Român, românesc, România (înainte de 1859)

[Volcae]

Biblia de la București (1688)



,,Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură ale cei vechi şi ale cei noao leage toate care s-au tălmăcit dupre limba elinască spre înţeleagerea limbii rumâneşti, cu porunca prebunului creştin şi luminatului domn Ioan Şărban Cantacozino Basarabă Voievod şi cu îndemnarea dumnealui Costandin Brâncoveanul, marele logofăt nepot de sor al Măriei Sale, carele, după prestăvirea acestui mai suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezău, den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei. Şi întru zilele Măriei Sale s-au săvârşit acest Dumnezăiesc lucru. Carele şi toată cheltuiala cea de săvârşit o au rădicat. Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor în vremea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie mitropolitul ţării şi exarhu laturilor şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la facerea lumii, 7197, iară de la spăsenia lumii, 1688, în luna lui noiembri în 10 zile."

sursa:
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/10/28/biblia-de-la-bucuresti-1688/
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/roman-romanesc-romania-inainte-de-1859/



Biblia : adecă Dumnezeiasca scriptură : ...care sau tălmăcit dupre limba elinească spre înţăleagerea limbii rumâneşti / cu porunca Prea bunului creştin, şi luminatului domn IOAN ŞERBAN, CATACOZINO BASARAB VOEVOD ; şi cu îndemânarea dumnealui COSTADIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt [...] . – Tipăritusau întâiu. – (Bucureşti : În scaunul mitropoliei , 1688). – [5], 932 p., [1] f. : ilustraţii ; in folio (42 x 28 cm.), 59 R. (30 x 18 cm.)

http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/-?func=dbin-jump-full&object_id=192773&silo_library=GEN01

[Ion]

Biblia de la București (1688)

...den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei.

sursa:
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/10/28/biblia-de-la-bucuresti-1688/
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/roman-romanesc-romania-inainte-de-1859/

Clarificare: Țara UngroVlahiei însemna tot Țara Românească, însemna pentru patriarul ortodox bizantin "Vlahia dinspre Ungaria". Iar Moldova era numită și MoldoVlahia sau RussoVlahia, adică "Vlahia dinspre Rusini". Rusinii sau rutenii sunt parte a Ukrainenilor, nu rușii de azi (care erau numiți moscali în vechime).

Iar denumirea de Țară Românească apare și în Scrisoarea lui Neacșu din 1521:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scrisoarea_lui_Neac%C8%99u




"Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894[1] de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească.
...
Istoric

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există și alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman I.

Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau primar al Brașovului din 1511. Numele care apare în epilogul Tetraevanghelului din 1561 al lui Coresi, este cel al fiului său Johann Benkner care este prezentat ca sprijinitor al scrierilor în limba română : ...mai bine a grăi cinci cuvinte cu înțeles decât 10 mie de cuvinte neînțelese în limbâ striinâ....
Conținut
Scrisoarea lui Neacșu este cel mai vechi document descoperit, scris în limba română

Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți:

    O adresare în slavă a cărei traducere este:

    Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului, dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Necșul din Câmpulung.

    Conținutul scrisorii în limba română.

    Formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te bucure, amin

Explicații lingvistice
De remarcat este faptul că forma limbii române folosite în scrisoare este foarte asemănătoare celei folosite în prezent. Aurel Nicolescu arată în observațiile sale lexicale asupra textului, că nu mai puțin de 175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme cu notarea unor sunete românești ca î și ă.
...
Textul scrisorii
Transliterație din alfabet chirilic
   
    mudromu i plemenitomu i čistitomu i b(o)gωm darovannomu župan hanĭš begner ot brašov mnog(o)
    zdravie ot někšul ot dlŭgopole i pak dau štire domnïetale za lukrul turčilor kum amĭ
    auzit èu kŭ ĩpŭratul au èšit den sofïę ši aimintrě nue ši sěu dus ĩ sus
    pre dunŭre i pak sŭ štïi domnïjata kŭ au venit un ωm de la nikopoe de mïe měu
    spus kŭ au vŭzut ku ωkïi loi kŭ au trekut čěle korabïi če štïi ši domnïjata prè
    dunŭre ĩ sus i pak sŭ štïi kŭ bagŭ den tote ωrašele kŭte [50] de ωmin sŭ ę
    fïe ĩn ažutor ĩ korabïi i pak sŭ štïi kumu sěu prinsŭ nešte meššter den c[a]ri
    grad kum vorĭ trěče ačěle korabïi la lokul čela strimtul če šttïi ši domnïjata
    i pak spui domnïetale de lukrul lu mahamet beg kumu amĭ auzit de boęri če sŭntĭ medžïjaš
    ši de dženere mïu negre kumu ęu dat ĩpŭratul slobozïe lu mahamet beg pre iu iωi va
    fi voę pren cěra rumŭněskŭ jarŭ èlĭ sŭ trěkŭ i pak sŭ štïi domnïjata kŭ are
    frikŭ mare ši bŭsŭrab de ačel lotru de mahamet beg mai vŭrtos de domnïele vostre
    i pak spui domnïetale ka mai marele mïu de če amĭ ĩceles šïeu eu spui domnïetale jarŭ
    domnïjata ešti ĩceleptĭ ši ačěste kuvinte sŭ cïi domnïjata la tine sŭ nu štïe
    umin mulci ši domnïele vostre sŭ vŭ pŭzici kum štici mai bine i b(og)ĭ te ves(e)lit amïnŭ

Transcripție interpretativă după normele ortografice actuale

"Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B(o)gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog(o) zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung).

I pak (= și iarăși / de asemenea) dau știre domnietale za (= despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul (se referă la Sultanul Suleiman I Magnificul) au ieșit den Sofiia și aimintrea nu e. Și se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să știi domniia-ta că au venit un om de la Nicopoe (= Nicopole) de mie mi-au spus că au văzut cu ochii lui că au trecut ceale corăbii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în sus.

I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de oamini să fie în ajutor în corăbii.

I pak să știi cumu se-au prins nește meșteri den Țarigrad (= Istanbul) cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta.

I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i (unde-i) va fi voia pren Țeara Rumânească (cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui țării), iară el să treacă.

I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele voastre.

I pak spui domnietale ca mai-marele miu de ce am înțeles și eu. Eu spui domnietale, iară domniia ta ești înțelept și aceaste cuvinte să ții domniiata la tine, să nu știe oamini mulți și domniele vostre să vă păziți cum știți mai bine.

I B(og)i te ves(e)lit, Aminu.( = Și Dumnezeu să te slăvească, Amin)""

Citită pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=6uGtoWwDflE

[Ion]

Biblia de la București (1688)
... den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei.

Vezi și aici în forum, din 1605: https://forum.paundurlic.com/index.php?topic=2127.0