Io mis vs Ieu s'nt - Paune, može li pomoć?

[Vlad]

Paune,
U mom kraju "ja sam" kažemo "Io mi-s". Mislim da se i u tvom kraju kaže isto.
E, sada, kada sam bio u Zaječaru, čuo sam Carane kako upotrbljavaju "Ieu s'nt" ili "Ieu sunt".
Kada su kod nas u selu, pre desetak godina, radili rumunski "gastarbajteri", jedan od njih (verovatno iz unutrašnjosti Rumunije?) mi je rekao da je "Io mis" u stvari "Grai vechiu al olteńilor".
Kod Carana, međutim, čujem da isključivo upotrebljavaju "Ieu sunt".
Da li je "Io mi-s" specifičnost samo banatskog govora rumunskog jezika ili ga rumunistika prepoznaje i u drugim rumunskim govorima?
I šta znači, odnosno odakle dolazi "Io mi-s" (ovo Ieu sunt imaju uglavnom svi romanski narodi).

Pozdrav

[Rosu]

Vlad, "Io mi-s" se zice şi în Ardeal, Crişana şi Maramureş.
Asta formă de vorbire este în fapt de la expresia veche "Eu/Io îmi s(înt)" - literar s-ar scrie "eu îmi sunt"  - este o forma "arhaica" de vorbire. Astăzi se mai întâlneşte la olteni şi munteni în expresii ca "Ăsta îmi eşti!?" - care arată mirarea pentru ce face/zice cineva.

[Paun]

Da li je "Io mi-s" specifičnost samo banatskog govora ...

Aşa ĭe, fraća Vladuļe! Aĭ adaverĭe!

Ăće śe skriu lingvisti (»ļimbari«!), speţialisti kare kunuosk bińe graĭu banaćan.

Iĭ skriu:

»(In graiul bănăţean), verbul a fi  [глагол ,,бити"] se conjugă, de regulă, la indicativ prezent, persoană I sg. şi pl. (mai rar, şi la persoană a II-a pl.), cu formele proclitice de dativ ale pronumele personal:

(eu) mi-s,
(noi) ni-s,
(voi) vi-s.«

Đin asta ĭasă kă la Bînaćań (atunśa şî la voĭ Ungureń şî la noĭ Munćeń!), sa ḑîśe

ĭo mis,
nuoĭ ńis
vuoĭ vis.

S-a fi fuost în vrĭamĭa-mĭa şkuală rumîńaskă, şî sî mĭ-a fi dat dîskaļiţa ђи домаћи, ĭo a fi skriĭat:

:Ĭo mis uom băl şî nalt, şî muĭerļi sa omuară  đi dragu mĭeu! (Da fĭaćiļi marĭ ńiś nu sa numîră!);
:Nuoĭ Rumîńi ńis lumĭe-nţaļasă păn-la draku, kă ńi ogođim la taĭnă numa ku o vuorbă, skuasă đi-n pumn!
:Vuoĭ đin satu rumîńesk (x-z-c!) vis atîta đi oţomań, đi nu măĭ avĭeţ marźină!

La urmă, pućem să-nkeĭem povasta kă fuarma:

îo sînt,
vuoĭ sînćeţ, šî
iĭ sînt.

nuĭe »ungureńaskă«!
Să-ntrabăm pi Volcae kum ĭe la iĭ, la Kraĭina?

PS. Înpļińirĭe.

Đi-n asta śe ń-a skris duomnu Rosu:

... "Eu/Io îmi s(înt)" ... este o forma "arhaica" de vorbire.

s-a vĭađe unđe ĭe luoku lu ļimba nuastră, kare o vorbim nuoĭ (şî) în ḑî đe astîḑ!
Ar fi bun (şî) la Români să ļe fiĭe drag k-ăn parća nuastră sa pastrat aşa feļ đi graĭ rumîńesk: baaaatrîn, da viu!

[Rosu]

s-a vĭađe unđe ĭe luoku lu ļimba nuastră, kare o vorbim nuoĭ (şî) în ḑî đe astîḑ!
Ar fi bun (şî) la Români să ļe fiĭe drag k-ăn parća nuastră sa pastrat aşa feļ đi graĭ rumîńesk: baaaatrîn, da viu!

Drag ne este.
Cui nu-i drag?
Pe de altă parte am zis ca si-n Ardeal se foloseste, nu numai in Banat.

PS Nu mi-s domn, domnii nu cresc prin sate :)

[Paun]

Drag ne este.
Cui nu-i drag?

E, akuma ńi dusăş ińima la luok!  :)

Pe de altă parte am zis ca si-n Ardeal se foloseste, nu numai in Banat.

N-am fakut "quote" asta lok, đin puostu a tĭeu, kî sa vĭađe bińe ś-aĭ skris, şî sa-nţaļaźe frumuos kă ĭe aşa kum aĭ ḑîs.
Ĭo numa am vrut, kînd m-am raspuns la Vlad, să iskaļesk kă ĭe aşa kum ma-ntrabat ĭel.

Mulţamĭesk la împļińirĭa-tĭa, duomnu Rosu!

PS. Nuĭe domńirĭa la kare unđe se naskut, numa la kare-ĭ şîađe s-o puarće!
 

[nena]

Ăće śe skriu lingvisti (»ļimbari«!), speţialisti kare kunuosk bińe graĭu banaćan.

Iĭ skriu:

»(In graiul bănăţean), verbul a fi  [глагол ,,бити"] se conjugă, de regulă, la indicativ prezent, persoană I sg. şi pl. (mai rar, şi la persoană a II-a pl.), cu formele proclitice de dativ ale pronumele personal:

(eu) mi-s,
(noi) ni-s,
(voi) vi-s.«

Pringa Mlao sa dzişe śi aśa:

Nuoj nisam a kas.
Vuoi visac prĭn obuor.

Jeasta şjava skris da verzijlji aśca prĭn karcilji talje?

Radi kurioziteta: Uocite slicnost izmedju italijanskog Noi siamo sa prvim i Voi siete sa drugim primerom.

[Paun]

Uf! Ma sîmt parke ńisăm la Sorbona! 8)

Raspunsu: da, ĭastă!
Numa, măĭ întîń să ogođim primeru-tĭeu:
în lok đe: nisam trîabe skris: ńisăm (њисăм),
în lok đe: visac trîabe skris: visăţ (висăц) [aĭa ś-aĭ skris tu s-ar śeći: висак!]

În kărţîļi-mĭaļe skriĭe kă nis şă vis (vĭeḑ puostu-mĭeu đi sus) "cunosc şi variantele nisăm şi visăţ, notate în SV Banatului". (Nota: SV = sud vest!)

[Volcae]

Đin asta ĭasă kă la Bînaćań (atunśa şî la voĭ Ungureń şî la noĭ Munćeń!), sa ḑîśe

ĭo mis,
nuoĭ ńis
vuoĭ vis.

La urmă, pućem să-nkeĭem povasta kă fuarma:

îo sînt,
vuoĭ sînćeţ, šî
iĭ sînt.

nuĭe »ungureńaskă«!
Să-ntrabăm pi Volcae kum ĭe la iĭ, la Kraĭina?

PS. Înpļińirĭe.

Noĭ am spuńe aşa:

ĭo sînt
noĭ sînťem
voĭ sînťeţ
iĭ sînt

[Vlad]

ĭo sînt
noĭ sînťem
voĭ sînťeţ
iĭ sînt

Врло интересантно!
Када год чујем влашку песму у интерпретирању неког из Крајине, увек примећујем да користе "Ĭеu".

[Volcae]

ĭo sînt
noĭ sînťem
voĭ sînťeţ
iĭ sînt

Врло интересантно!
Када год чујем влашку песму у интерпретирању неког из Крајине, увек примећујем да користе "Ĭеu".

Ја користим и ĭeu и ĭo, али за ĭeu постоји шанса да сам га позајмио из књижевног румунског, да будем искрен, нисам сигуран.

[Vlad]

PS Nu mi-s domn, domnii nu cresc prin sate :)

PS. Nuĭe domńirĭa la kare unđe se naskut, numa la kare-ĭ şîađe s-o puarće!

Aşa ie, Pâuńe! Ai đireptaće

Mulţumesc şî lu domnu' Roşu la râspuns ;)

P.S

Paune, "naskut" se koristi u tvom kraju? Kod nas je uobičajnije da kažu "fâcut", ali sam od starijih čuo da se nekad govorilo i "naskut".

[dPasujoni]

P.S
Paune, "naskut" se koristi u tvom kraju?
Kod nas je uobičajnije da kažu "fâcut", ali sam od starijih čuo da se nekad govorilo i "naskut".

Domnul Vlad, nije se govorilo i ne govori, ali izgleda da Domnul Paun intenzivno uči rumunski, da prosvećen uđe u Eu! ;)

[Vlad]

Ја користим и ĭeu и ĭo, али за ĭeu постоји шанса да сам га позајмио из књижевног румунског, да будем искрен, нисам сигуран.

Evo ga primer:
Bobi I Luminica - Gica Beutorj - Www.DoinaRadio.Rs

http://www.doinaradio.rs/?p=VLASKA/bobi%20luminica&option=com_zina&Itemid=164

[Vlad]

ali izgleda da Domnul Paun intenzivno uči rumunski, da prosvećen uđe u Eu! ;)

Ma, Paun  je  razočarao boki-a načisto  ;D

[Volcae]

Проверио сам Vlad, нормално је за нас царане/олтенце да користимо и ĭeu и ĭo, имамо ĭeu сигурно.
Више је у употреби ĭo у односу на ĭeu, исто тако имамо:
- scamn, scaun = столица
- acuş, acuşa, acuma = сада
- ce spuń, ce spuĭ = шта си рекао/ла
итд.

Не постоји неко правило, имамо више израза за исту ствар, све зависи шта је више у употреби.