Аутор Тема: Istorija Vlaha - Sladjana Matejevic  (Прочитано 3382 пута)

Ван мреже Radojica

  • Регистровани члан
  • *
  • Поруке: 1
  • Углед: +0/-0
Istorija Vlaha - Sladjana Matejevic
« послато: 30.07.2008. 13:55 »
Zelim da obavestim sve da sam na radiju slusao o tome kako Sladjana Matejevic iz Beca koja ima webstranu www.sladjana.at pise istoriju Vlaha u Istocnoj Srbiji i da joj je zelja da time zajedno sa njenim muzem Oliverom pomogne da se Vlaska istorija zabelezi jos jednom. Mislim da je vest zasluzna da se objavi. Kako na internetu pise, ona pravi i webstranu o Dusanovcu, selu u kom je rodjena.
Radojica

Ван мреже gheorghitazbaganu

  • Регистровани члан
  • *
  • Поруке: 5
  • Углед: +0/-0
Одг: Istorija Vlaha - Sladjana Matejevic
« Одговор #1 послато: 01.10.2008. 08:09 »
Poate cineva să îmi spună de ce au venit ungurenii în Timoc? Şi cînd s-a întîmplat asta? Să aibă vreo legătură cu minele din Majdanpek?
Reformulez
Ţăranii au venit din Oltenia, acolo era multă sărăcie. Dar ungurenii sunt bănăţeni. Înseamnă că era mai bine cu turcii decît cu austriecii?
Mulţumesc
Gheorghiţă Zbăganu

Ван мреже Paun

  • Администратор
  • *****
  • Поруке: 1400
  • Углед: +0/-0
    • Паун Ес Дурлић
Одг: Istorija Vlaha - Sladjana Matejevic
« Одговор #2 послато: 01.10.2008. 23:15 »

        Poate cineva să îmi spună de ce au venit ungurenii în Timoc?


Serbia sa golit dupa migrarea supt Arsenije Čarnojević, 1690.
În Ţara rumânească (numită in limba slavă Vlaşca), şi in alte ţările căsatorite de poporul rumânesc, traiu sateanilor supt boieri a fost foarte greu. Turcii nu avut nici o folosire din pomântul gol, fara popor. Şi aşa, unu dupa altu, de la ultima secolul XVII, pista inceputu secolul XVIII a fugit care cum a putut di la boieri, a cuprins imanie in Sârbia răsăriteană, a târsât şi sa căsătorit. La boieri in rumânie a fost robi, în Sârbie sa facut stapâni şi lume liberă. De aia nu ia tras inima inapoi, dar nici la fir de firu lor nu le trage inima pre mult de romanie de astazi. Un val foarte mare de migratie a fost intra 1718. si 1739, cand Austria a tânut Banatul si o zonă in Sârbia, bogată cu minerie: Majdanpek, Rudna Glava, Crnajka, Kučevo ... O imagină etnichă care sa finalizat in prima jumatatea sec. XVIII, traieste si in zi de astaz!

Scurt zâs: Pi Rumâni în Sârbie ia dus rău boierilor! Când omul scapă de la rău la bine, nu măi plânge dupa-l rău. De aia Rumâni în Sârbia răsăriceană, cum spusăi, nau vr-o emotie adâncă câtra România ... Dupa aşa fapt, Rumânia lor sa profacut în Românie, sa lasat de vorbe şi sa pus pe cuvânte, nu măi trâmece porânche numa mesaje, şi aşa înainće. Sa departat foarte mult uni de alţi.
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!