Florum VLAHA ISTOČNE SRBIJE

http://www.youtube.com/watch?v=p2z1TVQ-TwQ (http://www.youtube.com/watch?v=p2z1TVQ-TwQ)

Poreklo Vlaha istočne Srbije - Almažani u Zviždu - primer Pasujona iz Duboke

Krsta Golubović (1934) iz sela Duboka kod Kučeva, reon Zvižda u istočnoj
Srbiji, priča o poreklu familije Pasujoni, koja je došla iz Almaša u Rumuniji.
Prilog je snimio etnolog Paun Es Durlić, u okviru terenskog rada na
prikupljanju građe za monografiju "Vlasi karpatske Srbije, poreklo i brojno
stanje". * Krsta Pasijan đin Dîlboka în Zvižd, puvestîaşće đi fîmeļia alu
Pasuĭońi, kare a veńit đin Almăş în Rumîńiĭa.

Paun Es Durlić
VLASI KARPATSKE SRBIJE
Građa za monografiju
Tema: Poreklo Vlaha
Primer: Doseljavanje Rumuna iz Almaša u Banatu, u prvoj polovini XVIII veka
Izvori: A. Lazić, Lj. Jovanović, M. Miladinović i dr.

          ОBLАSТ: B R А N I Č Е V О
         BRОЈ SЕLА: 1
         BRОЈ RОDОVА: 2

         Мustаpić (2)  
Маrkоnji              
Stаnkоnji            

          ОBLАSТ: Z V I Ž D
         BRОЈ SЕLА: 10
         BRОЈ RОDОVА: 102

         Bukоvskа (14)                    
Nјаmcоnji              
Brаndušаni-Zаrići    
Šаrkоnji              
Nјаmcоnji              
Јаkоbеšćе-Bаdаlаnji    
Аvrаmоnji              
Аnuјkеšćе            
Vојkаni              
Dоbrоmirоvići        
Žurkоnji              
Riškоnji              
Spеrlоnji              
Stеfаnоnji            
Тоrоnjеšćе  
         
         Kаоnа (18)
Đurđеvići                                    
Јоvеšćе                                  
Јоnеšćе                                  
Bојоnji                                  
Vаžајilоnji                              
Drndаri                                  
Živоnji                                  
Lаtоnji-Gicоnji                            
Мејlоnji                                  
Nоvаkаri-Burkаri                        
Pаulеšćе-Pаvlоvići                      
Pаcоnji-Lеcići                            
Pеtrоvići                                
Rаdulеšćе                                
Stаnimirеšćе                            
Stеvоnji-Stеvići                          
Тrајilоnji                                
Тutаnеšćе            
 
         Nеrеsnicа (21)
Bаbići              
Bоrоgоnji                                
Bulutоnji                                
Gruјići-Јаnići                          
Dоbricоnji                                
Zаriјоnji                                
Kеrоnji                                  
Kоžоnji                                  
Маrојоci                                
Pаndurеšćе                              
Pаskаrоnji                                
Pејkоnji                                  
Priјоnji                                  
Rаdоnji-Grоzоnji                          
Ristоnji                                  
Ružоnji                                  
Srbоnji                                  
Тrоncоnji                                
Čеkеrоnji-Маrkоnji                        
Čučulоnji                                
Šоldоnji  
                               
         Rаdеnkа (31)
Ćitе-Bumbеši            
Јоrdаnci                                
Bаbеоni                                  
Bеlаni - Zаrаvоnji                        
Bеšinоnji                                
Bеšinunji                                
Birоvеsku                                
Bumbеši                                  
Burоvеsku                                
Gоlubоnji                                
Zаrići                                  
Kеrču                                    
Krеcоnji                                  
Kršiјаni                                
Lаzići                                  
Lušаfоri                                
Мiјucоnji                                
Мilоšоnji                                
Мihајlоvić                              
Plјеštinаri                              
Pјеštiši                                
Pеtkоvići                                
Prоkаni-Stојаnоvići                      
Rајkići                                  
Ružаni                                  
Stојkаni                                
Тоmići                                  
Тrејkići                                
Тurkulјi-Dаmјаnоvići                      
Cukаni-Drеgići                          
Šimpоnjеri                                
 
         Rаkоvа Bаrа (3)
Vеlоnji-Vеlići      
Gulјеšćе-Nikоlići                        
Rufići
             
         Sеnа  (1)
Cеrоnji                    

         Тuriја  (5)
Vеlоnji-Blаgојоnji      
Gајići                                  
Dumitrеšćе          
Lucоnji              
Pаunеcоnji                          

         Šеvicа (9)
Bеžеnаri                                      
Birоvеsku                                
Bоrđеlаni                                
Bumbеši                                  
Žurkići                                  
Zаrići                                  
Kržаni                                  
Маtејići Pаsuјоnji                        
Sаmеnkоvići            

          ОBLАSТ: М L А V А
         BRОЈ SЕLА: 4
         BЕОЈ RОDОVА: 8

         Маnаstiricа (1)                  
Dаmјеnji  
         
         Vitоvnicа (1)
Zаrјоnji    
         
         Rаšаnаc   (1)
Pајkоnji              

         Stаmnicа  (5)
Durnоnji              
Žuržоnji              
Мiklići              
Stојnjеšćе            
Škоpоnji              

          ОBLАSТ: P О Ž А R Е V А Č K А  М О R А V А
         BRОЈ SЕLА: 1
         BRОЈ RОDОVА: 7

         Pоrоdin (7)
Bејići                                
Brkići                            
Drаginići                          
Imbrići                            
Маdžаrеvići                        
Маrtinоvići                        
Оbrеtkоvići            
           
          ОBLАSТ: C R N А  R Е K А
         BRОЈ SЕLА: 1
         BRОЈ RОDОVА: 4
               
         Lukа (4)
Đurkоnji (Đurići)                          
Žikići (rоd Nikеšti)
Мilići (rоd Nikеšti)                
Nikеšti              

                 

SNIMAK S TERENA, 7. III 2012:
Krsta Golubović (levo) u toku razgovora s etnologom P. Durlićem (desno)

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Fwww.paundurlic.com%2Fimg%2Fpasujoni-duboka.jpg&hash=ad92ea99e9e8980ccf206adfa8717652dc0b01e4)

Snimio: Dejan Bulutić, terenski saradnik

ETNOGENEZA SE ZASNIVA NA POZNAVANJU RODOSLOVA.
SVAKA ETNOGENEZA KOJA PRESKAČE OVAJ DETALJ,
JESTE ORANJE PLUGOM NA METAR IZNAD ZEMLJE.

Za monografiju na kojoj radim, izradio sam toliko rodoslova, kît n-am pĭer pi kap.
Şî kînd god ma gîlśavĭesk ku fiĭekare đi problemu alu pîrdańika đi "etnogeneză" alu rumîń,
şî kînd ĭo ăl întrăb pănă la śe brîńe înapuoĭ ĭel şćiĭe pĭ-aluĭ, aĭ batrîń,
şî kînd ĭel înspaĭmat şî-nfokat spuńe:
"Śe, mîă?!? Pă ĭo, brĭe, şćiu păna la paradĭeda Trailă!"
ĭuo iĭ spun śuava śe nuĭe baş đi skris,
ama ăl trîmĭet înapuoĭ, în pizda mînsa, fara îndoĭală!

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Fwww.paundurlic.com%2Fimg%2Fpasujoni-rodoslov1.jpg&hash=edabfe2acf97de9b1b9f24d4216f6f573ac70b58)
Rodoslovu skris în faţa luokuluĭ, pănă moşu Krsta a puvestît,
kum la sļikuit Deĭan Bulutan ...

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Fwww.paundurlic.com%2Fimg%2Fpasujoni-rodoslov.jpg&hash=5558e47f267d63c5391404375448eeba9b359b67)
...şî dus la kasă đi pus în registrator, unđe sînt şî alalalće đi apropape la o miĭe đi fuoĭ ku aşa skripsuor.

Asta matriĭal trîabe pazît, kă veđem pi kîţ banuşăĭ puţîń "radačinişti" vind adaverĭa kare ļ-a lasato stramoşî s-o pazaskă!

Citat: Paun poslato 08.03.2012. 18:39
Za monografiju na kojoj radim, izradio sam toliko rodoslova, kît n-am pĭer pi kap.
Şî kînd god ma gîlśavĭesk ku fiĭekare đi problemu alu pîrdańika đi "etnogeneză" alu rumîń,
Asta matriĭal trîabe pazît, kă veđem pi kîţ banuşăĭ puţîń "radačinişti" vind adaverĭa kare ļ-a lasato stramoşî s-o pazaskă!

Пауне,
Како уопште објаснити овај феномен? Због чега људи беже толико од сопственог порекла? Зашто је толико важно, по сваку цену, бити нешто друго, а не оно што јеси?

CitatKrsta Golubović (1934) iz sela Duboka kod Kučeva, reon Zvižda u istočnoj
Srbiji, priča o poreklu familije Pasujoni, koja je došla iz Almaša u Rumuniji.
Prilog je snimio etnolog Paun Es Durlić, u okviru terenskog rada na
prikupljanju građe za monografiju "Vlasi karpatske Srbije, poreklo i brojno
stanje". * Krsta Pasijan đin Dîlboka în Zvižd, puvestîaşće đi fîmeļia alu
Pasuĭońi, kare a veńit đin Almăş în Rumîńiĭa.

Intersantan video zapis. Samo mozete li pojasniti o kom se Almašu ili Almažu radi"
Almaș (Judetul Arad)
Almaș (Judetul Neamt)
Almaș (Judetul Salaj)
Almaș (danas u Madjarskoj)
ili
Almaj (Judetul Dolj) - blizu Krajove
Almaj (Judetul Caras Severin) - (na jednoj ste mapi ranije obelezeli ovu oblast)


http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1054.msg5522#msg5522 (http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1054.msg5522#msg5522)

i tada napisali ovo

Citat2 - Predeo Almaža (Almaj) u okrugu Karaš-Severinu (Caraş-Severin), u južnom delu Banata (Rumunija), odakle su u prvoj polovini XVIII veka došli preci dPasujonja, i

a sada pisete ovo

CitatPasuĭońi, kare a veńit đin   Almăş în Rumîńiĭa[/b][/color].

 
Da ima jos Almasa u Rumuniji

Almașu, o localitate în județul Sălaj, reședința comunei cu același nume
Almașu Mare, o localitate în județul Alba, reședința comunei cu același nume
Almașu Mare, un sat aparținător de comuna Balc în județul Bihor
Almașu Mic, un sat aparținător de comuna Balc în județul Bihor
Almașu Mic, o localitate în județul Hunedoara
Almașu Mic, o localitate în comuna Sârbi în județul Bihor
Almașu Mic de Munte, o localitate în județul Hunedoara
Almașu Sec, o localitate în județul Hunedoara
Almașu de Mijloc, o localitate în județul Alba

ili Almaș-Săliște, o localitate în județul Hunedoara
e, ovde mi je cudan naziv "seliste", je li to rumunska rec? A, da jeste :

( SĂLIȘTE, s. f. 1. Denumire dată în evul mediu, în țările române, locului pe care fusese sau pe care era așezat un sat; vatra satului. ♦ (Reg.) Loc de casă. 2. (Pop.) Loc necultivat, bun pentru cultura cerealelor, sau loc plantat cu pomi (în apropierea sau în vatra satului). ♦ (Reg.) Pășune. [Acc. și: silíște. – Var.: (reg.) sắliște (acc. și: sălíște), séliște s. f.] – Din sl. selište.  

Mali prilog, ali kako nisam upoznat bas sa ovom materijom, ostajem u nedoumici:

"Алмашка црква је храм света Три јерарха Српске православне цркве у Алмашком крају у Новом Саду. Прву цркву на овом месту саградили су Срби 1718. године   који су се доселили на периферију Петроварадинског шанца из села Алмаш."

ŢARA ALMĂJULUI - STUDIU DE GEOGRAFIE
                            REGIONALĂ

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Ftaraalmajului.ro%2Fimages%2Fstories%2Ftaraalmajuluigeografie.jpg&hash=6f7e76d1b64a9eed225f63528ceeb24934dab1de)

Vă semnalăm apariţia unei noi carţi despre Almaj având autoare pe d-na  dr.
Ana-Neli IANĂŞ, de la departamentul de Geografie al Universităţii de Vest din
Timişoara. Lucrarea reprezintă teza de doctorat susţinută în 2010 la
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, al cărei rezumat îl puteţi citi
accesând linkul următor:

Rezumat.pdf (http://taraalmajului.ro/images/stories/taraalmajuluigeografie.pdf)

[pdf]http://taraalmajului.ro/images/stories/taraalmajuluigeografie.pdf[/pdf]

Pentru domnul Deian:

Alternanta ş-j este comuna in toponimia românească din Ardeal si Banat si nu numai.
Lugoş-Lugoj
Cluş-Cluj
Almaş-Almaj
Cuşmir-Cujmir.

In general formele vechi sunt cele cu -ş- ele fiind inlocuite in timpurile nostrea cu pronuntia cu -j-.
Iar in graiul banatan forme cu -ă- in locul lui -a- apar in multe instante: măi frumos in loc de mai frumos, etc.

Se explica astfel pe deplin alternanta Almaş-Almăj.

Citat: Paun poslato 02.06.2011. 18:18
Mali prolog za poznavanje prirode i društva,
i upoznavanje rodnih krajeva i sredina!

(https://forum.paundurlic.com/proxy.php?request=http%3A%2F%2Fwww.paundurlic.com%2Fimg%2FArad-Almaj-Dpasujonji.jpg&hash=508c3d070193bd5a65fc47abace21cf736cdc476)

Legenda:

2 - Predeo Almaža (Almaj) u okrugu Karaš-Severinu (Caraş-Severin), u južnom delu Banata (Rumunija), odakle su u prvoj polovini XVIII veka došli preci dPasujonja, i
3 - Rodno mesto dPasujonja u Zviždu (Srbija), koji je pun Almažana!

Almažani se, inače, od ostalih Rumuna u Banatu razlikuju po tome što govore mărg, vorbăsk, kîrpăsk umesto mĭerg, vorbĭesk, kîrpĭesk ...
Te govorne karakteristike sačuvali su i u Zviždu do dana današnjeg!

Шта није јасно  ???

Domnule Rosu,

Svi nazivi su preuzeti sa zvanicnih rumunskih karata, i leksikona i kao takvi eksplicitno u tom obliku se upotrebljavaju i zvanicno.
Tako da molim autora projekta "Vlasi karpatske Srbije" da nam da razresenje ovog terminolskog problema i nedoumica o kom se Almašu ili Almažu radi? ( jer samo u tom slucaju mogu nastaviti diskusiju o ovoj problematici ).

Ma scuzati domnule Rosu, ca am scris sarbeste, numa cred ca Dumnea-voastra intelege si limba sarba  ;)

Înțeleg eu și sîrbește, numai de vorbit mi-e extrem de greu, că nu știu baș așa de bine.

Cel mai probabil este vorba de regiunea Banatului în cazul de mai sus. Este destul de puțin probabil ca să fie Almajurile ardelene - sunt departe.
Chiar numele oamenilor (Pasuioni/Păsuioni) are rezonanță specific bănățană. Nouă ne zic "Roșoni" la tata în sat (județul Timiș).

Citat: Rosu poslato 20.03.2012. 21:23
  Cel mai probabil este vorba de regiunea Banatului în cazul de mai sus ...

Aşa ĭe!
Kare kată, aăla află.
Ńimika nu kađe đin śerĭ, đekit pluaĭa or zapada (da vrunđeva în luok đi zapadă, ńinźe ńava, şî faśe naĭmeţ or namĭeţ, aļeźeţ śe vrĭeţ pănă nu ńi omuară ļimba aăşća kare s-a źurat k-o să ńi pazaskă ļimba ka pi gergina, fluare albă đin građină)!

http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1032 (http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1032)

PS.1 Ama nuĭe mare sikiraţiĭe kî grĭeu ĭe đi-nţaļes la kare Almăş ginđesk aĭ nuoştri kînd spun k-ăĭ batrîń a puvestît kă a veńit "dîn Almăş", or "đin Almaş"; ńiś Cvijić n-a kunoskut ļimpiđe śiĭe aĭa, şî unđe; nakaz faśe vuorba "almaş" kare ĭe đin ļimba unguruluĭ, ş-în samnă un puom kare rumîńi đ-arîndu ăl kĭamă mîăr. Đin aĭa ĭasă tuaće învîrḑîturļi, kă ĭe măru pom rar pin munţ karunţ, pin śuoś înalće, şă pin vîăĭ adînśe, şî lumĭa la luvat đes đi sîămn, đi sî nu s-a pĭardă kînd, mĭergînd ku turmiļi đi viće în tuaće părţîļi dupa paşuńe bună, a spus uńi la alţî unđi sînt raspîńćiśiļi, ş-în śe parće trag poćeśiļi ...  

PS.2 Atîta đi la mińe, în đimińaţa lu Sîmţ.
Ma-ntuork la lukru mĭeu!
Da ĭo kînd ma kulk pi lukru, nu vrĭeu sî ma pumeńaskă ńima!
Numa aăĭa kare bat la uşă ku vro vuorbă nuauă đi vorbarĭu nuostru!
Kare ĭe kruu ăl đi la urmă, ku pikurĭ đi apă, stuarsă đin ļimba nuastră!

Citat: Rosu poslato 20.03.2012. 21:23
Chiar numele oamenilor (Pasuioni/Păsuioni) are rezonanță specific bănățană. Nouă ne zic "Roșoni" la tata în sat (județul Timiș).

Bravo! Sufix "oni" or "ońi" este un specificum al vorbitorilor graiuriľe banăţańe. Pentru femei să folosâşće sufixul "oańe" şî "oană".
Acest sufix vine din magiară.

Eće câće-va exempluri dîn zona Braničevo, unđe să pot afla sufixuri "ońi, ańi" şî "oańe":

- Firăńi
- Perońi
- Roşcańi
- Iońi
- Ivănońi
- Brăilońi
- Păulońi
- Ļilańi

- Friciţoańe
- Jurjoańe
- Bunśuoańe
- Stămencoańe
- Tozoańe
- Mărcuţoańe

Citat: Vlad poslato 22.03.2012. 22:56

Citat: Rosu poslato 20.03.2012. 21:23
Chiar numele oamenilor (Pasuioni/Păsuioni) are rezonanță specific bănățană. Nouă ne zic "Roșoni" la tata în sat (județul Timiș).

Bravo! Sufix "oni" or "ońi" este un specificum al vorbitorilor graiuriľe banăţańe. Pentru femei să folosâşće sufixul "oańe" şî "oană".
Acest sufix vine din magiară.

Este, numai că nu cred ca vine din maghiară sufixul. Mai degrabă e o moştenire din latină.
Almaş, însă, este din maghiară.

Acelaşi sufix -oni a dat la olteni -oi (prin "topirea" lui -ń- intervocalic) în: Rădoi, Pleşcoi, Drăgoi, etc. care corespund în Banat la Rădoni, Pleşconi, Drăgoni, etc.

1.Na kraju ovog video zapisa je tekst :"...Srbija je gotovo opustela posle seobe 1690. godine...."

2.U 6-tom minutu i 20 sekundi ovog zapisa sagovornik kaze :"...Jej a pljekat de aica, a trekut Dunrje si a lukrat akolo..."
(oni su posli odavde i presli Dunav i radili tamo...)

U vezi ove dve iznesene cinjenice interesuje me:
1. da li je Vlaha bilo u Srbiji pre 1690. godine?
2. na koga misli Krsta Golubovic kada kaze "oni" ?
( u celom zapisu, bez obzira na nastojanja gospodina Durlica da usmeri kazivanje, dogadjaji se hronoloski mesaju,sto unosi neke zabune,  kao da se prica "pr'nga kazanu dje frit rakije" )

E sad malo o Almašu i Almažu.
almás na madjarskom znaci - jabuka. Ime Almaș (Arad) na mafjarskom je glasilo Háromalmás.
sto znaci "tri jabuke".
U rumunskom jeziku i toponimiji egzistiraju oba termina tako da se Almaș ne moze prevoditi sa Almaj , dok u recniku stoji
Almăș (rom. Almaj). Stanovnici Almaș-a su almašani, dok oni koji vode poreklo iz Almaj-a su almažani. Takvi primeri se srecu i u rumunskim prezimenima izvedenim po poreklu Almașan, Almașanu, a postoje i Almajanu (Iordan I., Dicţionar al numelor de familie româneşti, Bucureşti)

A evo citata iz dex online:

" ALMAȘ 1. Rîu, afl. stg. al Someșului; 63 km. Izv. de sub culmea Meseșului. În cursul superior se mai numește și Fildu. 2. Com. în jud. Arad; 3.064 loc. (1991). Stație de c. f.   

ALMĂJ (ALMĂJULUI) 1. Munții ~, masiv muntos din grupa M-ților Banatului, la N de defileul Dunării, constituit din roci cristaline cu intruziuni de granite și calcare jurasice. Alt. max.: 1,224 m (vf. Svinecea Mare). Păduri de fag. 2. Depresiunea ~, zonă depresionară intramontană în sudul Banatului, între M-ții Semenicului, Almăjului și Locvei, drenată de rîul Nera. Supr.: 250 km2. Relief colinar, de terase și lunci. Climă blîndă. Expl. forestiere, de calcare, de cărbuni și azbest. Culturi de cartofi și de porumb. Zonă pomicolă și de creștere a vacilor de lapte. Cunoscută și sub numele de Depresiunea Bozovici. 3. Com. în jud. Dolj; 4.115 loc. (1991). Cula Poenaru (1764); biserică (1787).  "

Prezentovacu i citat koji se odnosi na Almaj, odnosno na Judetul Caras Severin (Krassó-Szörény megye):
"Lakóinak száma 1870. 378 077 volt, jelenleg 407 635; az utolsó évtizedben az évi átlagos szaporodás 0,64% volt. Egy km2-re jelenleg 42 lélek esik s így K. vmegye hazánk ritkábban lakott vmegyéi közé tartozik. Nemzetiség szerint K. vmegyében csak 10 879 (2,7%) magyar van, továbbá 48 058 (11,8%) német, 5723 (1,4%) tót, 311 335 (76,4%) oláh, 5018 (1,2%) bolgár (Krassova vidékén), 11 862 (2,9%) szerb, 8575 cseh és 5924 egyéb. A nem magyar anyanyelvűek közül csak 10 469 (2,6%) beszéli a magyar nyelvet" (Magyar Katolikus Lexikon, Pallas XI:38. - 1910. évi népszámlálás. Bp., 1912:845 - Edelényi 1928:660. - Jakabffy-Páll 1939:3. - Varga E. 2000:13)

Dakle ovde se radi o popisu iz 1870. godine gde se po nacionalnoj pripadnosti iskazuje broj stanovnika i to Vlaha, Nemaca, Hrvata, Srba, Ceha, Bugara...
U vezi takve strukture stanovnistva, kako se Vi, gospodne Durlicu bavite istrazivanjem ove materije, intersuje me otkuda ovde sve ove nacionalnosti (dakle radi se o popisu posle Pozarevackog mira, a  ova je oblast pripala Rumuniji tek 1919, godine )

Slicna je situacija i u Orsovi (popis iz 1910. godine):

"In 1910 Orsova is a village in the Orsova district of Krassó-Szörény (Caraş-Severin) County. Inhabitants in 1910: 5.795; 2.015 (34,7%) German, 1.870 (32,3%) Hungarian, 1.360 (23,5%) Vlachs, 262 (4,5%) Serb, 223 (3,8) Czech and 65 (1,1%) other by mother tongue, 3.339 (57,6%) Roman Catholic, 1.658 (28,6) Greek Catholic, 253 (4,4%) Jew and 509 (8,8%) other by religion.

CitatU rumunskom jeziku i toponimiji egzistiraju oba termina tako da se Almaș ne moze prevoditi sa Almaj

E atât de greşit ceea ce spuneţi.
Am scris într-un alt loc că alternanţa -ş- cu -j- este una des întâlnită: Lugoş-Lugoj, Cluş-Cluj, Almaş-Almaj şi în substantive comune se pronunţă de alternativ cujmă în loc de cuşmă, de exemplu. Mai pot scrie şi despre "mujdei" care este "must-de-ai" adică zamă (must) de usturoi, unde -st- a ajuns să fie pronunţat mai întâi -şt-, apoi -ş- şi în ziua de azi -j-.
Este o tendinţă relativ nouă în limba română.

Citatintersuje me otkuda ovde sve ove nacionalnosti

Citez dintr-o monografie a unei comune bănăţene, Denta (jud. Timiş):

"Opera mare pe care a avut-o de înfăptuit guvernatorul Florimund Mercy a fost: restaurarea şi colonizarea Banatului cu colonişti germani, aduşi de prin ducatele: Wurtemberg, Hessen, Nassau şi din jurul Rinului (prima colonizare dintre anii 1717 şi 1722).

In anul 1738 începe iar să apară la marginile acestei provincii, semiluna. După ce turcii au pus stapânire pe mai multe cetăţi s-au stabilit la Mehadia şi ai încercat să cucerească Ciacova şi Denta.

In 1745 vin şi se aşează în Denta câteva familii de Bulgari şi s-a început construcţia unui canal până la revărsarea Bârzavei în Timiş. "

Aşa a fost în multe alte locuri din Banat în secolul 18, după ce austriecii au cucerit provincia de la turci.

Citat1.Na kraju ovog video zapisa je tekst :"...Srbija je gotovo opustela posle seobe 1690. godine...."

2.U 6-tom minutu i 20 sekundi ovog zapisa sagovornik kaze :"...Jej a pljekat de aica, a trekut Dunrje si a lukrat akolo..."
(oni su posli odavde i presli Dunav i radili tamo...)

U vezi ove dve iznesene cinjenice interesuje me:
1. da li je Vlaha bilo u Srbiji pre 1690. godine?

Kako nisam udostojen odgovora, da pokusamo da rasvetlimo situaciju pre 1690. godine u Zvizdu:

"Први сачувани попис за ову територију датира из 1467. године
Звижд је имао 13 насеља, 159 кућа (ни једна удовичка) и приближно 795 становника. Ова насеља настањена су углавном влашким становништвом." (Dr Jelena Sreckovic, Istorijsko-demografske osnove naseljenosti Braniceva, 2009. Beograd)

Zakljucak : u Zvizdu je zivelo vlasko stanovnistvo i pre velikih seoba !
Pitanje: Gde je nestalo vlasko stanovnistvo iz Zvizda u medjuvremenu?

Citat: Dejan alu Roskoban poslato 09.04.2012. 08:26

Kako nisam udostojen odgovora, da pokusamo da rasvetlimo situaciju pre 1690. godine u Zvizdu:

Жао ми је што не стижем да одговорим, разлози су вишеструки, али оно што је важније од свега, комплетне одговоре на сва постављена питања, а нарочито на она која нису постављена, даћу у монографији "Власи карпатске Србије". То истовремено значи да одговори нису једноставни, или да се не смеју дати у поједностављеној форми, јер би се тиме конфузија само продубила! Наука није вештина у познавању чињеница, него у баратању методом. У научним књигама он се или подразумева, или се подробно објашњава, уколико садржи неке иновације (као што је случај са монографијом). Дакле, не бих могао да дам одговор, док прво не објасним метод, са свим тим иновацијима које уводим. А за то немам времена, а да будем искрен: ни неку посебну мотивацију! Јер онај/они који је решио да пљује по мени, пљуваће без обзира на сав труд који овде-онде улажем да ствари износим аргументовано! Чињенице, видели смо у случају "Гергине", могу се покупити и из укрштених речи, а нарочито из "Политиког забавника", али то није наука, барем не за оне који науку озбиљно схватају! Сачекајте монографију, па пичите по њој, само се надам да ће то "пичење" бити мање аматерско од овога којим су/сте "опичили" по "Компендијуму"!  ;)