Florum VLAHA ISTOČNE SRBIJE

1.Poštovanje prava rumunske nacionalne manjine u Srbiji
(Partea sârbă ar trebui să permită déjà în acest an şcolar, din luna februarie 2013, studiul cursului de limbă română cu elemente de cultură națională în cel puțin două școli din estul Serbiei)
Beograd, 18. januar 2013. godine – Državni sekretar Ministarstva pravde i državne uprave i kopredsedavajući Međuvladinoj mešovitoj komisiji za nacionalne manjine Srbije i Rumunije Gordana Stamenić razgovarala je danas sa predstavnicima Nacionalnog saveta rumunske nacionalne manjine o uvođenju predmeta rumunski jezik sa elementima kulture u škole na području istočne Srbije. (Vezi şi http://timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-negotina/postov%D0%B0nje-pr%D0%B0v%D0%B0-rumunske-n%D0%B0cion%D0%B0lne-m%D0%B0njine-u-srbiji.html (http://timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-negotina/postov%D0%B0nje-pr%D0%B0v%D0%B0-rumunske-n%D0%B0cion%D0%B0lne-m%D0%B0njine-u-srbiji.html) şi http://www.srbija.gov.rs/vesti/vest.php?id=183087 (http://www.srbija.gov.rs/vesti/vest.php?id=183087) şi http://www.drzavnauprava.gov.rs/newsitem.php?id=2221 (http://www.drzavnauprava.gov.rs/newsitem.php?id=2221) ) Felicităriconducerii Consiliului Naţional a Minorităţii Naţionale Române din Serbia (Daniel Petrovici şi Marcel Drăgan)!

Srpska strana bi trebalo da krajem ove i od početka naredne školske godine pokrene pilot projekat učenja izbornog predmeta Rumunski jezik sa elementima nacionalne kulture u bar dve škole u istočnoj Srbiji. (Vezi http://www.nacionalnisavetvlaha.rs/konsultacijeholandija.html (http://www.nacionalnisavetvlaha.rs/konsultacijeholandija.html) )

Iată şi şcolile din Serbia de răsărit în care părinţii au cerut oficial ore de limbă română încă din luna mai şi iunie 2012:
-Osnovna škola Đorđe Simeonović Podgorac [email protected] tel 030/460294
-Osnovna škola Đura Jakšić Zajecear [email protected], tel 019/3400-517 (019) 442 517
-Osnovna škola Stanoje Miljković Brestovac [email protected], [email protected], 030/436-860
-Osnovna škola Vuk Karadžić Kladovo [email protected], tel 019/ 808951; 808-959; 801-406
(Vezi http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1228 (http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1228) )

Iată şi listele cu semnăturile părinţilor de la cei care nu le-au ascuns. În cazul lor s-a amânat mult, dar dacă vor insista serios vor începe ore de limbă română din februarie 2013. Aceste liste le avem de la Boian Barbuţici, de la Alexandru Naidanovici şi de la Tihan Matasarevici.
Dacă mai au şi alţii astfel de liste să ni le trimită ca să le trimitem la instituţiile din Serbia care ni le-au cerut şi să le trimitem şi la întâlnirea lui Knut Vollebaek, Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, cu reprezentanţi ai românilor din Serbia care va avea loc prin 28-29 ianuarie 2013. Puteţi să trimiteţi aceste liste şi direct celor care vor participa la întâlnire.
http://invatatori.ro/2012/11/ 27/apel-pentru-dreptul-la-ore-de-limba-romana-in-scolile-din-serbia-de-rasarit/ (http://invatatori.ro/2012/11/%2027/apel-pentru-dreptul-la-ore-de-limba-romana-in-scolile-din-serbia-de-rasarit/)

Ceilalţi lideri ai românilor din Serbia aşteaptă să pice para mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă. Şi în Serbia şi în România se introduc ore de limbă pentru minorităţi numai şi numai pentru cine cere în scris şi atunci când trebuie.
Până în martie 2013 trebuie déjà înregistrate la şcoli cererile pentru ore de limbă română pentru anul şcolar care începe în septembrie 2013.

2. 1.Danas u Petrovcu na Mlavi osnovana je NGO "Roditelji koji žele da im deca uče rumunski u školi - Sandu Timoc"

Astăzi, 26 01 2013, în Petrovac na Mlavi a fost înființat ONG "Părinţii care doresc copiii lor să învețe la şcоаlă rоmâneşte - Sandu Timoc " (vezi foto)

2. O uvođenju predmetа rumunski jezik sа elementimа kulture u škole nа području istočne Srbije. (vezi link)
http://timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-negotina/postov%D0%B0nje-pr%D0%B0v%D0%B0-rumunske-n%D0%B0cion%D0%B0lne-m%D0%B0njine-u-srbiji.html (http://timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-negotina/postov%D0%B0nje-pr%D0%B0v%D0%B0-rumunske-n%D0%B0cion%D0%B0lne-m%D0%B0njine-u-srbiji.html)

Hvala,
Pozdrav!
viorel dolha
PS
1.Ar trebui cumpărate şi folosite abecerare (bukvare) în limba română editate în Serbia (cu imnul şi stema Serbiei) la un depozit la care lucrează Romanţa Jovanovici tel mobi 00381 64 802 10 71 (tel fix 00381 21 523 844 fax 00381 21 522 069 e-mail [email protected] ) În urmă cu un an abecedarele costau 5 euro bucata. Dacă nu mai sunt abecedare noi se pot cere abecedare rămare în toate şcolile româneşti din Voivodina (abecedare noi sau vechi). Colegii din Voivodina ar putea să adune abecedare (chiar vechi) tipărite în Serbia şi să le trimită în şcolile din Serbia de răsărit în care se va învăţa limba română.

2.Despre CRISTEA SANDU TIMOC
Povestea unui om care a murit în 2012 şi nu şi-a împlinit încă visul din copilărie de a fi învăţător de limbă română în satul său din Valea Timocului.
Filmul, foarte lung, este un document excepţional despre învăţători, despre români uitaţi, despre cum se slujeşte cu adevărat un ideal...

http://www.youtube.com/watch?v=-JtMMwZ-GnI (http://www.youtube.com/watch?v=-JtMMwZ-GnI)

http://www.timocpress.info/index.php/ro ... r-timoceni (http://www.timocpress.info/index.php/ro%20...%20r-timoceni)

Cu bine,
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
http://www.facebook.com/viorel.dolha/photos_albums (http://www.facebook.com/viorel.dolha/photos_albums)
http://www.aiarad.ro/forum/viewforum.php?f=11 (http://www.aiarad.ro/forum/viewforum.php?f=11)
http://www.facebook.com/groups/grupagiro/ (http://www.facebook.com/groups/grupagiro/)
http://agiromoldova.blogspot.ro/ (http://agiromoldova.blogspot.ro/)
http://invatatori.ro/ (http://invatatori.ro/)
http://www.facebook.com/invatatori (http://www.facebook.com/invatatori)
tel 0723259290 sau 0744195155

1.Se supără pe mine nişte buni români din Serbia când am spus şi spun că trebuie să se ceară în scris ore de limba română în şcolile din Serbia.
Ei cred că aşa vreau eu.
Nu eu vreau aşa!
Aşa este practica în toate ţările privind minorităţile.
Aş vrea şi eu, dar niciunde nu se bagă în şcoli limba unei minorităţi dacă aceasta nu se cere în scris de către părinţi şi dacă nu se cere atunci când trebuie.
Greşeşte cine crede că va veni o vreme în care se va băga limba română şi la cine nu o cere! Poate aştepta mult şi bine!
După legislaţia sârbă mai are competenţe în această procedură şi Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia. Am auzit că unii nu sunt mulţumiţi de ce a făcut sau nu a făcut consiliul în trecut sau de partidele în care sunt unii sau alţii.
Poate orice să fie adevărat, dar CNMNRS este o instituţie oficială care acum a fost la Guvernul sârb pentru ore de limba română în Serbia de răsărit.
Un lucru foarte bun pentru care toţi cei care vor limbă română ar trebui să le trimită mesaje de mulţumire. Aşa ar face cineva civilizat! Aşa trebuie dacă se vrea cu adevărat limba română. Trebuie lăsate vechile nemulţumiri la o parte!
Este trist că unii vor sau nu vor limba română după cum le place sau nu le place de câte un om care conduce instituţia oficială fără de care nu se poate ajunge la rezultate pozitive. Altora le mai creşte sau scade pofta de limba română după ce partide sunt la putere în România sau Serbia.

2.Alţii mai aşteaptă altceva: aşteptă ca România sau UE să ceară Serbiei să desfiinţeze consiliul vlah sau să le bage limba română şi fără voia lor unora care nu o vreau sau vreau altă limbă. Este nedemocratic la nivel de principiu al statului de drept dar nu este nici omeneşte.
Conform tuturor standardelor române, sârbe şi internaţionale, fiecare om are dreptul la AUTOIDENTIFICARE.
A cere să nu se respecte acest drept TE FACI DE RÂS în faţa cui te aude.
Sigur că vlasii sunt români ca şi cei din Banat sau Oltenia! Este sigur acest lucru şi trebuie scrise cărţi şi făcute emisiuni care să le arate acest lucru celor care nu cred.
NU este voie însă să îi oblige instituţii statale. Să încercăm să îi lămurim dar nu este voie să îi obligăm! Nu în aceste vremuri! Nu în Europa!
Sigur că statul sârb a încurajat neprietenesc acest fenomen de împărţire în două minorităţi. Este însă teoretic acoperit în legislaţie şi procedură chiar dacă avem un gust amar faţă de ceea ce a făcut.
Dacă nu s-ar găsi nicun om în Serbia care să spună că este vlah, atunci ar merita să spunem acest lucru la UE, la Belgrad etc.
Ştiţi bine însă că există asemenea oameni care spun că sunt vlasi şi reprezentanţii UE s-au întâlnit cu ei. De aceea nu mai trebuie să cereţi ceva împotriva a ceea ce vor să fie sau ce vor să înveţe la şcoală vlasii fiindcă ar însemna că nu sunteţi democraţi, iar cei cu care veţi vorbi vă vor lua de la inimă, le veţi deveni cel puţin ciudaţi. Vor crede că vreţi să moară capra vecinului.
Într-un an-doi singuri aceşti vlasi se vor întoarce la limba română fiindcă părinţii şi copiii vor vedea că este un lucru neserios să înveţi un alfabet în care nu prea poţi scrie sau citi aproape nimic. Trebuie însă să aibă spre ce se îndrepta după această experienţă nefericită a alfabetului vlah. Trebuie să fie în paralel de acum din februarie 2013 sau/şi din septembrie şcoli în Serbia de răsărit în care să se înveţe ore de limbă română! Ca să fie însă ore de limbă română în şcoli trebuie ca părinţii să ceară serios, iar liderii comunităţii să le reprezinte interesele în faţa directorilor şi chiar şi în justiţie dacă va fi cazul şi să lucreze şi cu Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia care are rol serios conform legii sârbe.

NATSA TOSIC a scris:
http://www.facebook.com/natasa.tosic.50

U ime predsednika Demokratskog Pokreta Rumuna Srbiije gospodina Dimitrija Kračunovića, u ime članova naše organizacije i u svoje lično ime, pozdravljam osnivanje organizije koja nosi ime velikog borca za naša prava i svesrdno podržavam ideju učenja rumunskog književnog jezika u školama, na svim teritorijama na kojima roditelji žele da njihova deca uče svoj maternji rumunski jezik.
Sa osobitim poštovanjem i željom za uspešnom saradnjom,
advokat
Nataša M. Tošić,
potpredsednik Izvršnog odbora Demokratskog Pokreta Rumuna Srbije

Citat: Viorel Dolha poslato 27.01.2013. 13:53

učenja rumunskog književnog jezika u školama, na svim teritorijama na kojima roditelji žele da njihova deca uče svoj maternji rumunski jezik.

Dragi moj Viorel,
nikada nisam uspeo da shvatim zbog čega ljudi, koji ulažu mnogo energije i sredstava da urade nešto - po njihovom mišljenju - korisno za Vlahe istočne Srbije, neprestano upadaju u ovu zamku u koju ne bi smeo da se "uhvati" niko ko ima imalo znanja o tome šta je a) književni jezik (u ovom slučaju književni rumunski), i
b) maternji jezik (u ovom slučaju onaj jezik, koji se na srpskom zove "vlaški", a koji nije ništa drugo do narodni rumunski, tačnije rečeno: dijalekti rumunskog književnog jezika?

Istina je bizarna: književno rumunski jezik ni jedan jedini Vlah u istočnoj Srbiji ne oseća kao svoj "maternji" jezik (po definiciji maternjeg jezika), već de fakto kao strani jezik (po definiciji stranog jezika)!
Sve akcije rumunske strane, koje se mogu smatrati dobronamernim, padaju na ovoj prostoj činjenici, pred kojom je rumunska strana ili STVARNO slepa, ili se PARVI slepa. Rezultat je jednako loš!  

Za bilo koju akciju, koja računa na uspeh kod ljudi, osnovni je uslov da se zasniva na istini, a ova vaša takva nije!
I zbog toga je osuđena na mučna natezanja, sumnjičenja, otpužbe, i na kraju na propast!

Citat: Viorel Dolha poslato 27.01.2013. 13:44

Sigur că vlasii sunt români ca şi cei din Banat sau Oltenia!

Dacă limba română literară este o altă limbă pentru românii din Serbia de răsărit, atunci limba română literară este limbă străină şi pentru românii din Banat, Oltenia, Maramureş, Moldova etc.

Şi limba sârbă literară este atunci o limbă străină pentru cei mai mulţi sârbi.

Limba populară (graiul local) este limba care peste tot în lume se foloseşte doar în folclor pentru exotismul ei şi o studiază etnografii.
În şcoală, peste tot în lume se învaţă o limbă literară care să fie mijloc de comunicare unic pentru cei de un sânge.
Niciunde nu se învaţă la şcoală o limbă de secol XVIII cu care nu mai poţi comunica acum.
Aşa fac şi sârbii şi românii etc.

Limba de secol XVIII se învaţă doar de etnografi şi de cântăreţii de muzică populară.
Folclor se poate învăţa şi la şcoală, dar abecedarele sunt de limbă literară.

Fiecare face însă ce vrea.

Citat: Viorel Dolha poslato 29.01.2013. 04:09

  Dacă limba română ...

Napiši mi, molim te, definiciju pojma maternji jezik.

Limba maternă este limba pe care un om o alege el că este limbă maternă pentru el.

Când este copil o alege mama lui pentru el şi îl învaţă aşa cum ştie ea după educaţia ei (de multe ori îl învaţă un grai local al limbii şi nu limba literară). Aceasta este limba maternă din casă ,,predată" de mama, tata, bunici etc

Când vine vremea să înveţe la şcoală limba maternă, acolo va învăţa limba maternă literară.
Şi acum, la şcoală, tot mama şi tata aleg pentru copii limba maternă literară pe care să o înveţe la şcoală.
Mama şi tata pot însă alege una dintre limbile literare care există în sistemele de învăţământ, lingvistice sau filologice.
Fiecare mamă şi tată din fiecare sat nu pot alege ca la şcoală să se înveţe exact ,,limba lor" din satul lor.
Nu pot alege aşa fel de ,,limbi" locale nici mamele românce, nici mamele sârboaice.
Pot alege doar dintre limbile literare existente.

Când cineva este peste 18 ani poate alege el singur limba maternă literară pe care să o ceară în şcoală şi să o înveţe. Asta dacă vrea. Dacă nu vrea....

Dacă are timp de pierdut şi dacă are vreun interes să piardă şi timpul altora se poate juca să standardizeze ,,limba lui".
Dacă se găsesc vreo 3- 4 nebuni din ăştia pot standardiza ,,limba noastră".
Ei vor începe să scrie în ,,limba lor" dicţionare, vorbarii etc.

Este o lume liberă şi fiecare pasăre pe ,,limba ei" trăieşte sau moare...

Cam asta cred eu că este treaba, domnule Păun, cu limba maternă. Este la început limba maternă din casă pe care o alege şi o predă la început mama.
După asta este limba maternă literară pe care mama o cere să o înveţe copilul ei la şcoală.
Mai târziu fiecare singur alege care este limba lui maternă. Poate în casă să aleagă exact cum se vorbeşte în satul lui. Dacă vrea la şcoli trebuie să aleagă una dintre limbile literare pe care o crede că este limba lui maternă.

Este dreptul fiecăruia să aleagă sau nu limba maternă...

Citat: Viorel Dolha poslato 03.02.2013. 10:30

  Limba maternă este limba pe care un om o alege el că este limbă maternă pentru el.

Dakum!
Dapăĭ!
Aşa ĭe!
 :(

Toţ noĭ ţîńem minće, kînd ĭerarîm în ļagîn, kum muma ńi-ntraba:

— Mă, kufurituļe, śe ļimbă vrĭeĭ s-aļeź s-ăţ fiĭe "ļimba maternă"? Să nu ći žuđiśe vr-odată duomnu Dolha Viorel kî nu ć-am întrabat, şî n-aĭ aļes-o tu, dupa đireptaća-tĭa omeńaskă, ku vuoĭa-tĭa, ku înţaļesu-tĭeu, ku minća-tĭa ...

Da nuoĭ ńi bîzgoĭem, ńi skremăm în ļagîn aşa kufuriţ kum ń-a dat dumńeḑîu, ş-întrabăm mumîń-ļi nuaştre śe ļimbe ĭastă pi pomînt, đi sî şćim să aļeźem o "ļimbă maternă" đi kare n-o sî ńi fiĭe ruşîńe kînd ńi va đisfoĭa đin prostîĭa nuastră, rumîńaskă, domnu Dolha Viorel, român đi trĭabă!  

Ş-atunśa mumîń-ļi nuaştre skuasîră đi supt pat, or dubarîră đin puod - or dusîră đin fiĭekare luok unđe a pus-o bińe (k-a şćiut śe vrĭame vińe!) - o ENCICPLOPEDÍE!
Ţîn minće, ka kînd ma uĭt akuma (kă atîta đi tare mĭ-a đeşkis uoki domnu Dolha Viorel), muma mĭ-a dat  ,,Encyclopaedia Britannica", nuşću đi unđe ažuns ĭa-n borđiu nuostru (krĭed kî paradĭeda a duso đin ratur-ļa ku turśi, kî ĭel aşa uom a fuost kare n-a putut ńam sî pazîaskă turmiļi đi uoĭ, pi Munţîļi măĭdanuluĭ, fara enciclopedie în trastă!)

Dragu mĭeu fu kînd vaḑuĭ karćuońu-la, đi triĭ uorĭ măĭ mare đi kît mińe, ma skulaĭ în kur în ļagîn şî m-a pusăĭ pi śećit!
E, atunś s-a fi fuost vrunđe-va apruape domnu Dolha Viorel, kum ĭe akuma apruape đi tuot rumânu în Sîrbia răsărićeană - pă sî m-a-nvĭaţă kare ĭe "ļimba maternă" a mĭa, da nu ĭuo aşa pruost şî kufurit kum ma turnat muma, sî aļeg s-ăm fiĭe "ļimba maternă" - ļimba rumîńaskă, da nu "limba literă românească", trasńimar dumńeḑîu sî m-a trasńaskă!

Dakă va da dumńeḑîu sî ma naşće muma pĭadauară, aşa pakat đi mare nu măĭ fak!
Înga pănă oĭ fi în burta iĭ o sî kat enciclopedie a limbii române literară ...

Şî kînd va veńi vrĭamĭa ĭară
muma sî ma fakă:
ĬUO O SÎ "CUVINTESC" ÎN "LIMBĂ MATERNĂ"
DA MUMA O SĂ TAKĂ!
DAKĂ N-O SÎ PUATĂ SÎ MA-NŢAĻAGĂ,
PUAĆE ALT KOPIL S-ÎŞ AĻAGĂ!

PS.1 S-ăm traĭeşć, domnu Dolha Viorel!
Îm fakuş astîḑ ḑîua bună!
Kă dakă am avut îndoĭală đi lukru vuostru în parća nuastră,
Śî dakă am spart kapu ku întrabare unđe pućeţ ažunźa ku ĭel,
Akuma,
Đin "definiţîĭļi" tĭaļe
Sînt siguarat:  
KU AŞA LUKRU,
PUS PI AŞA "DEFINIŢIE" ŞÎ "EXPLICAŢI"
N-O SÎ AŽUNŹEŢ ŃIŚUNĐE!

PS.2 Pintru aşa trĭabă, alalće "elaboraţie" a dvs ńiś n-am śećit!
Kă lukru pus pi fundament minśinuos s-a duśe-n vînt!

Nu înţeleg supărarea! M-aţi întrebat. V-am răspuns.

Exact aşa stă treaba cu limba maternă.
Nu umblă nici savanţi şi nici poliţişti după copii sau după adulţi să le aleagă limba maternă din casă sau de la şcoală. De enciclopedii nu am zis nimic.

Oamenii aleg limba lor maternă vorbită acasă şi o limbă literară maternă în şcoală.

Dumneavoastră, adult acum, ce limbă maternă literară socotiţi că aveţi?
Sigur că nu veţi răspunde la întrebare.
Nu răspundeţi niciodată.
Puneţi doar întrebări şi luaţi în râs orice răspuns fără să vă spuneţi părerea proprie.

Pun pariu că nu veţi spune care socotiţi că vă este limba maternă.
Nu veţi spune nici că ar trebui altfel de cum am spus eu aleasă limba maternă.

Limba maternă din casă v-a ales-o mama aşa cum am spus eu.
Limba maternă literară la şcoală nu a cerut nimeni pentru dumneavoastră când aţi mers la şcoală fiindcă nu era democraţie.

Acum, adult, puteţi să vă declaraţi singur care vă este limba maternă din casă, care este limba maternă literară aleasă dintre limbile literare existente, sau puteţi standardiza o nouă limbă care să fie numai şi numai a dumneavoastră.

Ăsta este adevărul.
Probabil că nu veţi spune ce alegeţi sau veţi răspunde prin alte întrebări. Este o lume liberă.
Mulţi îşi aduc aminte cu necaz de vremurile în care nu era libertatea de a alege limba maternă în şcoală. Unii nu prea ştiu ce să facă acum când au voie să aleagă liber ce sunt. Îi sperie că trebuie să aleagă.
Unii aşteaptă să aleagă alţii pentru ei, unii aşteaptă să aleagă şcoala, alţii UE, alţii România, alţii consiliul minorităţilor, alţii aşteaptă ca de la definiţii să vină alegerea.
Alegerea este a fiecăruia şi aşa trebuie să fie şi NU POATE SĂ FIE ALTFEL CHIAR DACĂ AM VREA...





 

http://romaningrecia.gr/2013/02/consul-general-al-romaniei-in-serbia-se.html?spref=fb

http://www.novosti.rs/vesti/naslovna/aktuelno.290.html:418934-Bukvar-pun-novih-slova

http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/politic/8311-conducerea-consiliului-national-al-romanilor-din-serbia-in-vizita-la-liderii-romanilorvlahilor-din-timoc.html

http://www.rtvbor.rs/gledista/8365-gledista-prava-nacionalnih-manjina-u-istocnoj-srbiji-14-februar-2013.html

http://ro.scribd.com/doc/124576289/Abecedar-copii

Citat: Viorel Dolha poslato 17.02.2013. 17:04
http://ro.scribd.com/doc/124576289/Abecedar-copii

AUTORI:
Benone Burtescu – Versuri
Mihaela Williams - Muzică
Eugen Tutunaru – Adaptare Grafică

Drepturile de autor sunt rezervate. Orice modifi care a conținutului acestei cărți se va
face doar cu acordul autorilor. Multiplicarea ei, de către orice individ, tipografi e sau
editură, în orice fel de format analog sau digital, este permisă și încurajată.

Cartea, în diferite formate, se poate descărca la următoarea adresă:
http://www.ethyck.com/miculmeuabecedar/


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BURTESCU, BENONE
Primul dar – micul meu abecedar / Benone Burtescu –
Bucureşti: Casa de Editură Viaţă şi Sănătate, 2010
ISBN 978-973-101-315-2
821.135.1-93-1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BURTESCU, BENONE
Primul dar – micul meu abecedar / Benone Burtescu –
Bucureşti: Casa de Editură Viaţă şi Sănătate, 2010
ISBN 978-973-101-315-2
821.135.1-93-1

[pdf]http://www.paundurlic.com/pdf/abecedar_screen.pdf[/pdf]
http://www.paundurlic.com/pdf/abecedar_screen.pdf (http://www.paundurlic.com/pdf/abecedar_screen.pdf)

Daţi de la început emisiunea de pe Yutube. Veştile sunt în primele 3 – 4 minute.
Oaspete in studio Daniel Petrovici - preşedintele Consiliului Naţional Român din Serbia cu sediul la Novi Sad.
Veşti oficiale istorice de la instituţia oficială a românilor din întreaga Serbie:
1-Părinţii românilor din Serbia de răsărit trebuie să facă acum cereri la şcolile copiilor lor de la clasa I până la clasa a VIII-a ca să înveţe ore de limbă română maternă cu elemente de cultură naţională.
2.Din 1 aprilie se va începe experimental (de probă) în 2 - 3 şcoli din Valea Timocului să se înveţe ore de limbă română maternă cu elemente de cultură naţională (suntem siguri că în şcolile în care Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a încurajat acest demers din primăvara lui 2012)
Daţi de la început emisiunea de pe Yutube. Veştile sunt în primele 3 – 4 minute.


http://www.youtube.com/watch?v=VUxJpAGP5tU

Publicat la 24.02.2013

Poate prea mult m-am ataşat de problema românilor din Serbia de răsărit. În Banatul sârbesc sunt unii români care conştient aleg să devină sârbi aşa cum o fac şi mulţi români din România care îşi iau lumea în cap devenind la a doua generaţie altceva decât români. Sunt şi sârbi din România care aleg să fie români. Este însă o alegere conştientă! În Serbia de răsărit situaţia îmi pare de un tragism rupt din filmele indiene în care copilul nici nu ştie care îi sunt părinţii adevăraţi. Îmi pare că fiecare copil are dreptul să ştie care îi sunt părinţii biologici. Poate apoi să aleagă singur familia pe care o vrea. Poate alege chiar şi mama vitregă dacă o socoteşte mai frumoasă, mai bogată sau mai bună. Mama care l-a crescut trebuie însă să îl lase pe copil să îşi cunoască mama şi fraţii adevăraţi. Serbia i-a minţit şi îi minte încă pe aceşti români din sudul Dunării în privinţa identităţii lor româneşti mai mult decât evidente. Aşa s-a procedat doar cu pieile roşii şi cu aborigenii din Australia şi doar câţiva ani în care copiii erau luaţi de la mame şi crescuţi departe de ele ca să uite cine sunt. Acele state se ruşinează acum de ce au făcut în trecut. Poate pe Serbia o va apuca ruşinea acum despre ceea ce încă face...

Nu lăsa, Măicuţă,
Să pierim pe cale,
Căci noi suntem fiii,
Lacrimilor tale.

http://www.youtube.com/watch?v=IU5OWQikn3A

O, Măicuţă Sfântă
Te rugăm fierbinte,
Să ne-asculţi de-a pururi
Marea rugăminte:

Refren:
Nu lăsa, Măicuţă,
Să pierim pe cale,
Căci noi suntem fiii,
Lacrimilor tale.

Maică vino iară,
Nu lăsa să piară
Ţara şi poporul
Turma şi păstorul.

Când plângeai sub cruce
Maică-ndurerată,
Te-am primit de Mamă,
Noi şi lumea toată.

Călători pe-o mare,
Veşnic tulburată,
Noi ne-am pus în Tine
Şi nădejdea toată.

Tu eşti steaua mării
Şi ajuţi s-o treacă;
Dintre câţi Te roagă,
Nimeni nu se-neacă.

Fă să-ţi batem zilnic
La miloasa-ţi poartă,
Câtă vreme-n lume,
Valuri ne mai poartă.

Iar când nori şi ceaţă
Înnegri-vor zarea,
Vino Tu Măicuţă,
Să ne-arăţi cărarea.

Să conduci luntriţa
Printre stânci şi valuri,
Să ne scoţi la portul,
Veşnicilor maluri.

O, Măicuţă Sfântă,
Cea mai scumpă floare,
Fă din şir de lacrimi,
Dalbe lăcrimioare.


Iată şi o ată variantă cu imagini parcă de peste Dunăre, acolo unde pier "fiii lacrimilor"
http://www.youtube.com/watch?v=0i6FC-tJBKk

http://timocpress.info/index.php/ro/agentia-de-presa/politica/931-liderii-romanilor-din-serbia-se-reunesc-la-doni-milanovat

http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/eveniment/8441-limba-roman-serbata-de-romaniivlahii-din-timoc-la-bolevat-de-ziua-limbii-materne-in-serbia.html

1
Consultările co-preşedintelui Comisiei Mixte România – R. Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, secretarul de stat Bogdan Aurescu, cu delegaţia Republicii Serbia, în prezenţa Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Knut Vollebaek
Tip: Comunicat de presă
Data: 01.03.2013

Secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte România – R. Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a avut, în perioada 28 februarie – 1 martie 2013, la Haga, o a doua rundă de discuţii bilaterale cu partea sârbă pentru implementarea Protocolului Comisiei, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, precum şi a măsurilor convenite cu ocazia primei runde de consultări informale de la Haga, din perioada 22-23 octombrie 2012. Delegaţia sârbă a fost condusă de Gordana Stamenic, secretar de stat în cadrul ministerului sârb al justiţiei şi co-preşedinte din partea Serbiei al Comisiei Mixte Interguvernamentale. Întâlnirea a avut loc cu participarea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek.

În cadrul discuţiilor, şeful delegaţiei române a salutat numirea recentă a unui nou co-preşedinte sârb al Comisiei, din cadrul autorităţilor centrale, şi a arătat faptul că prevederile Protocolului semnat la 1 martie 2012 trebuie aplicate pe întreg teritoriul Serbiei, inclusiv în Timoc. Din această perspectivă, Bogdan Aurescu a semnalat faptul că, la un an de la semnarea Protocolului, cu toate demersurile părţii române, singurul rezultat concret până în prezent care poate fi notat pozitiv este în domeniul mass-media: un program TV în limba română, recent extins, în urmă cu câteva zile, de la 10 la 45 de minute, difuzat de către TV Bor, cu o arie de transmisie relativ limitată. Delegaţia română a subliniat necesitatea extinderii ariei de recepţie şi a creării de emisiuni locale dedicate românilor din regiune.

În ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la serviciu religios în limba română, delegaţia română a solicitat înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului din martie 2012. Astfel, pe lângă introducerea în programa şcolară a cursului de limbă şi cultură română începând cu anul şcolar 2012-2013, asumată de partea sârbă cu ocazia discuţiilor, partea română a cerut şi demararea rapidă a unor cursuri-pilot încă din acest semestru, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări din octombrie 2012. De asemenea, şeful delegaţiei române a insistat pentru luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinţii românilor din regiune, astfel încât acest proces să nu fie reluat în mod inutil. Delegaţia sârbă s-a angajat la punerea în aplicare a unor clase-pilot începând cu luna aprilie, urmând ca în urma manifestării interesului în acest sens din partea minorităţii române sa fie demarate cursuri ca parte a programei începând din toamnă.

În ce priveşte exercitarea libertăţii religioase, Bogdan Aurescu a reiterat faptul că aceasta nu ţine exclusiv de relaţiile între biserici, fiind obligaţia statelor, asumată prin documentele relevante în domeniul minorităţilor naţionale, de a asigura acest drept.

Oficialul român a atras atenţia asupra presiunilor exercitate, inclusiv recent, asupra etnicilor români din Serbia de Est, precum si asupra unor declaraţii recente formulate de oficiali sârbi, care, în opinia părţii române, nu corespund cu spiritul Protocolului.

Secretarul de stat român a reamintit faptul că protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o parte importantă a criteriilor de la Copenhaga privind aderarea la UE, angajamentul respectării criteriilor de la Copenhaga fiind asumat de către Serbia în Protocolul bilateral din martie 2012.

Bogdan Aurescu a reiterat disponibilitatea părţii române de a coopera strâns cu partea sârbă pentru aplicarea prevederilor Protocolului în ceea ce priveşte minoritatea română din Serbia, inclusiv prin implicarea autorităţilor române în rezolvarea unor solicitări concrete ale românilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare în limba română, furnizarea manualelor în limba română, crearea unor programe de formare continuă pentru profesorii şi jurnaliştii români, precum şi susţinerea tehnică de către partea română a retransmisiei programelor radio-TV din România în Valea Timocului.

Informaţii suplimentare

La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale, care a avut loc la 20 mai 2011. Documentul a fost semnat în marja Consiliului European care a decis acordarea pentru R. Serbia a statutului de candidat la integrarea în UE. Cu acest prilej ţara noastră a prezentat o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea obţinerii unor rezultate concrete şi rapide privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Protocolul este un document asumat de ambele state, care are prevederi concrete şi cuantificabile vizând îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, indiferent de denumire, cu respectarea principiului, acceptat de ambele state, al neintervenţiei autorităţilor în procesul de auto-identificare liberă a minorităţilor.

În perioada 22-23 octombrie 2012, a avut loc, la Haga, prima rundă de consultări informale româno-sârbe cu participarea ÎCMN al OSCE.

2
Întrevederea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, cu ambasadorul Republicii Serbia, H.E. Zoran Popovici
Tip: Comunicat de presă
Data: 01.03.2013

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a avut astăzi, 1 martie 2013, o întrevedere cu ambasadorul Republicii Serbia la Bucureşti, Zoran Popovici.

Întrevederea a avut ca obiectiv prezentarea portofoliului de ministrul delegat, precum şi sublinierea direcțiilor sale de acțiune.

Ministrul Cristian David a reliefat rolul de coordonare pe care îl are în legătură cu problematica românilor de pretutindeni care acoperă domenii de activitate aflate în gestionarea mai multor ministere.

Ambasadorul Republicii Serbia, Zoran Popovici a apreciat bunele relaţii bilaterale dintre cele două ţării şi a exprimat întreaga sa disponibilitate pentru lansarea unor proiecte comune.

În cadrul discuţiilor au mai fost abordate teme referitoare la drepturile minorităţii române din Serbia, teme aflate în atenţia Înaltului comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, dintre care amintim accesul la educaţie în limba maternă, accesul la informaţie (prin mass-media), drepturi religioase.

Ministrul delegat Cristian David a apreciat nota constructivă în care s-au desfăşurat discuţiile şi a exprimat speranţa că această întrevedere va avea o contribuţie semnificativă la consolidarea relaţiei bilaterale dintre cele două state.

1. у периоду април-јун 2013 ,,A spremno je i uvođenje rumunskog језик u škole u Kladovu, Boru, Zaječaru,, (видети .
http://www.novosti.rs/vesti/naslovna/aktuelno.290.html:418934-Bukvar-pun-novih-slova  şi http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1601.msg7825%3Btopicseen#msg7825 )

2. Зато ове школе су први? Они направљен јавност Захтеви њихов. Они послат и до ми документи њихов
(видети http://invatatori.ro/2012/11/27/apel-pentru-dreptul-la-ore-de-limba-romana-in-scolile-din-serbia-de-rasarit/ )

питајте и добићете!
Не крију када тражиш нешто!
Ко жели може да нам пошаљу копије потписаних апликација за румунски језик наставе у школама у источној Србији до 7. марта 2013, на [email protected]
Пошаљи копију и до Конзулат од Зајецеар
У Све школе у источној Србији Захтеви моћи бити поднела у март за часова румунском језику да почетак у 1 септембар 2013!

-   1.Spaniolul Flavio Biondo (viziteazã Moldova în 1453, el zice: "valahii aratã originea lor prin limba cu care se mândresc - ca de o podoabã şi pe care o proclamã românã"),

-   2.Mesajul lui Ştefan cel Mare, citit în faţa dogilor din Veneţia de cãtre Ioan Ţamblac, unchiul voievodului, la 8 mai 1478, care este "tradus în limba valahã (românã) ("...idiomate valachio")",

-   3.Tratatul încheiat între Ştefan cel Mare (voievodul Moldovei desemnat cel mai mare român din toate timpurile şi canonizat de biserica ortodoxă română) şi regele Poloniei în 15 septembrie 1485 ,,("...haec inscriptio ex valahico in latinum versa est", adică a fost ,,tradus din valahă în latină". Deci, Ştefan cel Mare a încheiat un tratat cu regele Poloniei scris ,,în valahă"

-   4.Italianul Antonio Bonfini (în 1492 va zice despre valahii lui Ştefan cel Mare: "îi vezi cum luptã nu atât pentru pãstrarea vieţii lor, cât pentru limba lor valahã/românã"),

-   5.Francesco della Valle din Padova scrie în 1532 că românii "se denumesc Romei în limba lor", iar mai departe el citează expresia : "Sti rominesti ?": "...si dimandano in lingua loro Romei...se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?..." în:
/Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90./

-   6.În 1534, Tranquillo Andronico notează că " Valachi nunc se Romanos vocant" ("se numesc români")
/Endre Veress, Fontes rerum transylvanicarum:Erdélyi történelmi források, Történettudományi Intézet, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1914, S. 204/

-   7.Ungurul Nicolaus Olahus (1536): "graiul lor (al locuitorilor Moldovei - n.n.) şi al celorlalţi români a fost odinioară cel roman";

-   8.Rusul Ivan Peresvetov, care s-a aflat la curtea lui Petru Rareş (voievodul Moldovei) în anii 1536-1538 şi cãruia îi va dedica o lucrare, oferindu-l ţarilor ruşi "model de monarh", îl numeşte "valah", "stăpân al Valahiei",

-   9.Germanul transilvănean Johann Lebel scrie în 1542 că « Vlachi » se numeau între ei « Romuini » : "Ex Vlachi Valachi, Romanenses Italiani,/Quorum reliquae Romanensi lingua utuntur.../Solo Romanos nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter Romuini sunt appelanti"
/Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12/

-   10.Cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în 1554 că în limba lor « walachii » se numesc « romini » : "qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur" St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi.
/I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555/

-   11.Italianul Alessandro Guagnini (1563; "Acest popor al valahilor se numeşte român"),

-   12.Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească se desemnează ca « romani » : ,,...Valacchi, qui se Romanos nominant...,, "Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno..."
/Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120/

-   13.Francezul Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Ţara Românească şi cea mai mare parte a Transilvaniei, " se consideră adevăraţi urmaşi ai romanilor şi-şi numesc limba "româneşte", adică romana": "Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l'empereur... Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-à-dire romain ... " în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l'an 1574 de Venise a Constantinople.
/Paul Cernovodeanu, Studii si materiale de istorie medievala, IV, 1960, p. 444/

-   - 14.După o călătorie prin Ţara Românească, Moldova şi Transilvania Ferrante Capecci relatează în 1575 că locuitorii acestor provincii chiamă limba lor "româneşti" ("romanesci") : "Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli..."
/Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, Bucureşti, Editura Stiinţifică, 1970, vol. II, p.158 – 161./

-   15.Ungurul Ioan Czimor Decsi de Baranya (1587; "Valahia (ca sã descriu Moldova pe scurt)... românii folosesc o limbã latinã");

-   16.Neamţul Martin Opitz (1624;
"iar slavii vă- nconjoară
ca marea într-un cleşte ...
şi totuşi limba voastră
prin timp a străbătut;
E dulce cum e mierea
şi-mi place s-o ascult!");

-   17.Bulgarul Petru Bogan Baklij (la 1641 a zis: "moldovenii vorbesc valaha/ româna - il Valacho"),

-   18.Ungurul Ioan Kemeny, în 1648, i-a adus lui Vasile Lupu "scrisori scrise în latineşte şi româneşte; cu Vasile Lupu am vorbit româneşte"

-   - 19.Maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele: « Si noi sentem Rumeni » ("Şi noi suntem români") şi « Noi sentem di sange rumenesc » ("Noi suntem de sânge românesc") : "Valachos... dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange rumenesc : Nos sumus de sanguine Romano"
/Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39/

Moment istoric! Ore de limbă română în Serbia de răsărit DIN MARTIE 2013!
Inspectoratul Şcolar din Zajecear (Valea Timocului) solicită prin circulara pe care o puteţi accesa la linkul http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1601.msg7825%3Btopicseen#msg7825
1. Să informează părinții și elevii cu privire la introducerea limbii române cu elemente de cultură națională din 1 septembrie 2013
2.Conducerea şcolii din Zajecear să facă pregătiri ca din 07.03.2013 să ofere ca proiect pilot pentru un număr de elevi interesați introducere a limbii române cu elemente de cultură națională, în perioada martie-iunie 2013th ani (ca activități opționale școlare), care ar servi drept suport pentru introducerea acestui obiect, și pentru a înțelege capacitatea de a pregăti elevii școlilor pentru predare din septembrie 2013.


Mulţi nu au mai crezut că se va împlini această dorinţă firească de a învăţa în şcoală să se scrie în limba maternă ,,mamă», ,,tată»...Prea de multe ori au adunat degeaba semnături în anii trecuţi.
Le-am spus şi le spun: din 2012 este un alt context internaţional pentru Serbia.
Acum toată responsabilitatea este la liderii românilor din Serbia de răsărit (la toţi liderii):
1.Să se apuce să facă ACUM (şi nu peste o săptămână) anunţuri în presă şi adunări cu oamenii din asociaţiile lor prin care să anunţe că în MARTIE (şi nu mai târziu) fiecare părinte poate depune cerere la şcoală pentru copilul lui din clasele I –VIII pentru ca să înveţe ore de limbă română cu elemente de cultură naţională.
2.Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, liderii comunităţilor româneşti din întreaga Serbie şi profesorii şi învăţătorii români din Serbia să comande, să caute şi să trimită în Serbia de răsărit abecedare în limba română TIPĂRITE ÎN SERBIA!

Dacă astea nu se fac în luna martie, vorba lui Păun Durlici, trece baba cu colacii...
Cei care vor să facă rău românilor din Serbia sau care sunt slabi de minte vor sta şi acum cu măinile în sân şi vor spune că ei nu trebuie să facă nimic şi că statul sârb trebuie să le bată la uşă la românii din Serbia ca să îi îmbie cu limba română.
Mai trebuie lăsate la o parte orgoliile şi trebuie colaborat şi cu Consiliul Naţional al Românilor din Serbia. Din ultmele luni acesta se implică serios în această problemă. Vezi emisiunile şi articolele în română şi sârbă în care se vorbeşte de acest lucru:

http://www.youtube.com/watch?v=VUxJpAGP5tU

http://www.rtvbor.rs/gledista/8365-gledista-prava-nacionalnih-manjina-u-istocnoj-srbiji-14-februar-2013.html

http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/politic/8311-conducerea-consiliului-national-al-romanilor-din-serbia-in-vizita-la-liderii-romanilorvlahilor-din-timoc.html

http://rtvbor.rs/obrazovanje/8361-nastava-na-rumunskom-od-1-septembra.html

http://romaningrecia.gr/2013/02/consul-general-al-romaniei-in-serbia-se.html?spref=fb
http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1233

ÎN TOATĂ ISTORIA MEDIEVALĂ STRĂINII NE NUMEAU ÎN LIMBA LOR VALAHI IAR NOI TOTDEAUNA NE SPUNEAM ROMÂNI!

,,Natus valachus sum" (,,M-am născut român").

La 8 martie 1629 s-a nascut Ioan Căianu (la Căianu Mic), a fost un călugăr franciscan din Transilvania, primul autor român de muzică cultă, constructor și reparator de orgi, culegător de folclor, gânditor renascentist și precursor al iluminismului.
Este primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, în condițiile în care până relativ recent a fost considerat doar culegător de muzică. Căianu a avut o contribuție însemnată (dar nu unică) la întocmirea codicelui care îi poartă numele, Codex Caioni.
S-a născut în Căianu Mic din comitatul Solnoc-Dăbâca (devenit mai târziu județul Someș, astăzi județul Bistrița-Năsăud). A copilărit în Cluj și la Șumuleu Ciuc. Era de origine nobilă: mătușa lui, Judit, era soția lui István Rácz, căpitanul garnizoanei de Ciuc. Și-a început studiile la iezuiții din Cluj, continuându-le la franciscanii din Șumuleu Ciuc. Va fi adus la mănăstirea de aici de mătușa sa. În anul a 1647 depus jurământul monahal. Pentru a-și continua studiile, Căianu pleacă la Nagyszombat, unde se axează pe științe muzicale. În 1655 a fost sfințit preot. A locuit la Michaza (azi în județul Mureș) și Lăzarea (azi în județul Harghita).
Ioan Căianu a murit în data de 25 aprilie 1687, în localitatea Lăzarea, în Scaunul Secuiesc al Ciucului. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii franciscane, într-o groapă neînsemnată, conform dorinței sale.

,,Am vrut să-mi slujesc draga mea țară și să dau posibilitate cu munca mea să se aducă laude necontenite lui Dumnezeu și din partea altora."

—Ioan Căianu – Cantionale Catolicum''

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Căianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_C%C4%83ianu)

CE ŞTIU PÂNĂ ACUM DESPRE LIMBA ROMÂNĂ ÎN ŞCOLILE DIN SERBIA DE RĂSĂRIT...

1. MAJDANPEK
RADIO TELEVIZIJA MAJDANPEK
8. III 2012.
Rumunski jezik - novi predmet ?

U svim osnovnim školama u majdanpečkoj opštini, postupajući po zahtevu Odeljenja Školske uprave iz Zaječara, a vezano za uvodjenje novog predmeta, odnosno učenje rumunskog jezika sa elementima nacionalne kulture, sprovedeno je anketiranje učenika, a organizovani su i sastanci sa roditeljima. U donjomilanovačkoj školi ,,Vuk Karadžić" za novi predmet je zainteresovano 30 školaraca, od ukupno 480. U školi ,,Branko Perić" od 250 djaka, želju da izučava ovaj jezik izrazilo je 38 a u školi ,,Velimir Markićević" prema podacima koji još nisu konačni 40. U vlaolskoj osnovnoj školi ,,Miladin Bučanović" za učenje ovog jezika izjasnilo se 25 učenika.Precizno brojno stanje učenika obuhvaćenih anketom biće poznato krajem radnog dana, s obzirom da su škole u obavezi da danas o ishodima ankete obaveste i Odeljenje školske uprave. Inače, kako je to naznačeno u dopisu iz resornog ministarstva, učenje rumunskog jezika u početku bi bilo fakultativno i to već u ovom polugodištu a već od jeseni rumunski jezik sa elementima nacionale kulture ušao bi u redovan nastavni proces.

Trebuie adaugat liceul tehnic cu 80 si gimnasiul cu 35.

IZVOR:
http://www.rtvmajdanpek.com/index.php?prikaz=vest&id=8947

2. KLADOVO
RUMUNSKI JEZIK PREDMET U ŠKOLAMA
Rezultate preliminatoare de numarul copilor inscrisi la limba romana in scolile din Comuna Cladovo,
total:131,maine vom avea numarul final al copiilor.
Scoala primara din Cladovo: 18 copii
Scoala primara din satul Podvrska:23 copii
Scoala primara din satul Korbovo:10 copii
Scoala primara din Barza Palanka:10 copii
Liceul "Sveti Sava" si liceul Tehnic din Cladova:70 de copii.

http://www.tvkladovo.com/?p=3521


3. BRANICEVO
Danas smo sakupili potpise u mestu Krivaca, Opstina Golubac, svi anketirani roditelji zele da njihova deca uce Rumnski jezik sa elementima nacionalne kulture. Odziv je stoprocentni. Bravo za roditelje iz Krivace!

Za Ranovac su sakupljeni potpisi, deca iz Ranovca bi trebala da krenu sa skolom vec i tokom pilot projekta...

u Melnici je ista situacija kao i u Ranovcu, potpisi su vec predati

u Velikom Gradistu 20 potpisa roditelja. Niko od roditelja ga nije vratio sa vrata

Nacelnica Skolske uprave iz Pozarevca je danas izjavila da nije dobila nikakav dopis iz Ministarstva te nije u obavezi da bilo sta prosledjuje direktorima skola. Ona ce koordinirati procedurom uvodjenja rumunskog jezika u skole ukoliko joj se direktori skola obrate za pomoc tj.ukoliko roditelji potpisu saglasnost za ucenje ovog predmeta i iste predaju direktorima. Dakle, na nama je da i dalje sakupljamo potpise roditelja i da sami vodimo ovu proceduru ili,eventualno, ukoliko se Ministarstvo prosvete seti i nas, (ili im neko javi da i mi postojimo) pa obaveste pozarevacku Skolsku upravu te postupak krene drugim tokom.

ako postoje potpisi roditelja da njihova deca zele da uce rumunski jezik u skolama niko ne moze da zaustavi proces. Ako neko vrsi pritisak na roditelje i decu snosice posledice od strane zakona

Astazi la Topolovnik si Kusice 10 semnături

In district Branicevo a vem problema cu Vesna Zdravkovic (nacelnik skolske uprave) din Pojarevat.

in district Branicevo o sa lucram la teren, in comuna Gradiste si in comuna Golubac am adunat de patru zile 62 de insamnaturi

4. BOR- ZAJECEAR
Nastava bi trebala da pocne krajem marta u nasoj skoli (Sipikovo) ,i ima 15 ucenika koji su se upisali na rumunski jezik Da daca ne ajutaci si dv in septembrie o sa fie mai mulci

In Osnic la Bor Bucovo din 17 copi scris 16 in mali Jasenovac Zajecar 15 copi in oras Zajecar cit am auzit la scola Bobi sint scris mai multi Si cred ca incepe acuma ila sfrsitu lunii

U opstini Zajecar su obavestene skoro sve skole

In satu lubnica la Zajecar sint scris 25 de copi

CAM ASTA ŞTIU PÂNĂ ACUM.
ŞTIE CINEVA MAI MULTE?

Dragi prieteni Români din Serbia,
Continuă în zilele imediat următoare examenul cel mare în faţa comunităţii în fruntea căreia v-aţi pus de ani de zile şi în faţa istoriei.
Ministerul Educaţiei şi Justiţiei de la Belgrad au început depunerea la şcoli a cererilor pentru ore de limbă maternă română.
TOATĂ LUNA MARTIE SE POT DEPUNE CERERI PENTRU ORE DE LIMBĂ ROMÂNĂ ÎN ŞCOLI ÎNCEPÂND CU 1 SEPTEMBRIE 2013!
ÎN CÂTEVA ŞCOLI PREDAREA ORELOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ ÎNCEPE CHIAR DIN APRILIE 2013.
Consulul României la Zajecear s-a oferit să vă fie alături în monitorizarea acestui proces. Ar fi foarte bine să aungă la excelenţa sa copii de pe cererile înregistrate în şcoli. Sigur că şi asociaţia învăţătorilor din România ne-am bucura să vă ajutăm şi să avem veşti despre acest proces de cerere a limbii române în şcoli.
Se va vedea acum adevărata opţiune a liderilor comunităţii voastre şi în care lideri are încredere lumea de la voi.
Românii din Serbia de răsărit trebuie să lucreze cu ceilalţi români din Serbia şi cu consiliul naţional român. Românii voivodineni şi consiliul romăn trebuie să vă fie alături cu asistenţă uridică şi cu abecedare în limba română tipărite în Serbia. La fiecare director de şcoală ar trebui să ajungă un abecedar în limba română tipărit în Serbia.
TREBUIE CUMPĂRATE URGENT ABECEDARE în limba română tipărite în Serbia URGENT PENTRU CEI CARE ÎNCEP ÎN APRILE LIMBA ROMÂNĂ!!!
Mai trebuie COMANDATE VREO 2000 DE ABECEDARE în limba română tipărite în Serbia PENTRU CEI CARE ÎNCEP ÎN SEPTEMBRIE!
Vreo 2000 de ABECEDARE în limba română tipărite în Serbia ar trebui cumpărate de acum şi date oamenilor din Serbia de răsărit.

Să aveţi spor în ceea ce faceţi!

Viorel Dolha
Preşedinte al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România

PS
În primăvara lui 2012 mai toţi erau neîncrezători şi nu mai credeau în rostul depunerii de cereri pentru limba română în şcoli. Unii români au mai depus cereri în 2004 şi 2009 şi aveau motive să fie pesimişti. Unii nu au depus niciodată fiindcă ei cred că vor pierde voturile vlasilor dacă le spun să ceară limba română. Dintre ei unii nu au făcut nimic nici acum când statul sârb şi directorii de şcoli fac şedinţe pe această temă.
Nu i-am văzut pe unii lideri să facă anunţuri despre limba română în şcoli în presă, la televiziune, pe forumuri. Nu vor să informeze concret comunitatea pe care ar vrea să o conducă. Fac doar declaraţii şi comunicate de presă trimise prin România cum că nu li se respectă drepturile. Cred că ei doresc doar dreptul de a fi aleşi în fruntea vreunui oraş sau consiliu. Nici nu contează dacă este consiliul românilor sau vlasilor sau al culegătorilor de zmeură sau al muncitorilor, ţăranilor şi bucătarilor. Să fie doar aleşi!
Déjà sute de părinţi au cerut limba română pentru copiii lor. Unii lideri ai românilor din Serbia tac în continuare sau pregătesc vreun articol pentru presa română.
Nu este târziu nici acum pentru unii lideri ai românilor din Serbia de răsărit să înceapă o campanie de informare pentru depunerea de cereri în luna martie pentru ore de limbă română în şcoli din 1 septembrie. Dacă nu informează comunitatea înseamnă că ei sunt pentru ,,Da se vlasi ne dosete » şi nu alţii..

Liderii care nu dau informaţii concrete comunităţii lor vor spune că presa sârbă nu dă astfel de anunţuri. Minciună! ,, Timocke Vesti» au publicat ce le-am trimis eu (care nu ştiu limba sârbă) şi mi-au scris ,,Hvala na informaciji, Pozdrav! Timocke Vesti»

Vor spune că nici instituţiile sârbe nu răspund cererilor. Minciună!  În septembrie 2012 şi în ianuarie 2013 am scris (în română că sârbă nu ştiu) şi am trimis cele 5 liste cu semnături pentru limbă română depuse în 2012 la Ministerul Educaţiei din Belgrad, la Ministerul Justiţiei din Begrad, la Primul Ministru al Serbiei, la Ombusmanul din Belgrad şi am primit de la TOŢI răspuns că se va respecta legea şi unii chiar m-au întrebat de ce nu li se trimit astfel de memorii de către liderii românilor din Serbia. Eu legal nu aveam competenţă dar tot mi-au răspuns.

Nu este bine să judecăm istoria cu dacă. Şi totuşi mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă lui Volenbek nu i s-ar fi arătat acele câteva amărâte de liste pentru limba română adunate în 2012 de cei câţiva prieteni care au crezut în această procedură. S-ar fi discutat cu Volenbek vorbe şi nu sunt sigur dacă fără acele dovezi concrete şi actuale că există cereri de limbă română se mai începea procedura de acum.

Citat: Viorel Dolha poslato 10.03.2013. 09:43

CE ŞTIU PÂNĂ ACUM DESPRE LIMBA ROMÂNĂ ÎN ŞCOLILE DIN SERBIA DE RĂSĂRIT...

Ma rog se va ţineţ strict de o pravila fundamendtală când folosiţ Florumu de fiece akţie:
de tot faptul pus pe Florum se puneţi şi linkul de unde e preluat.

Alta, se nu deşchideţ întotdeuna noa conferenţia, când a vorba tot de o acţie!

Cu ştimă!
Stapînu Florumului!

                        Se pare că în Serbia de răsărit părinţii au făcut cereri pentru ore de limbă română pentru aproape 2000 de elevi de etnie română.
                        Unii au nevoie de abecedare în limba română tipărite în Serbia din 1 aprilie 2013 (când ore de limbă română se vor introduce în câteva şcoli ca etapă pilot), alţii din 1 septembrie 2013. Mi-e teamă să nu se amâne totul din lipsa acestor abecedare de limbă română aprobate de ministerul educaţiei de la Belgrad şi tipărite în Serbia.
                        Ştiam de un depozit la care lucrează Romanţa Jovanovici tel mobil 00381 64 802 10 71 (tel fix 00381 21 523 844 fax 00381 21 522 069 e-mail [email protected] ) În urmă cu doi ani abecedarele costau 5 euro bucata. Dacă nu mai sunt abecedare noi se pot cere abecedare rămare în toate şcolile româneşti din Voivodina (abecedare noi sau vechi). Ar fi bine să îi sprijinim pe părinţii de acolo să poată comanda aceste abecedare (au şi o asociaţie a părinților care doresc limba româna în școli -NGO "Roditelji koji žele da im deca uče rumunski u školi - Sandu Timoc"). 
Este posibil să poată ajuta şi autoarea abecedarului- Brânduşa Juică Брандуша Жујка [email protected]
Ataşez e-mailului o listă completă de manuale în limba română tipărite în Serbia. Mai jos doar cele pentru primul nivel:
УЏБЕНИЦИ НА ЈЕЗИЦИМА НАЦИОНАЛНИХ МАЊИНА
РУМУНСКИ ЈЕЗИК
ПРВИ РАЗРЕД
1.
Назив уџбеника или другог наставног средства:
Abecedar/Буквар
Име/имена аутора:
Брандуша Жујка Brandusa Zujka <[email protected]>
Број и датум решења министра/покрајинског секретара:
106-61-00124/2005-01 од 19.7.2005
2.
Назив уџбеника или другог наставног средства:
Caiet de lucru pentru Abecedar/Наставни листови уз Буквар
Име/имена аутора:
Брандуша Жујка
Број и датум решења министра/покрајинског секретара:
106-61-00168/2005-01 од 16.8.2005
3.
Назив уџбеника или другог наставног средства:
Carte de citire/Читанка
Име/имена аутора:
Мариоара Болдовина
Број и датум решења министра/покрајинског секретара:
106-61-00046/2005-01 од 17.6.2005
4.
Назив уџбеника или другог наставног средства:
Caiet de lucru la limba română/Радна свеска из румунског језика
Име/имена аутора:
Мариоара Болдовина, Отилиа Симеон
Број и датум решења министра/покрајинског секретара:
106-61-00123/2005-01 од 19.7.2005
http://www.mpn.gov.rs/prosveta/page.php?page=80
http://ua.convdocs.org/docs/index-105431.html?page=12

http://www.timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-majdanpeka/za-rumunski-jezik-oko-200-osnovaca/menu-id-349.html
http://www.timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-bora/184-u%C4%8Denika-iz-borske-opstine-opredeljeno-za-rumunski-jezik/menu-id-126.html
http://www.timockevesti.net/vesti-iz-timocke-krajine/vesti-iz-kladova/u-kladovu-155-djaka-opredeljeno-za-rumunski-jezik/menu-id-350.html
http://gradbor.wordpress.com/2013/03/02/pocelo-izjasnjavanje-ucenika-za-ucenje-rumunskog-jezika/

http://www.libertatea.rs/index.php/in-focar/580-romanii-din-timoc-isi-scriu-istoria-scolii

La sediul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia s-a ţinut o şedinţă de lucru a Consiliului Executiv, la care a fost prezent şi Excelenţa Sa Daniel Banu, ambasadorul României în Serbia, Iulian Nițu, consulul României la Zaječar, Doru Raul Truțescu, atașat cultural al Ambasadei României la Belgrad. Despre această şedinţă, Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, ne-a spus următoarele:
- Pot să spun că am făcut un schimb de informaţii, adică am dialogat cu Execelenţa Sa Daniel Banu, ambasadorul României în Serbia, despre Proiectul pilot privind deschiderea despărţămintelor cu predare în limba română în Timoc. Anume, prin acest proiect pilot, care va dura 2,5 luni, dorim să deschidem clase pregătitoare, iar începând cu 1 septembrie curent – în baza anchetei din luna mai, pe care o va efectua Ministerul Învăţământului şi la care așteptăm să se anunţe cât mai mulţi copii – să se deschidă clase în limba română ca limbă maternă, respectiv să se înveţe opţional limba română cu elemente de culturănațională.
Acest proiect, a spus Daniel Petrovici, își propune să încadreze cât mai mulţi elevi. Noi, ce-i drept, am fost surprinşi că, în urma anchetei pe care am întreprins-o, s-au anunţat aproape 900 de elevi de clasele I-VIII şi 628 de elevi din şcolile medii. Desigur că numărul de 1.500 de elevi este un număr foarte mare, la care nu ne-am aşteptat nici noi.
Am stabilit şcolile unde se va învăţa în limba română, numărul de elevi şi cadrele didactice care vor preda, toate acestea fiind propuse de Departamentului pentru Învăţământ. Profesorii vor merge o dată pe săptămână să susţină cursuri în limba română în zona Timocului.
Cursurile în limba română încep din data de 1 aprilie curent, în comunele Zaječar, Bor şi Negotin. S-au anunţat 27 de profesori, însă aceia care nu au examen de stat, nu vor puteafi incluși în Proiectul pilot, dar pot să susțină cursuri de limba română din 1 septembrie. Vor fi aleși 7 profesori, cu care o să stabilim un program concret. Programul pilot, după cum am spus, durează 2,5 luni de zile. Este un eveniment istoric pentru etnia română din Serbia.
Când este vorba despre finanţarea acestui proiect, Daniel Petrovici a spus că va fi cofinanţat de către Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia. Este vorba despre suma de 700.000 -800.000 de dinari. Departamentul pentru Învăţământ dispune de mijloace financiare repartizate pentru anul 2013, a spus dânsul.
George SUBU

http://uzp.org.ro/limba-romana-in-serbia-de-rasarit/

La iniţiativa Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române a fost intentată procedura de introducere a limbii române în şcolile din Timoc.
În urma întâlnirii delegaţiei Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române condusă de preşedintele Daniel Petrovici cu Gordana Stamenici – secretar de stat în Ministerul justiţiei şi coopreşedinta Comisiei mixte Sârbo-Române şi Vesna Fila – adjunctul ministrului învăţământului, a fost  lansată  oficial procedura de introducere a limbii române în şcolile din nord-estul Serbiei. La acestă întâlnire au fost stabilite modalităţile legale de a se învăţa limba română sau în limba română. Anume în cazul în care se anunţă un număr suficient de elevi în clasa I-a (legea prevede 15 elevi, în schimb va fi de ajuns şi 8 elevi), se va deschide clasă separată, respectiv prelegerile se vor desfăşura în întregime în limba română. Cea de-a doua soluţie este învăţarea limbii române cu elementele culturii naţionale (2 ore pe săptămână, total 72 de ore în cursul anului şcolar), drept obiect la liberă alegere.
Pentru o documentare cât mai bună, delegaţia Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române a realizat în două rânduri vizite în Timoc. Cu acestă ocazie au avut loc întrevederi cu reprezentanţii organizaţiilor cu prefix român sau român/valah din zonă. Au fost realizate întâlniri cu preşedinţii partidelor politice: Partia Democrată a Rumânilor din Sârbie – Predrag Balaşevici şi Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia – Dimitrie Crăciunovici, cu preşedinţii ONG-urilor: Boian Barbuţici – ,,Iniţiativa Culturală Românească" din Brestovaţ, Zavişa Jurj – ,,Ariadnae Fillum" din Bor,  Dragişa Costandinovici – societatea româno-valahă ,,Traian" din Cladova, Tihan Matasarevici – asociaţia ,,Dunărea" din Cladova, precum şi cu alte personalităţi din zonă, din oraşele Zaiecear, Petrovaţ şi Maidampec.
În pofida divergenţelor de păreri care există între aceste organizaţii, fără doar şi poate că introducerea învăţământului în limba română este un interes major pentru toţi.
La aceste întâlniri s-a scos în evidenţă în primul rînd ,,frica" părinţilor şi posibilitatea de intimidare continuă. Pentru a se evita acest lucru, la propunerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, la TV Bor a fost realizată şi transmisă o emisiune publică în care reprezentanţii celor două ministere (învăţământ şi justiţie) şi preşedintele Consiliului au apelat la părinţi ca liber să se decidă asupra modalităţilor de a învăţa în limba maternă. Este pentru prima dată când reprezentanţii guvernului Serbiei au apelat la părinţi ca în mod liber să-şi exprime opţiunea, respectiv să le înveţe copii în limba lor maternă. Pe lângă acesta Ministerul învăţământului a preluat obligaţia să stea de vorbă  cu Administraţia şcolară din Zaiecear şi Petrovac, respectiv directorii şcolilor unde există interes de a se învăţa limba română.
Pentru că până în luna septembrie şi începutul noului an şcolar există timp, sub auspiciile Consililui şi a ministerelor, la începutul lunii aprilie, se vor organiza cursuri în limba română, atât pentru elevi cât şi pentru alte persoane interesate. Cursurile vor fi organizate în localităţile care prezintă interes (Bor, Zaiecear, Cladova) după o programă prescurtată. Cursurile vor fi susţinute de profesori de limba română din zonă, acolo lunde există cadre, sau de profesori de limba română din Voivodina. În convorbirile purtate cu ministerul învăţământului, profesorii de limba română din zonă care susţin aceste prelegeri prescurtate, vor primi licenţă şi vor putea lucra de la toamnă în şcolile din Timoc. Organizaţiile din Timoc vor anunţa Consiliul asupra numărului elevilor şi persoanelor interesate, respectiv a cadrelor existente, iar Consiliul la rândul lui va asigura tot cadrul necesar pentru această şansă istorică.
SUB IMAGINEA DE LA TV BOR
La întâlnirea cu directorul TV Bor a fost discutată posibilitatea de a se deschide şi o redacţie în limba română şi totodată mărirea programului în limba română. Astfel emisiunea TV Voivodina ,,Palete" care durează doar 15 minute, va fi transmisă în întregime, iar din luna mai vor fi transmise zilnic telejurnale în limba română cu ştiri din zonă.


http://uzp.org.ro/eveniment-istoric-pentru-etnia-romana-din-serbia/

În 19.03.2013, în cadrul emisiunii Mapamond Românesc, de pe Baricada Tv, am realizat un interviu cu Daniel Pertrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Româneşti din Serbia, abordând aspecte legate de viaţa comunităţii româneşti de acolo. O chestiune la ordinea zilei o reprezintă introducerea limbii române în şcolile din Serbia de Răsărit. Daniel Petrovici a relatat că instituţia pe care o conduce va implementa, începând cu data de 1 aprilie 2013, un proiect – pilot în unele şcoli din Valea Timocului, proiect care introduce limba română ca obiect de studiu. Precizând că în urma anchetei efectuate la nivelul populaţiei şcolare româneşti, peste 1500 elevi s au pronunţat pentru introducerea limbii române în şcoală, Petrovici a insistat asupra faptului că acest demers reprezintă o premieră în sistemul educaţional din Serbia de Răsărit, precum şi în ceea ce priveşte populaţia şcolară românească de acolo. Se cunoaşte că deşi în anii precedenţi, părinţii elevilor români au solicitat oficial autorităţilor şcolare introducerea orelor de limbă română, nu s- a permis acest lucru.
Preşedintele C.N.M.R. a subliniat că, în urma demersurilor făcute de instituţia sa, ministerul educaţiei de la Belgrad a aprobat ca începând cu 1 aprilie anul curent să se implementeze acolo respectivul proiect – pilot, iar – ceea ce este extrem de important -, începând cu data de 1 septembrie 2013, limba română va fi cuprinsă în programa şcolară pentru toate unităţile de învăţământ din Serbia de Răsărit, astfel ca toţi elevii români să poată studia limba maternă ca disciplină şcolară. În proiectul – pilot, gestionat de către C.N.M.R., care se va derula pe o durată de două luni şi jumătate, vor fi cuprinse 12 şcoli: 5 de pe raza localităţii Zaiecear, 4 de pe raza comunei Bor şi 3 din cadrul comunei Negotin, însumând un număr de 380 elevi.  Un alt aspect subliniat de către Daniel Petrovici îl reprezintă necesitatea ca legea cu privire la minorităţile naţionale din Serbia – care îi vizează şi pe români -, să se aplice unitar pe întreg teritoriul acestei ţări, astfel ca şi românii din Timoc şi Valea Moravei să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi fraţii lor din Voivodina. În acest context, preşedintele C.N.M.R. a precizat că se lucrează deja la omogenizarea programei şcolare în ceea ce priveşte studierea limbii române pentru întreaga suprafaţă a Serbiei. În strânsa legătură cu problematica de mai sus, Petrovici a explicat că în perspectiva creşterii numărului de şcoli în care se va introduce studiul limbii  române, deci şi al numărului de elevi, se impune formarea personalului didactic corespunzător, insistând asupra faptului că C.N.M.R.- ul a solicitat în anii precedenţi din partea statului român oferirea unui număr de burse –aşa numitele ,, burse duble"-, care să permită unor studenţi români din Serbia să se formeze la universităţi din România, pentru ca mai apoi să revină în locurile de baştină în calitate de învăţători şi profesori.
Este important ca, având în vedere perspectiva care se deschide în ceea ce priveşte  comunitatea românească din Serbia de Răsărit, să existe acele cadre didactice pregătite să insufle elevilor români de acolo sentimentul identităţii române, pentru că, de modul în care vor fi gestionate aceste drepturi câştigate acum – printre care studiul limbii române -, va depinde destinul întregii comunităţi româneşti de acolo, adică a unui număr de peste 350.000 de suflete. Responsabilitatea este una enormă, dar premisele sunt încurajatoare. Rămâne aşadar ca, după ce s – a realizat această adevărată premieră, asociaţiile şi organizaţiile româneşti de acolo să se implice în direcţia potenţării acestui demers identitar. Totodată, statul român, dar şi mediul asociativ din România, trebuie să sprijine efortul acestei comunităţi pentru care, iată, se deschid noi perspective. Presa de limbă română din Serbia, dar şi presa din România vor trebui să urmărească cu atenţie acest proces. Să le urăm şi noi micuţilor care nu peste mult timp vor buchisi limba română mult, mult succes!
Antoniu Martin

http://www.baricada.ro/detalii-stire/editorial/18410/premiera-pentru-romanii-din-serbia-de-rasarit-limba-romana-in-%C5%9Fcoala/

Petrovac Na Mlavi din Serbia se înfrăţeşte cu Bocşa din România.
Bazele colaborării au fost consolidate astăzi prin vizita unei delegații sârbe. Pentru că împreună totul este mai ușor, Primăria și Consiliul local Bocșa au hotărât să strângă legăturile între România și Serbia printr-o colaborare cu localitatea Petrovac Na Mlavi. Prezenți astăzi la Bocșa au fost primarul sârb Radisa Dragojevic,  alături de deputatul Peric Slobodan și directorul economic pentru integrare și diaspora, Drasko Milucevic. ,,Orașul nostru nu este înfrățit cu nicio localitate sârbească, lucru pe care ni l-am dorit pentru prietenia care ne leagă și pentru sufletul vostru frumos și mare. De aici încolo vom fi prieteni și frați, vom încerca să dăm orașelor noastre un plus din punct de vedere cultural, economic și pe toate axele posibile", a declarat la vizita delegației sârbești primarul orașului Bocșa, Eugen Cismăneanțu.

http://stiridinbanat.ro/2013/03/21/video-bocsa-se-infrateste-cu-petrovac/

http://expressdebanat.ro/galerie-foto-legaturi-stranse-intre-caras-severin-si-serbia-bocsa-s-a-infratit-cu-petrovac-na-mlavi

НАЦИОНАЛНИ САВЕТ РУМУНА

Поштовани,

После састанка са директорима основних градских школа Зајечара, Бора и Неготина, поводом почетка наставе Румунски језик са елементима националне културе, а водећи рачуна да се не ремети редован наставни процес, договорен је распоред извођења наставе који Вам шаљемо у прилогу:

Општина Зајечар
I група – ОШ ''Десанка Максимовић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Хајдук Вељко'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
III група – ОШ ''Ђура Јакшић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
IV група – ОШ ''Хајдук Вељко'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
V група – ОШ ''Љуба Нешић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
VI група – ОШ ''Десанка Максимовић'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
VII група – ОШ ''Љубица Радосављевић Нада'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
VIII група – ОШ ''Ђура Јакшић'' Зајечар – 18,30-20,00 часова

Наставу ће држати 4 наставника.

Општина Бор
I група – ОШ ''Браннко Радичевић'' Бор – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Душан Радовић'' Бор – 12,00-13,30 часова
III група – ОШ ''3. октобар'' Бор – 12,00-13,30 часова
IV група – ОШ ''Вук Караџић'' Бор – 18,00-19,30 часова
V група – ОШ ''Душан Радовић'' Бор – 18,00-19,30 часова
VI група – ОШ ''Свети Сава'' Бор – 18,00-19,30 часова

Наставу ће држати 3 наставника.

Општина Неготи
I група – ОШ ''Бранко Радичевић'' Неготин – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Вера Радосављевић'' Неготин – 13,45-15,15 часова
III група – ОШ ''Вук Караџић'' Неготин – 15,30-17,00 часова

Наставу ће држати 1 наставник

С поштовањем,

                     НАЧЕЛНИК
                          Драгослав Марић

http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1235

Ataşez imagini istorice de la primele ore de ,,limbă română cu elemente de cultură naţională" în şcolile publice din Serbia de răsărit (5 aprilie 2013-Zajecear).
Din 5 aprilie 2013 şi până la sfârşitul anului şcolar, în raioanele Bor, Zajecar şi Negotin –în zona de la sud de Dunăre din Serbia de răsărit, 415 elevi de etnie română de clasele I-VIII (Zajecar- 190, în 8 grupe, Bor- 158, organizaţi în 6 grupe, Negotin -67 de elevi în 3 grupe) vor învăţa limba română timp de 1,5 ore pe săptămână în fiecare zi de vineri.
"La iniţiativa Consiliului Naţional al minorităţii naţionale române din Serbia ministerul educaţiei din Belgrad pilotează acest proiect pentru introducerea predării limbii române ca un curs optional pentru următorul an şcolar" a spus la Radio Televiziunea Bor, Dragoslav Maric, şeful administraţiei şcolare Zajecar. Pentru cursurile de limbă română din 1 septembrie 2013 s-au înscris doar până acum peste 1500 elevi şi doar din judeţele Bor şi Zajecear.
În acest moment predau profesori şi învăţători români din Voivodina (în imagine este doamna Jelena Kožokar, profesor de limba română din Uzdin). Domnia sa s-a declarat fericită că mulţi copii vorbesc româneşte foarte bine, iar copiii au declarat reporterului că le-a plăcut. Peste vară se vor organiza cursuri şi pentru profesorii din Serbia de răsărit încât să poată preda şi ei limba română.
Bravo, copii! Bravo, doamna învăţătoare Elena Cojocar! Bravo, domnule inspector Dragoslav Maric! Bravo, Serbia!
Iată grupele care vor studia în săptămânile următoare limba română pe care mi le-a comunicat domnul Dragoslav Maric, şeful administraţiei şcolare Zajecar (Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a fost permanent în contact cu ministerul educaţiei din Belgrad, cu cancelaria primului ministru al Serbiei, cu şcolile din Serbia, cu asociaţiile culturale ale românilor din Serbia, cu instituţiile europene, româneşti şi sârbeşti care implementează sau monitorizează drepturile naţionale ale românilor din Serbia):
Општина Зајечар
I група – ОШ ''Десанка Максимовић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Хајдук Вељко'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
III група – ОШ ''Ђура Јакшић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
IV група – ОШ ''Хајдук Вељко'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
V група – ОШ ''Љуба Нешић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
VI група – ОШ ''Десанка Максимовић'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
VII група – ОШ ''Љубица Радосављевић Нада'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
VIII група – ОШ ''Ђура Јакшић'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
Наставу ће држати 4 наставника.
Општина Бор
I група – ОШ ''Браннко Радичевић'' Бор – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Душан Радовић'' Бор – 12,00-13,30 часова
III група – ОШ ''3. октобар'' Бор – 12,00-13,30 часова
IV група – ОШ ''Вук Караџић'' Бор – 18,00-19,30 часова
V група – ОШ ''Душан Радовић'' Бор – 18,00-19,30 часова
VI група – ОШ ''Свети Сава'' Бор – 18,00-19,30 часова
Наставу ће држати 3 наставника.
Општина Неготи
I група – ОШ ''Бранко Радичевић'' Неготин – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Вера Радосављевић'' Неготин – 13,45-15,15 часова
III група – ОШ ''Вук Караџић'' Неготин – 15,30-17,00 часова
Наставу ће држати 1 наставник
Pentru anul şcolar viitor au putut semna pentru ore de limbă română doar părinţi ai copiilor de etnie română din Serbia de răsărit de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar. Sperăm, şi trebuie insistat şi vom insista să fie aşa, ca în lunile aprile- mai să mai poată depune cereri pentru ore de limbă română atât elevii de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar care include doar judeţele Bor şi Zajecear, cât şi elevii de pe raza administraţiilor şcolare din Pozarevac -pentru raioanele Branicevski şi Podunavski, din  Jagodina -pentru judeţul Pomoravski şi din Belgrad- pentru zona Belgrad. Sperăm ca doamnele inspectori Vesna Zdravkovic (tel 012/221-875; 012/530-268, [email protected] ), Zivota Starcevic (tel 035/222-070; 035/242-630, [email protected] ) şi Gordana Cvetkovic (tel 011/3806-916 011/2401-911 лок.220 и 219 [email protected] ) care răspund de aceste zone, că vor proceda la fel ca domnul Dragoslav Maric din Zajecear (tel 019/421-154; 019/421-663, [email protected] ).
Ar fi grav dacă nu s-ar întâmpla aşa fiindcă ar însemna că discriminarea care în trecut era între românii din Voivodina faţă de cei din Serbia de răsărit s-ar face acum între românii din Bor şi Zajecear faţă de cei din Branicevski, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad.
Iată câteva argumente pornind de la datele oficiale ale recensămintelor din Serbia care, între noi fie vorba, sunt atât de eronate încât fac de râs însăşi ideea de statistică:
a)Conform datelor oficiale în Serbia de răsărit au fost în 1961 doar 1368 de vlahi după ce în 1953 fuseseră (tot oficial) 198 861! De menţionat că recensămintele din secolul IX înregistrează aceeaşi populaţie ca români, iar cele din secolul XX ca vlasi.
b)Dintre cei 31 vlahi sub 15 ani şi 3 români sub 15 ani înregistraţi oficial la recensământul din 2011 în Kladovo, au semnat pentru limba română, la o primă strigare, 155. Deci 155 din 34 (!) cu toate presiunile din presă (unde formularul a apărut bifat la rubrica ,,nu sunt interesat să învăţ limba română") şi ale preşedintelui Serbiei care a afirmat în februarie 2013 că va încuraja standardizarea unei noi limbi vlahe.
c)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear (conform recensământului din 2011)!?
d)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Pomoravski când acolo sunt de 10 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!?
e)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din zona Belgrad când acolo sunt de 5 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!?
Suntem siguri că nu se va repeta povestea din 2009 când în septembrie actualul ministru al educaţiei din Serbia a organizat conferinţă de presă în care a anunţat că nu există cereri pentru studierea limbii române după ce tocmai aprobase în februarie (cu numărul 610-00-00046/2009-06) solicitarea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia de a se studia limba română în Serbia de răsărit bazată pe cele câteva sute de cereri semnate de părinţi anexate. Amintitul consiliu se şi îngrijise să pregătească la catedra de limbă română din Novi Sad zeci de profesori din zona Timok-Morava pentru predarea limbii române. Pentru curajul de a solicita limba română fostul consiliu al rumânilor a fost schimbat în 2010 cu un consiliu care afirmă în documente oficiale că limba lui de comunicare este limba sârbă chiar dacă recunoaşte că minoritatea pe care din 2010 o reprezintă se autoidentifică ca fiind ,,rumânească". Cei păţiţi suflă şi în iaurt şi se tem că autorităţile vor ,,lămuri" pe cei 2000 de părinţi care au semnat pentru limba română pe chiar formularul emis de şcolile din Bor şi Zajecear să îşi retragă semnăturile sau că în lunile aprilie şi mai nu vor putea opta pentru limba română şi alţi elevi din zonă şi mai ales cei din Branicevo, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad cărora li s-a interzis în martie să opteze pentru limba română deşi în aceste zone sunt în mod oficial mai mulţi români decât în zona în care li s-a permis acest lucru.
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România are încredere că Serbia va confirma până la capăt vocaţia sa europeană, că va respecta propria sa legislaţie permiţând pe întreg teritoriul său ca etnicii români, loiali statului sârb, să poată învăţa din 1 septembrie în şcolile publice să scrie şi citească ,,mamă", ,,tată" în limba română maternă.
Salutăm din toată inima acest prim pas făcut de Serbia în aprile 2013. De acum putem spune cu adevărat că Serbia, arătând respect conaţionalilor noştri, începe să întoarcă respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publică din România.
Sper să văd în curând personal una dintre şcolile în care se învaţă limba română şi să mă întorc de acolo poate cu cadori pentru elevii sârbi din România care tocmai au susţinut în judeţul Arad olimpida naţională de limba sârbă (vezi http://www.money.ro/orasul-nadlac-gazduieste-faza-nationala-a-olimpiadei-la-limbile-slovaca--ceha-si-sarba_1245465.html ).

http://www.rtvbor.rs/drustvo/8940-fakultativna-nastava-na-rumunskom-jeziku-za-osnovce-u-boru-zajecaru-i-negotinu.html

http://www.youtube.com/watch?v=NmLfyKJ_L1E&list=UUH6nFF1oQEmQ2yhhAmV_5-A&index=1

http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1235

http://www.kurir-info.rs/osnovci-u-boru-uce-rumunski-jezik-clanak-732757

http://www.tanjug.rs/novosti/83181/osnovci-u-boru-ce-uciti-rumunski-jezik.htm

http://www.rtv.rs/sr_lat/drustvo/osnovci-u-boru-ce-uciti-rumunski-jezik_383846.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+RtvSveVesti+%28RTV+poslednje+vesti%29

http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=20&t=1235#p2411

Au început cursurile de limba română
Sâmbătă, 13 Apr 2013

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Fwww.libertatea.rs%2Fimages%2Flibertatea%2Frubrici%2Fin_focar%2Ffocar13042013.jpg&hash=0d723e64c7957d068986fc4e2c5c42a480f73b10)

După mai mulţi ani de discuţii şi încercări, respectiv luni întregi de pregătire, ziua de vineri, 5 aprilie 2013, va rămâne scrisă cu litere de aur în memoria neamului românesc din Serbia. Un vis secular a devenit realitate. Sute de elevi ai şcolilor generale din oraşele Negotin, Zaječar şi Bor sunt încadraţi în Proiectul pilot privind introducerea limbii române cu elemente ale culturii naţionale ca obiect de studiu facultativ.

În urma ultimelor demersuri făcute de Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române şi a anchetei realizate, Ministerul Învăţământului din Serbia a aprobat derularea proiectului în durată de două luni şi jumătate. De altfel, pentru participarea în cadrul acestui proiect au fost anunţaţi 895 de elevi ai şcolilor generale şi 626 de elevi ai şcolilor medii. Fiind vorba de un proiect pilot, nu a fost posibil să fie încadraţi cu toţii. Proiectul este o premieră în sistemul educaţional al Serbiei în ceea ce priveşte populaţia românească şi un prim pas ca, începând cu 1 septembrie a.c., limba română să fie încadrată în Programa şcolară pentru toate unităţile de învăţământ din Serbia de Nord-Est. Orele se introduc în catalog, la fel şi evidenţa elevilor la ore.

După primele ore, impresiile coordonatorului Proiectului, doamna Anişoara Ţăran, au fost următoarele:

- În momentul când Departamentul pentru Învăţământ al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale din Serbia a început pregătirile pentru Proiectul pilot Introducerea limbii române cu elemente ale culturii naţionale, ca obiect facultativ, în Serbia de Răsărit, am fost numită coordonator de proiect. Urgent am încercat să-mi formez echipa de colaboratori şi în contactul cu cadrele didactice am aflat că 29 de profesori de limba română şi învăţători doresc să participe în realizarea acestui proiect, pentru ceea ce le mulţumesc foarte mult.

A urmat întâlnirea cu d-na Vesna Fila, adjuncta ministrului pentru Învăţământ al Republicii Serbia, cu care am stabilit că, în cadrul acestui proiect, primii paşi spre învăţarea limbii române îi vor face 420 de elevi din 13 şcoli elementare (plus şcolile lor afiliate) din Bor, Zaiecear şi Negotin, iar cursurile să fie ţinute de profesori din Voivodina, care se vor deplasa în zonă o dată pe săptămână. Este vorba de 6 profesori de limba română şi 2 propunători pe clase, cu licenţă, deci, cu examen de stat, şi cu experienţă în muncă. A urmat organizarea acestor cursuri, stabilirea unei programe intensive sau a unui plan de activitate. Profesorii au căzut de acord ca, împreună cu d-na Elena Cojocar, să pregătesc materialul didactic pe care îl folosim în munca noastră. Administraţia Şcolară din Zaiecear a stabilit orarul şi au fost formate grupele de elevi. Am aflat că avem 8 grupe în Zaiecear şi vor preda 4 profesori (Rodica Ţăpârdea, Romanţa Glanda Crăciun, Firuţa Blaj şi Elena Modoşanov). La Bor avem 6 grupe şi 3 profesori (Elena Cojocar, Olimpiu Bugar şi Norica Raşa), toţi cu câte 4 ore, iar la Negotin sunt 3 grupe şi un profesor (Anişoara Ţăran) cu 6 ore.

În ziua de vineri, 5 aprilie curent, la ora 12, toţi profesorii au intrat în clase, au apărut în faţa elevilor din această zonă şi, pentru prima dată în istorie, oficial au ţinut cursuri de limba română. Emoţiile au fost, desigur, de ambele părţi. Am avut în faţa noastră copii frumoşi, inteligenţi, voioşi, foarte activi şi interesaţi de cele vorbite la ore.

La primele două ore ne-am cunoscut, am învăţat cuvintele de prezentare, alfabetul şi literele specifice limbii române, formulele de salut şi, în dependenţă de grupă, am reuşit să citim primele propoziţii în limba română. Atenţia, interesul şi activitatea copiilor au fost de nedescris. Special le-a plăcut să-şi scrie numele în limba română. O fetiţă, când i-am arătat cum se scrie numele ei în româneşte, a exclamat: Imediat am să mă duc la bunica şi să mă laud că ştiu să-mi scriu numele şi în româneşte!, iar întâmplător, întâlnindu-mă cu un părinte, am aflat că: elevul, ajuns acasă de la ore, imediat a dorit să facă exerciţii de citire, pentru a însuşi cât mai repede limba literară, care i-a plăcut foarte mult cum sună. De altfel, orele se introduc în catalog, la fel şi evidenţa elevilor la ore.

Grupele au fost făcute în fiecare loc în mod diferit. Elevii sunt împărţiţi după vârstă, avem şi clase combinate, copiii fiind mai mult sau mai puţin vorbitori activi a limbii române. Este destul de greu să se organizeze ora în mod calitativ, să se activeze şi să se trezească interesul tuturor elevilor. Dar, totuşi, ceea ce ne-a impresionat pe noi,profesorii, este faptul că toţi copiii au o pronunţie foarte bună, că n-a fost niciun copil care să nu ştie pronunţa corect literele Ă şi  (Î), şi toţi au arătat un viu interes până la finea orei a doua. O fetiţă când a intrat la oră, spunea că nu poate rămâne şi la ora a doua, căci are antrenament deja stabilit. Când trebuia să plece, nu a vrut să părăsească cursurile, spunând  că  rămâne, căci îi este foarte interesantă ora de română. Bineînţeles, pe noi ne-au încurajat şi bucurat aceste lucruri. Orele s-au terminat cu zâmbet pe buzele copiilor şi profesorilor şi cu dorinţa să ne vedem cât mai repede, adică vinerea viitoare. Un lucru a fost mai puţin reuşit. Un anumit număr de elevi anunţaţi la aceste cursuri nu şi-au făcut prezenţa. Directorii au încercat să ajungă la un răspuns, căci partea organizatorică: întocmirea grupelor şi a orarului şcolar, informarea copiilor şi părinţilor, a fost obligaţia lor primită de la Ministerul Învăţământului. Am primit răspunsuri diferite: că unii elevi nu au fost bine informaţi, că alţii nu se pot deplasa de la sate în lipsa autobuzului în orele serii, sau, în unele cazuri, nu aveau răspuns nici directorii înşişi. Toţi au promis că împreună cu d-l Marić, inspector şcolar în Administraţia Şcolară Zaiecear, vor analiza aceasta şi că se va soluţiona această problemă, spre bucuria tuturor.

Doresc să mulţumesc, în primul rând, copiilor care şi-au făcut prezenţa la ore, părinţilor, profesorilor, care depun mari eforturi şi se deplasează în zonă, dar şi inspectorului şcolar, d-lui Marić, tuturor directorilor din şcolile gazdă, care ne-au primit cu căldură specială şi ne-au pus la dispoziţie tot ceea ce aveam nevoie: săli de clasă, cataloage pentru purtarea evidenţei orelor şi a copiilor, ş.a.

În fine, doresc să reamintesc că în luna mai se mai face o anchetă în toate şcolile din zonă, în cadrul căreia copiii şi părinţii decid dacă doresc ca din luna septembrie să continue aceste cursuri, la care se vor include şi profesori de limba română din zonă, indiferent de experienţa lor în muncă.

Elevii care au frecventat cursurile la Şcoala ,,Desanka Maksimović" din Zaiecear s-au bucurat şi de întâlnirea cu ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, cu Excelenţa Sa ambasadorul Daniel Banu şi cu consulul general al României la Zaiecear, Iulian Niţu. Delegaţia României a avut întrevederi şi cu  şeful Inspectoratului Şcolar din Zaiecear, Dragoslav Marić, respectiv cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român, Marcel Drăgan şi Anişoara Ţăran, precum şi cu Doru Ursu, prezent în numele Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. Cu această ocazie, ministrul român şi-a exprimat satisfacţia din cauza începerii realizării proiectului amintit, precum şi convingerea că de la toamnă limba română se va învăţa într-un număr şi mai mare de şcoli. Cu toţii au asistat la o oră de limba română predată de profesoara Rodica Ţăpârgea.

Evaluarea Proiectului pilot o vor face reprezentanţii Ministerului Învăţământului din Serbia. Cursurile se desfăşoară doar cu sprijinul material al Consilului Naţional al Minorităţii Naţionale Române.   

Marcel DRĂGAN

---

http://www.libertatea.rs/index.php/in-focar/662-au-inceput-cursurile-de-limba-romana