I. ESTE SIGUR CĂ:
a)Vlahii sunt români tot aşa cum românii sunt vlahi. Dacă românii au origine daco-romano-slavă tot aşa origine au şi vlahii. Dacă vlahii au origine celto-romano –slavă tot aşa au şi românii. Se ştie clar că multe sate vlahe au fost făcute de populaţia venită de peste Dunăre. Se ştie şi cum mulţi au trecut la nord de Dunăre (în toate părţile României sunt români cu numele Timoc sau Timoceanul).
b)Limba vlahă este limba română tot aşa cum limba română este vlahă
A spune altceva înseamnă a spune că baba mea (din România) care nu a fost la şcoală şi nu ştia neologismele nu este româncă şi că ea vorbea altă limbă decât mine. A spune că vlahii nu sunt români şi nu vorbesc româneşte ar însemna că babele sârboaice care nu au fost la şcoală şi nu cunosc neologismele din limbă sârbă nu sunt sârboaice şi nu vorbesc limba sârbă.
Oare dacă ar vrea cineva să înveţe acum babele acelea să scrie şi să citească le-ar standardiza o nouă limbă sau le-ar pune o carte sârbească pe masă?
Folclorul vlah este IDENTIC cu folclorul românesc. Un român din Orşova sau Drobeta care nu a fost la şcoală vorbeşte IDENTIC cu un vlah. Dacă ar fi să îi învăţăm pe amândoi să scrie, să citească şi să îşi îmbogăţească vocabularul ca să poată vorbi pe orice temă ar trebui ca să standardizăm vreo nouă limbă?
II. SE POATE ORICE:
a)Normal ar fi să se introducă în şcoală limba română. Există oficial în Serbia pentru români programe şcolare şi cărţi şcolare româneşti editate la Belgrad şi şcoli pentru profesorii de limba română.
b)Fie din cauze politice urâte, fie din snobism, fie din mândrie şi orgoliu se poate ca vlahilor să li se standardizeze o nouă limbă. Este de înţeles că unii vlahi nu sunt mândrii să fie comparaţi cu curvele şi hoţii din România care au trecut Dunărea la ei. Este de înţeles că oficialii sârbi nu îşi doresc la sudul Dunării o comunitate cu identitate românească şi limbă română.
II. LA CE POATE DUCE STANDARDIZAREA:
AXIOMĂ: Orice limbă trebuie să aibă toate cuvintele ca să denumească toate lucrurile şi noţiunile de astăzi şi nu doar cele din secolul XVIII. Şi limba vlahă va avea sigur neologisme.
a)Dacă toţi specialiştii lingvişti ar lucra foarte bine la standardizarea limbii vlahe ar ajunge după câţiva ani exact la limba română literară (alfabet latin şi neologisme identice cu acelea din limba română). LA AŞA CONCLUZIE AR AJUNGE CEI CARE PORNESC ACUM CU BUNĂ CREDINŢĂ. Le-ar părea rău că din orgoliu au pierdut câţiva ani ca să ajungă la ceva ce exista deja.
b)Altă variantă ar fi să ajungă la scrierea în grai bănăţean în care neologismele indispensabile ar fi tot ca în limba română ci doar pronunţia ar fi alta (în România este o asociaţie a scriitorilor în grai bănăţean foarte respectată).
c)Altă variantă ar fi să se standardizeze o româno-sărbă în alfabet latin în care cuvintele de bază ar fi româneşti dar neologismele ar fi sârbeşti. I-AR UMFLA RÂSUL CÂND O VOR AUZI CUM SUNĂ.
d)Altă variantă ar fi o română literară în alfabet chirilic ( vezi limba moldovenească pe care sunt puşi forţat să o înveţe vreo 20 000 de români din Transnistria cu scopul de a se delimita de Republica Moldova unde 3 000 000 învaţă româna literară în alfabet latin
http://www.radiopmr.org/news/list/5/ ) Vezi diferenţa limbii din Transnistria faţă de
http://www.asm.md/ şi toate celelalte site-uri din Republica Moldova
e)Altă variantă este o sârbo-română în alfabet chirilic în care neologismele vor fi sârbeşti. ASTA AR MULŢUMI CRED ACTUALUL CONSILIU.
III. ÎNTREBĂRI:
-Câte cărţi ar avea tipărite ca să le citească un vorbitor al unei limbi noi?
-Cu cine ar putea coresponda în această nouă limbă?
-Pentru câţi cititori ar începe să scrie un scriitor al noii limbi?
-Cu cine s-ar înţelege un vorbitor al unei limbi noi?
IV.RĂSPUNSURI:
-Nicio carte la început şi doar câte 2-3 pe an în viitor.
-Cu comisia de standardizare.
-Îi va putea număra pe degete la început pe cei care vor cumpăra o carte în noua limbă şi vor fi cel mult 5 000 după zeci de ani.
-Nu se va înţelege nici cu baba lui fiindcă aceasta nu va şti neologismele. Noua limbă va avea sigur neologisme altfel nu ar fi o limbă în care să se poată comunica totul ci ar o fotografie a limbii române din secolul XVIII. (Unii cum văd mai sus vor să înveţe vlahii latina vulgară din secolul IV.)
