Da li je "Io mi-s" specifičnost samo banatskog govora ...
Aşa ĭe, fraća Vladuļe! Aĭ adaverĭe!
Ăće śe skriu lingvisti (»ļimbari«!), speţialisti kare kunuosk bińe graĭu banaćan.
Iĭ skriu:
»(In graiul bănăţean), verbul
a fi [глагол „бити“] se conjugă, de regulă, la indicativ prezent, persoană I sg. şi pl. (mai rar, şi la persoană a II-a pl.), cu formele proclitice de dativ ale pronumele personal:
(eu)
mi-s,
(noi)
ni-s,
(voi)
vi-s.«
Đin asta ĭasă kă la Bînaćań (atunśa şî la voĭ Ungureń şî la noĭ Munćeń!), sa ḑîśe
ĭo
mis,
nuoĭ
ńisvuoĭ
vis.
S-a fi fuost în vrĭamĭa-mĭa şkuală rumîńaskă, şî sî mĭ-a fi dat dîskaļiţa
ђи домаћи, ĭo a fi skriĭat:
:Ĭo
mis uom băl şî nalt, şî muĭerļi sa omuară đi dragu mĭeu! (Da fĭaćiļi marĭ ńiś nu sa numîră!);
:Nuoĭ Rumîńi
ńis lumĭe-nţaļasă păn-la draku, kă ńi ogođim la taĭnă numa ku o vuorbă, skuasă đi-n pumn!
:Vuoĭ đin satu rumîńesk (x-z-c!)
vis atîta đi oţomań, đi nu măĭ avĭeţ marźină!
La urmă, pućem să-nkeĭem povasta kă fuarma:
îo
sînt,
vuoĭ
sînćeţ, šî
iĭ
sînt.
nuĭe »ungureńaskă«!
Să-ntrabăm pi
Volcae kum ĭe la iĭ, la Kraĭina?
PS.
Înpļińirĭe.Đi-n asta śe ń-a skris duomnu
Rosu:
... "Eu/Io îmi s(înt)" ... este o forma "arhaica" de vorbire.
s-a vĭađe unđe ĭe luoku lu ļimba nuastră, kare o vorbim nuoĭ (şî) în ḑî đe astîḑ!
Ar fi bun (şî) la Români să ļe fiĭe drag k-ăn parća nuastră sa pastrat aşa feļ đi graĭ rumîńesk: baaaatrîn, da viu!
