U nedelju u Dimitrovgradu održan je satanak rukovodstva Vlaške demokratske stranke Srbije i Bugarske deokratske partije. Sastanku su prisustvovali
Predrag Balašević, predsednik VDSS-a,
Dragan Demić potpredsednik VDSS-a i
Miroslav Grujić predsednik izvršnog odbora VDSS-a, a domaćine su predstavljali,
Angel Josifov, predsednik Bugarske demokratske partije i
Nebojša Ivanov, potpredsednik Bugarske demokratske partije.
Predstavnici dveju političkih partija razmatrali su trenutnu situaciju u kojoj se nalaze Vlaška i Bugarska manjina, i probleme sa kojima se ove dve političke partije u poslednje vreme suočavaju u svom radu. Analizom prethodih dešavanja i tekuće situacije, obe strane su nedvosmisleno zaključile da se u poslednje vreme pogoršao položaj kako Vlaha tako i Bugara u ostvarivanju svojih manjinskih prava sa specifičnostima koje svaka od zajednica ima. Kod Vlaha se to prevashodno odnosi na informisanje na maternjem jeziku, službenu upotrebu maternjeg jezika, učenje maternjeg jezika u školama, očuvanje i negovanje kulture kao i bogosluženje na svom jeziku. Kod Bugara koji su ova prava ostvarili mnogo ranije, potrebno je zadržati i unaprediti stečena prava, što se spletom poslednjih dešavanja otežava.
Posebna tema ragovora bili su izbori i formiranje Nacionalnih Saveta. U samom izbornom procesu kao i u formiranju saveta veliku negativnu ulogu su imali političke partije većinskog naroda uz svesrdnu podršku Ministarsva za ljudska i manjinska prava. Kao rezultat tog delovanja tih partijskih struktura danas imamo potpunu kontrolu saveta od strane političkih partija većinskog naroda koje trenutno pripadaju vladajućoj koaliciji u Srbiji.
Ovim se manjinska samouprava potpuno izgubila smisao, te tako trenutno imamo Nacionalne savete, kako kod Vlaha tako i kod Bugara, koji nemaju ni legitimitet ni legalitet u samoj zajednici.
Glavni uzrok ovako teške situacije je tok izbornog procesa u kome su partije vladajućeg režima, pre svega Socijalistička partija Srbije i Demokratska stranka, koristile nedemokratska srestva (ucene, korišćenje stranačke infrastrukture, falsifikovanje potpisa za posebne biračke spiskove, lažiranje izbornih rezultata...) a sve u cilju preuzimanja kontrole nad savetima.
Jedan od razloga ovog činjenja je namera da kontrolisani saveti od strane države daju pozitivne ocene na položaj svoje manjine Evropskim institucijama u izveštajima koje Srbija daje u procesu evropskih integracija, i time spreče legitimne predstavnike manjina da iznesu pravo stanje i probleme koje u njihovim zajednicama postoje.
Drugi razlog je pokušaj da se kontrolom nacionalnih saveta kontrološe biračko telo tih manjina za predstojeće izbore.
Treći razlog su finansiska srestva koja država izdvaja iz budžeta za finansiranje saveta kao i srestva koja će ići prema manjinama iz evropskih fondova u procesu integracije Srbije u Evropsku Uniju. Ove političke partije pokušavaju da se domognu ovih finansijskih srestava radi upotrebe za svoje stranačke aktivnosti. Nanoseći time dodatnu štetu manjinama u smislu ostvarivanja odnosno neostvarivanja njihovih prava.
Sve ovo nas podseća na vreme vladavine režima Slobodana Miloševića kada je SPS tada imao podobne pripadnike manjina i preko njih prikazivao njihov položaj u boljem svetlu nego što je on u realnosti bio. Ovo sve ukazuje da se danas, kada su nacionalne manjine u pitanju vraćamo u devedesete godine, a na sceni je slična politika prema manjinama koja nije ništa dobro donela našoj državi. Ovakav pristup je jako neodgovoran i nedvosmisleno dokazano, loš. Takođe, ovaj pristup, predstavlja svojevrstan pokušaj zaobilaženja i ''prevare'' inače dobro koncipiranog zakona republike Srbije koji tretiraju ovu oblast.
Dodatno, na ovaj način želi se pokazati javnosti da one političke partije koje imaju najveću podršku u zajednicama nacionalnih manjina, a koje nisu po ukusu vladajuće garniture prikažu kao remetilački i destabilizirajući faktor u Srbiji. U ovome prednjači naročito SPS što je jako opasno, s obzirom na rezultate njihove politike 90-ih godina prošlog veka.
Vlaška demokratska stranka Srbije i Bugarska demokratska partija nastaviće saradnju na ostvarivanju manjinskih prava i za to će zatražiti podršku drugih manjinskih stranaka kao i drugih političkih faktora kao u Srbiji tako i u inostranstvu
Bor,
14.03.2011.god
Comunicat de presă al Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia Duminică în Dimitrovgrad a avut loc întălnirea între reprezentanţii conducerii Partidului democrat al rumânilor din Serbia şi a Partidului democrat Bulgaresc.La întălnire au participat Predrag Balađević preşedintele PDRS,Dragan Demić vicepreşedintele ca şi Miroslav Grujić preşedintele Comitetului executiv, iar din partea gazdelor Angel Josifov, preşedintele şi Nebijša Ivanov , vicepreşedintele Partidului democrat Bulgaresc.
Reprezentanţii celor doua partide au dezbatut situaţia actuală în care se gaseşte minoritatea rumânească şi cea bulgarească în Serbia ,ca şi problemele cu care se confruntă cele doua minorităţi.În urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că situaţia celor doua minorităţi s-a înrăutaţit în ceea ce priveşte dobăndirea drepturilor minoritare specifice pentru fiecare minoritate în parte.La rumâni este vorba în primul rănd de dreptul la informare şi folosirea limbii materne în acte oficiale,învaţarea limbii materne în şcoli,păstrarea şi dezvoltarea culturii ca şi folosirea limbii materne în slujbele religioase.La bulgari, ale căror drepturi au fost dobăndite cu mult timp înainte,este nevoie de a pastra şi dezvolta aceste drepturi.
O temă aparte a acestor convorbiri a fost aceea în legatură cu alegerile şi formarea Consiililor naţionale.În procesul electoral ca şi în formarea acestor consilii un rol inportant au jucat partidele politice sărbeşti care au beneficiat de ajutorul Ministerului pentu minorităţi.Ca o consecinţă directă astăzi aceste partide majoritare deţin controlul total asupra consiililor naţionale ale minorităţilor din Serbia.
Prin aceste fapte s-a pierdut sensul de autoguvernare minoritară şi în prezent avem consilii naţionale,atăt la rumâni cât şi la bulgari,care nu au nici legimitate şi nici legalitate în răndurile propriei comunităţi.Şi acest lucru se datorează neregularităţilor din timpul procesului electoral,proces în care partidele actualului regim de guverane ,aici este vorba de Partidul Socialist Sărbesc şi Partdidul Democrat, au folosit metode nedemocratice cum ar fi(şantaj,folosirea infrastructurii de partid,falsificarea semnaturilor pentru listele electorale,falsificarea rezultatelor alegerilor...) şi toate acestea cu scopul preluării controlului asupra consiliilor.
Unul din motivul acestui fapt este acela ca consiilile controlate de stat ar avea un rol important în crearea unei imagini pozitive despre minorităţi în raportul prezentat instituţiilor europene în procesul de integrare europeană.
Al doilea motiv este încercarea de controlare a corpului electoral prin intermediul acestor consilii naţionale la alegerile viitoare.
Al treilea motiv este reprezentat de mijloacele financiare pe care statul le alocă din buget pentru finanţarea consililor ca şi mijloacele financiare acordate minorităţilor din fondurile europene în procesul de intergrare a Serbiaei în Uniunea Europeană.
Toate acestea ne aduc aminte de perioada regimului Miloşevici, atunci când în răndurile Partidul Socialist au existat reprezentănţi ai minorităţilor naţionale loiali regimului şi prin intermediul cărora poziţia minorităţilor a fost prezentată într-o lumină mai bună decât ceea ce exista în realitate.Toate acestea indică faptul că ne întoarcem în ani nouazeci şi în legatură cu minorităţile pe şcenă se desfaşoară acelaşi spectacol politic care nu a adus nimic bine acestei ţări.În acest fapt se încearcă să se prezinte într-o lumină negativă,ca factor destabilizator pentru Serbia acele partide politice care au cea mai mare susţinere în comunitate şi care nu sunt pe placul coaliţiei de guvernare,
Partidul democrat al Rumânilor din Serbia şi Partidul democrat Bulgaresc vor continua colaborarea în dobăndirea dreptuirilor minoritare şi pentru aceasta vor cauta susţinere şi din partea altor partide minoritare şi a factorilor politici atât din Serbia cât şi din afara ei.
Bor,
14.03.2011
