše Dinića:

Јакша Динић, Тимочки дијалекатски речник, Институт за српски језик, САНУ, Београд, 2008.

жегла ж в. жьгла
жьгла ж (вок. јд. жьгло) гвоздена или дрвена шипка на јарму којом се преже во; упор. жегла, жегре.



Od prijatelja - Vlaha iz sela Rabrova iz okoline Vidina, dobiio sam sledeće nazive za delove jarma:
1 jug, 2 chilimie, 3 am or amar, 4 jiglă , 5 gaura de cui, 6 cuiul, 7 - proţap

Uz njegovu pomoć, evi i priloga na temu poreklo vlaške reči žîgla:

Жегъл (жагъл) - желязна пръчка, с която се затваря ярема, така че впрегатното животно да не може да си измъкне врата. Подобна е и думата ЖЕГЛА (ЖЕГЛИ) - напречна дървена пречка в канатата на колата. Тези съществителни може би идват от глагола ЖЕГВАМ. Сходен до него е и глагола ЖИГОСВАМ, от който идва думата ЖИГАЛО (жило). Не е сигурно, но от тук може да идва и думата  жезъл - богато украсена и подходящо оформена пръчка (тояга) - символ на власт. Глаголът ЗАЖЕГЛЯВАМ значи поставям жеглите на воловете при впрягане. Тези и много други думи, ако действително са прабългарски, показват елементи от богатата стопанска история на това древно племе, което очевидно е упражнявало предимно земеделска и занаятчийска дейност.

Izvor: http://www.protobulgarians.com/Statii%20za%20prabaalgarite/Sufixi%20prabaalgarski/Sufix-ul.htm

http://dexonline.ro/definitie/chilimie o reči: chilimie: (čita se: килимије)

chilimíe sf [ Atestare: revista ,,Ion Creangă", VIII, 89 ; Variantă: chilmíe ; Plural: chilimii ; Etimologie: кулимия ] (Regional) 1. Spetează la car de care e legată leuca. 2. Bucată de lemn cu două brațe în formă de ,,U" întrebuințată la un car fără loitre atunci când se tranportă lemne. 3. Țepi (ca la sanie) puși la carul lungit, pentru a se putea transporta lemnele mari, netăiate. 4. Carul fără loitre. 5. Lemnele încărcate pe un car fără loitre.
Sursa: MDA (2002)

chilimie, chilimíi, s.f. (reg.) spetează de care e legată leuca unui car; bucată de lemn cu două brațe în formă de u, folosită la aducerea lemnelor cu carul fără loitre. Sursa: DAR (2002)

chilimíe (chilimíi), s. f. – Piedică, dispozitiv care asigură lemnele transportate în car. Bg. kilimija (DAR). Sursa: DER (1958-1966)

[Volcae]

Selo Tanda (Gornji Poreč)
1) žugu =
2) rastîău =
3) umăru =
4) žîgla =  
5) gaura đi kuń =  
6) kuńu =
7) făularĭa =
*) katuşă =
*) proţap =

Selo Samarinovac, opština Negotin.
1) žug
2) răsťiu
3) žug
4) žiglă
5) gaura ďe čokîlťiu ?
6) čokîlťiu
7) poļičoară


Selo Porodin, opština Žabari.
1) źug
2) rostău
3) ?
4) ?
5) ?
6) kuń
7) ?


răstéu, răstaie, s.n. – Cui de fier cu care se închide jugul. – Din magh. ereszto ,,care dă drumul" (Scriban cf. DER). Sursa: DRAM (2011)

ciocâltău (ciocâltéu), ciocâltáie (ciocâltéie), s.n. (reg.) 1. cui, scurtător de lemn, par mic. 2. (pop.) cuiul de lemn cu care se prinde jugul de proțap; cuiul japiței (tiglici). 3. unealtă, instrument, cinie.  Sursa: DAR (2002)

cĭocîltéŭ și -îrtéŭ n., pl. eĭe (ung. csikoltó, csikoltyu). Vest. Marele piron care ține jugu fixat în proțap. – În Trans. -tăŭ. În Olt. și teglicĭ, în Tel. tiglicĭ.  Sursa: Scriban (1939)

POLICIOÁRĂ, policioare, s. f. 1. Diminutiv al lui poliță1. 2. (Reg.) Partea de jos a jugului, pe care se sprijină gâtul boilor. – Poliță1 + suf. -ioară.
Sursa: DEX '98 (1998)

[Paun]

•   komît (Rudna Glava)
•   rum. comótă, comóte, s.f. (reg.) jugul hamului (la cai). Sursa: DAR (2002)

•   ferkeđeu  —  prečka o koji su vezani lanci
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1928

•   rum.  ÎNCURÁ, încúr, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A mâna caii repede; a goni. ♦ Refl. (Despre cai) A porni la fugă, a se întrece alergând; a alerga în voie. – Lat. *incurrare (= currere). Sursa: DEX '98 (1998)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1829
•   đankuraćiļa (pril.)  —  trčeći (Luka)
•   ănkurăm  —  trčimo ?
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1831

[Paun]

Selo Tanda (Gornji Poreč)
•   rastîău =

Selo Samarinovac, opština Negotin.
•   răsťiu

răstéu, răstaie, s.n. – Cui de fier cu care se închide jugul. – Din magh. ereszto ,,care dă drumul" (Scriban cf. DER). Sursa: DRAM (2011)

•   rastîău / răsťiu  — palice (Srbi u okolini Jagodine) (inf. učiteljica Milanka Marković)

1. II 2013.
•   bîzaĭkă — primitivna vrsta lampe a osvetljavanje prostorija (Tanda)

8. II 2013
•   gižăĭ  — stari naziv za šarku na vratima (Tanda) •  sin. ţîţînă
•   rum.  GÂNJÉI s. v. pârpăriță. Sursa: Sinonime (2002)

•   laţ đi truakă  — mrtvi čvor, čvor koji se sam steže kada se cima; za vešanje ljudi (Tanda)
•   źamînă — klečka, vrsta brnjice od račke, koja se stavljala prasićima na glavu da ne izađi iz ograde (Tanda)

[Paun]

20. I 2013
•   śovată ◊ śovată đi komină, un śou ku kuada lingă, apruape la un mĭetîr, đi skuos komina đin ardou (Jasikovo)
•   śovată ◊ bruaskă ku śovată (Luka, Bor)
•   śovată ◊ skuarţă đi duļiaće uskat (Blizna, Rudna GLava, Majdanpek) [Por.]
•   śovańe ◊ bruaskă ku śovańe (Rudna Glava)
•   śuvań ◊ bruaskă ku śuvań (Sige, Jasikovo) [Hom.]

•   śuĭ đi apă, la fîntînă (Blizna)

•   stragĭaţă ◊ lapćiļi înkĭegat — podliveno mleko (Jasikovo) [GPek] i drugi vlaški krajevi :Y
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1837

•   fîrfuoşńik (i. m.) ◊ fîrfuoşńik, vorbĭaşće numa sî nu takă (Rudnoglavci u Beču, zapis: MIKICA)

21. I 2013
•   kuţît
•   sîmśauă
•   rum.  sîmceá (-éle), s. f. – 1. Dorn, priboi. – 2. Cioc, clonț, vîrf, culme. – 3. (Olt., Trans.) Briceag, brișcă. – 4. (Olt.) Zori de zi, auroră. – Var. simcea. Lat. *summĭcēlla (Candrea, Bul. Soc. Fil., I, 28; Candrea; Rosetti, I, 171) de la summa ,,vîrf". Mai înainte a fost legat de un dacic σαμψηρα (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 239), și de lat. *sentĭcēlla (Cihac, I, 254; Koerting 860; Pușcariu 1589, REW 6823). – Der. sîmcela, vb. refl. (a se ivi zorile); sîmcelat, adj. (ascuțit, subțire); sîmcelos, adj. (țuguiat); sîmci, vb. (Olt., a se toci). Sursa: DER (1958-1966)

•   skuabă
•   rum.  scoábă (-be), s. f. – 1. Nișă, firidă. – 2. Adîncitură, zănoagă. – 3. Daltă, cosor. – 4. Gură de broască la ușă, belciug, parte de broască în care intră zăvorul. – 5. Cîrlig, crampon. – 6. (Arg.) Brici de bărbierit. Sl. skoba (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 332; Conev 63), cf. bg. skob, sb., slov., rus. skoba, mag. szkaba. – Der. scobi, vb. (a găuri, a săpa; a goli, a curăța; a decolta; a grava, a sculpta; refl., a-și curăța nările, dinții, urechile; refl., a se scărpina în cap); scobitoare, s. f. (bețișor de scobit în dinți; Arg., baston; bețișor de curățat pipa); scobitură, s. f. (gaură); scobîrli (var. Banat scorbeli), vb. (a scurma, a scormoni); scob, s. n. (canal prin care trece măcinișul), probabil prin confuzie cu scos. Cf. scofală. Sursa: DER (1958-1966)

23. II 2013
•   bizărĭ  — krpa za brisanje prvljavštine (Blizna)
♦   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2001

3. III 2013.
•   piĭaşće (s-a) — oguglati, postati ravnodušan; pomiriti se sa stanjem; popustiti; dići ruke; oslabiti (Blizna) ◊ pănă ĭe karu nuou, ći grižăşć, îţ parerău kă n-aĭ garažă đi ĭel, da pĭeurmă ći piĭeşć, şî ni ţî măĭ s-a pasă (Blizna) ◊ mńelu a fuost gras ka ļubeńiţa, da akuma s-a piĭit, şî s-a supţîĭat ◊ muĭarĭa s-a mînat ku uomîsu în gură, da akuma s-a piĭit, şî taśe (Tanda)

13. III 2013.
•  ţîmbuşî  — (bot.) nicati, izbijati iz zemlje ◊ veńi primovara, miksa a ţîmbuşît în građină (Tanda)
   
TÂMBUȘÍ vb. v. chirci, contracta, ghemui, închirci, strânge, zgârci.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
tâmbușí, tâmbușésc, vb. IV (reg.) 1. a îngrămădi, a (se) ghemui. 2. a bate tare. 3. a surprinde.
Sursa: DAR (2002)

21. III 2013.
•   piţarăĭ  — koļindrĭeţî la Bufań în Măĭdan
•   rum.  pițărăi (pizari), copiii care colindă în ajun de Crăciun și de Anul nou, obicei răspândit în V țării (Banat, Oltenia, Transilvania). Textul generalizat cu unele mici variații, conține vestirea sărbătorii, urări de belșug și sănătate și cerere directă de daruri (nuci, alune, mere etc.). Versurile sunt scandate într-o anumită ritmică și sunt adesea presărate cu cuvinte hazlii. Copiii poartă bețișoare – pe alocuri numite ,,colinde" – cu care lovesc ușor ușile casei și grajdului sau scormonesc în cărbuni. Obiceiul se aseamănă cu urările romane (Du Cange): ,,Bună ziua lui Ajun/ Că-i mai bună-a lui Crăciun/ Că-i cu miei/ Cu purcei/ Merg copiii după ei [...] Dă-ne nuci/ Că-s dulci [...]".
Sursa: DTM (2010)
•   rum.  PIȚĂRẮU, pițărăi, s. m. (Reg.) 1. Copil care umblă cu colindul în ajunul crăciunului; colindător. 2. Colac, cozonac sau covrig care se dă colindătorilor; colindeț. 3. Băț de colindător făcut dintr-o creangă de alun, descojită și înflorată. – Comp. magh. pityergö.
Sursa: DLRM (1958)