vizita ministrului Bogdan Stanoievic in Timoc
http://www.timocpress.org/index.php/ro/2012-06-05-08-05-27/timoc-press/1558-ministrului-bogdan-stanoevici-in-timoc reactia lui Viorel Dolha la discutiile purtate cu acest prilej
Profesorul arădean Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, a ascultat, la fel ca și mine, materialul video ne montat publicat pe Timoc Press și are aceleași cuvinte de laudă la adresa prestației ministrului Bogdan Stanoevici din timpul vizitei de la Zajecear, din data de 17 aprilie 2014. Iată mai jos, materialul pe care Viorel Dolha ni l-a trimis la redacție:
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, s-a întâlnit recent în Serbia, la Zajecear, cu aproape toți liderii comunității românești din Valea Timocului şi Valea Moravei. Urmărind înregistrarea, surprinde plăcut buna cunoaștere de către domnul ministru a situației din zonă (chiar şi detalii de pe scena politică sârbă. A dat sfaturi pertinente şi în acord cu statul său, cu prevederile legislației române, sârbe şi europene. A manifestat atâta răbdare şi tact încât îi poate concura pe mulți alții cu ani de diplomație în spate. De remarcat că nu a venit cu prejudecăți la această întâlnire, că nu i-a invitat doar pe unii şi că i-a ascultat cu imparțialitate pe toți. Pentru prima dată au fost invitate şi cadre didactice care predau limba română în zonă. Jos pălăria, domnule ministru!
Pe absolut toți cei prezenți îi cunosc personal. De nenumărate ori am fost la ei acasă şi ei au fost la mine. Să fie doi-trei doar dintre cei prezenți de care să nu mă lege o veche prietenie, prietenie care nu m-a împiedicat să fac şi critici deseori față de unele demersuri ale lor.
Îmbucurător că majoritatea celor prezenți şi-au exprimat dorința de a se înscrie oficial ca români pe listele de la primăriile de care aparțin în Serbia pentru a putea participa în toamnă la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorității Naționale Române din Serbia.
De felicitat în mod aparte Tihan Matasarevici, Boian Barbuțici şi Vlada Savici - cei care au început deja demersurile pentru listele electorale ale minorității române din Serbia. Vlada Savici a adus la cunoștința demnitarilor români şi nereguli ale administrației locale sârbe (vezi taxa ilegală inventată de primăria Boljevac pentru cei care se declară români).
Sunt un câștig pentru această comunitate şi decizia luată de juristul Dragan Demici (vicepreședinte al consiliului raional Petrovac na Mlavi) de a participa la alegerile pentru consiliul românilor din Serbia şi strategia sa în acest sens. O strategie identică (doar că pentru consiliul vlah) au aplicat-o şi Balaşevici-Jurj dar şi partidele sârbești. În Serbia este perfect legal ca un membru al unui partid să participe şi la alegerile pentru consiliile minorităților naționale. În Serbia, ca şi în România, politicienii au dreptul de face parte din asociații şi fundații. (...)
S-au rememorat şi momente care ar trebui evaluate la adevărata lor valoare. În 2012, Tihan Matasarevici a fost primul care a convins românii din zonă să ceară în scris ore de limbă română. Fotocopii de pe acea listă a lui, cu număr de înregistrare de la școală, au sensibilizat reprezentanții europeni care, în octombrie 2012, au cerut Serbiei să facă anchetă în rândurile elevilor români dacă doresc să studieze limba română. Tot Matasarevici a fost cel care s-a îngrijit în vara şi toamna lui 2013 să recomande profesori care să predea limba română, profesori pe care i-a dus personal la responsabila cu învățământul din CNMNRS. Profesorii recomandați de el predau acum şi în Kladovo şi în Negotin şi chiar în Zajecear.
Probleme de cea mai mare actualitate au ridicat profesoarele de limbă română din Serbia de răsărit, care nu ar trebui să lipsească la nicio întâlnire cu reprezentanţi ai acestei comunități. Ele știu din interior ce probleme sunt, ce, când şi cum trebuie făcut ca limba română în școlile publice din Serbia de răsărit să fie o certitudine şi să aibă un viitor. Poate DPRRP va vedea cu ochi mai buni şi demersul nostru de constituire a unei asociații a cadrelor didactice de etnie română din Serbia. Până acum de problema limbii române în școlile din Serbia se ocupă, cu tot respectul, doar tractoriști, ginecologi, medici generaliști şi sudori. Pasul pe loc în această problemă ne face să îi suspectăm pe mulți de incapacitate pe acest tărâm, ba chiar de dorința ascunsă de a nu se rezolva temeinic fiindcă limba română introdusă serios în scoli i-ar lipsi pe ei de obiectul muncii şi de fonduri pentru ,,ateliere de limbă română" şi festivaluri gen ,,joc rumânesc" unde vlahii să bea rumâneşte pe banii României.
Urgent trebuie găsite soluţii pentru manualele pe care le-a cerut doamna profesoară Şoltokovici. Mulți bat apa în piuă degeaba în timp ce acum, în primăvară, trebuie elaborate manuale de limbă română specifice zonei.
În zonă nu se pot folosi manuale din tara şi nici măcar din Voivodina. Manualele din tara şi din Voivodina sunt pentru 6 -8 ore pe săptămână de limbă română şi sunt elaborate pentru elevi care au făcut şi grădinița în limba română şi care doar scrisul mai trebuie să îl învețe în românește. Manualele de limbă română sunt pentru studierea acesteia în 2 ore pe săptămână de către elevi care nu aud limba română decât la sfârșit de săptămână când merg la bunici la țară. Manuale cu acest specific trebuie elaborate şi pe niveluri de vârstă. Pentru cei de clasa I trebuie un tip de manual de limbă română, iar pentru elevii de gimnaziu şi liceu trebuie alt tip de manual chiar dacă şi unii şi alții sunt în același an I de studiu al limbii române. Toți încep de la zero dar potențialul lor de progres este mult diferit. A mai întrebat doamna profesoară după ce manual va preda din septembrie 2014 celor care au terminat deja anul I. Mai trebuie spus că aceste manuale trebuie să aibă şi elemente de cultură şi istorie națională (şi cu elemente de istorie şi tradiție locală proprie comunității românilor din zona Timoc-Morava în care ei să se regăsească; cu elemente din istoria românilor în general dar şi a tarii în care trăiesc), trebuie să fie o combinație între un manual de limbă română şi unul de istorie. Disciplina se numește ,,limba română cu elemente ale culturii naționale". Trebuie urgent găsite soluţii. Altfel încă un an școlar va fi ratat. Din cele ce i le-a spus domnului ministru, doamna profesoară, dar şi mie atunci când am întâlnit-o, este clar că s-ar înhăma la întocmirea unor astfel de manuale. Trebuie să o invitați să detalieze aspecte ale acestui demers esențial în vederea studierii limbii române în zonă. Asociația mea o poate ajuta pe bază de voluntariat, colegi din Voivodina şi din CNMNRS de asemenea. Ea trebuie însă să fie vioara întâi în acest demers şi să fie finanțată de statul român şi/sau cel sârb. Trebuie să coordonați personal problema realizării acestor manuale şi să îi urniți pe toți cei care sunt datori să o rezolve sau pot să o rezolve. Ați avut în mâini şi ați văzut că manualele ,,vlahe" sunt deja gata. Să știți că nici ei (vlahii) nu au parcurs etapele prevăzute de normele sârbești în domeniu. S-au asigurat însă că vor avea material didactic în septembrie pe bănci. Demarați şi dumneavoastră elaborarea acestor manuale şi va fi mai puțin important dacă ele vor fi recunoscute ca manuale oficiale, ca simplu material didactic sau ca manuale provizorii ca bază pentru viitoare manuale oficiale. Până în septembrie este puțin.
A mai spus doamna Şoltokovici ceva: în niciun text normativ din Serbia nu apare sintagma ,,limba română cu elemente ale culturii naționale", în timp ce pentru ,,vorbirea vlahă cu elemente ale culturii naționale" au apărut doar în 2013 două reglementări în monitorul oficial din Serbia (programă școlară şi decizia privind școlile în care se va preda), demers însoțit şi de câteva stagii de pregătire a celor 60 de cadre didactice care vor preda vlaha. Sperăm ca DPRRP să agreeze şi stagiul de pregătire a multor colegi din Serbia de răsărit pentru a putea preda limba română propriilor elevi, stagiu pe care am vrea ca asociația noastră să îl deruleze şi cu concursul colegilor din Voivodina şi cu girul autorităților de formare profesională din Serbia. Sper. (...)
Fără să răstălmăcesc nimic, iată poziția susținută în fata ministrului român de Predrag Balaşevici şi Zavișa Jurj, oameni, în trecut, cu incontestabile merite în zonă.
a) Jurj are un singur deziderat: schimbarea consulului român de Zajecear pentru „vina" de a colabora cu cei care se declară români şi pentru „vina" de a deschide anul trecut casa de cultură românească în Zajecear. Ne face să credem că ar reveni la sentimente mai bune dacă s-ar demola casa de cultură a românilor sau dacă domnul consul i-ar sancționa pe cei care se declară români. Aș fi de acord cu cerințele lui dacă el se declară oficial român la primăria din Serbia de care aparține. Aștept răspuns de la domnul Jurj în privința deciziei luate.
b) Balaşevici este înscris pe listele electorale ale „minorității naționale vlahe" (distincte de cea română dar nu s-a decis încă dacă să candideze sau să boicoteze viitoarele alegeri. Ceea ce sigur vrea a spus clar şi răspicat: 1. România să finanțeze Ariadnae Filum şi festivaluri gen Jitkoviţa prin care să se încurajeze înscrierea câtor mai mulți rumâni pe listele oficiale ,,vlahe". 2. Diplomația română să îi declare indezirabili pe cei care se declară oficial români în Serbia. 3. România şi Europa să oblige apoi Belgradul să îi forțeze pe toți vlahii să fie români. 4. Serbia să îi lipsească de dreptul de vot pe toți cei care fac parte din alt partid decât al lui. Este un citat din Balaşevici şi nu o figură de stil a mea (puteți să îl auziți spunând aceasta dacă vedeți materialul filmat). Mai pe scurt: Balaşevici nu vrea să se declare din proprie inițiativă român în Serbia, dar ar vrea ca Belgradul să îl oblige pe el „valahul" să se declare român şi să învețe limba română în mod obligatoriu. Mai ascultați o dată înregistrarea şi contraziceți-mă dacă nu este așa! Balaşevici va accepta să fie român doar dacă îl va obliga Belgradul să fie român în baza unei legi din România. Doamne, ce logică şi cât simt al dreptului! Nu am crezut că îi va spune în față, şi la București şi la Zajecear, unui ministru din Guvernul României, că nu vrea în ruptul capului să se declare român, iar presei din România să îi declare în mod mincinos că în Serbia nu i se permite să se declare român. Serbia are ea multe păcate în refuzul de a introduce temeinic şi cu bună credință ore de limba română în Serbia de răsărit. Serbia, însă, dă posibilitatea fiecăruia să se declare român prin completarea unei simple cereri care poate fi trimisă primăriei de domiciliu chiar şi prin poștă. Până acum s-au declarat mai mulți vlahi şi mai putini români pentru că așa cereau liderii Balaşevici şi Jurj încurajați de diplomați şi jurnaliști români influenți. De când Bucureștiul s-a prins ce finanțase până acum şi de când unii lideri din zonă au început să informeze oamenii că este voie în Serbia să se declare români şi nu este obligatoriu să se declare vlahi, Balaşevici şi Jurj sar ca arși şi îi fac în tot felul pe aceștia în chiar presa română din România, dar şi în publicația Libertatea din Voivodina (în Valea Timocului nu există presă de limbă română.
Multe s-au limpezit. Nu s-a subliniat însă foarte clar un element cheie: S-ar putea să se fi rămas, mai ales după intervenția de final a lui Dușan Prvulovici, cu percepția greșită cum că dacă România i-ar încuraja pe unii să candideze la consiliul vlah, acest lucru nu ar fi un lucru rău pentru comunitatea românească. FALS! Dacă Balaşevici, Jurj şi Glișici candidează la consiliul vlah, în mod cert şi logic, ei vor face apel către cei apropiați lor SĂ NU SE ÎNSCRIE CA ROMÂNI fiindcă, dacă s-ar declara români, acești apropiați ai lor nu ar mai putea să îi voteze figurând pe o altă listă electorală. Trebuie să se înțeleagă că în Serbia sunt în paralel două liste electorale distincte: una a minorității române şi alta a minorității vlahe. Nu poți fi pe ambele liste. Oricine este înscris pe lista vlahă va face campanie pentru ca oamenii să nu se declare români. Niciunul dintre cei declarați oficial români nu îi pot vota pe Balaşevici, Jurj şi Glișici care, deocamdată, intenționează să candideze pe listele vlahe şi care, deocamdată, figurează oficial ca vlahi la primăriile lor de domiciliu.
Să nu fiu înțeles greșit: fiecare este liber să se declare ce îi dictează conștiința sa. Pretindem un singur lucru: să nu ceară finanțare de la România cei care îndeamnă oamenii să nu se declare români. Este firesc şi nu cred că se pot supăra pe noi pentru acest lucru care este la mintea cocoșului.
O rugăminte aș avea către prietenul meu Dușan Prvulovici. Pune te rog pe site-ul agenției Timoc Press şi informația legală că în Serbia, cei care doresc, pot să se declare oficial români. Nu cred că în Serbia vei avea vreo problemă dacă publici un formular din monitorul oficial sârb. Doar Balaşevici şi Jurj s-ar supăra pentru acest lucru. M-aș bucura ca şi săptămânalului Libertatea din Voivodina să i se permită să publice acel formular pe care trebuie să îl completeze cineva care dorește să se înregistreze ca român. M-aș mai bucura, Duşane, să iei vreun interviu şi profesorilor de limba română din zonă sau unor elevi/părinți români care învață limba română sau/şi unora cărora li s-a refuzat acest drept. Asta dacă politica redacțională îți permite acest lucru. Mi-a semnalat cineva că în Timoc Press şi Libertatea au fost lăudați doar Balaşevici, Jurj şi Glișici, adică exact cei care, deocamdată, spun că este o prostie să te declari român în Serbia. Eu le-am spus că tu nu ai făcut premeditat acest lucru, că a fost doar o coincidență, că te știu un român fără complexe, ca unul care acționează transparent şi legal şi care nu neagă sprijinul financiar românesc (așa modest cum este el) acordat agenției tale de presă. Mai încearcă, Duşane, să obții vreun punct de vedere al administrației școlare despre cum încă din primăvara aceasta ar trebui să pregătească, conform legii sârbe, anul școlar viitor, manuale, plan de școlarizare, selecția cadrelor didactice, stagii de pregătire pentru profesorii de limba română. Dacă nu demarează acum asemenea proceduri, se ratează încă un an școlar, iar acest lucru ne doare, cred, pe toți.
Uneori merită să rememorăm vechi acțiuni cu scopul de a învăța din greșelile trecutului:
1. Finanțat probabil de București prin intermediul „Ariadnae Filum" a lui Zavișa Jurj (şi nu direct prin Partidul Democrat al Vlahilor din Serbia), afișul acestui partid al lui Balaşevici a îndemânat românii din Timoc, la recensământul din 2011 să se declare de naționalitate VLASI. Ca urmare s-au declarat majoritatea vlasi, iar în 2013 Belgradul publică în monitorul oficial programa școlară pentru limba vlahă.
2. După 2012 toți cei care simt românește au sperat ca Balaşevici să schimbe sintagma „VLAŞKA" din numele partidului în „RUMUNSKA". În 2013, se schimbă numele partidului, dar, stupoare, schimbă doar sintagma „DEMOCRAT" cu aceea de „POPULAR". Prin această „mișcare populară" nu renunță deloc la sintagma „VLAŞKA", ci doar schimbă democrații cu popularii.
Pe cei de la Romanian Global News îi credeam şi încă îi cred ca buni români şi oameni informați. Vă anunț domnilor că au reușit unii „corespondenți" să vă ducă în eroare şi să facă să apară pe fluxul dumneavoastră de știri câteva informații deformate.
- Sunt sigur că nu ați susține finanțarea în R. Moldova sau Ucraina a unora care la viitorul recensământ să facă o aprigă campanie pentru ca basarabenii şi bucovinenii să se declare moldoveni chiar dacă există în România o lege care îi asimilează. Credeți-mă că nu vă văd alături de Voronin şi compania.
- De asemenea, cred că în ceea ce îi privește pe românii din Serbia nu aveți vreun altfel de standard. Nu cred că cereți finanțarea celor care pun bannere cu „Ja sam vlah" (Eu sunt de naționalitate vlah) şi care îi conving pe oameni să nu se declare români. Nu cred! Nu RGN! Poate alții, dar nu RGN!
- Mai cred că RGN poate uza de buna sa relație cu Balaşevici, Jurj şi Glișici în a-i convinge că ar fi spre binele comunității pe care pretind să o apere să se declare oficial români în Serbia. Impactul ar fi mare. Închipuiți-vă că PCRM-ul din Moldova ar cere ca moldovenii să se declare români. La fel ar fi dacă Vlaşka Stranka lui Balaşevici ar cere ca vlasii să se declare români în Serbia. Dacă veți reuși acest lucru, veți intra în istoria acestei comunități ca niște buni mentori. Eu, personal, nu voi conteni să laud această eventuală reușită a RGN.
- Vă comunic că unele informații ale unor corespondenți ai RGN sunt vădit false şi tot ce scriu mai jos se poate confirma prin înscrisuri sau de către oricare prieten de-al dumneavoastră din zonă:
1. Barbuțici nu este bețivan. Mai mult, Barbuțici nu consumă deloc alcool;
2. Barbuțici nu este mai mult sau mai puțin „titrat" decât Jurj. Diferența dintre ei este că primul s-a înregistrat pe listele minorității române, iar ultimul pe listele minorității naționale vlahe.
3. Între Balaşevici şi Demici sunt multe asemănări. Ambii au studii superioare. Între ei sunt şi deosebiri, primul este medic iar al doilea jurist. Primul este consilier local în Bor, al doilea este vicepreședinte al consiliului raional Petrovac na Mlavi. O deosebire mare este că Balaşevici dorește să rămână înscris pe listele minorității naționale vlahe, iar Demici dorește să se înscrie pe listele minorității naționale române.
4. Şi Ariadnae Filum şi asociațiile lui Vlada Savici şi Tihan Matasarevici se aseamănă prin faptul că nu fac fabrici şi uzine. Se şi deosebesc. Ariadnae Filum militează ca rumânii să nu se declare români şi a refuzat în scris să sprijine CNMNRS în a recomanda profesori de etnie română din zonă care să predea limba română în scoli (poate şi de aceea în Bor sunt cei mai putini elevi înscriși la orele de limbă română. Asociațiile lui Vlada Savici şi Tihan Matasarevici le recomandă rumânilor să se declare oficial români, au recomandat ministerului cadre didactice care în prezent predau limba română în Timoc, stau aproape de cadrele didactice care predau limba română şi îi vizitează constant în scoli pe elevii care învață limba română (vă pot trimite poze care atestă acest lucru).
5. Sigur că toate aceste asociații ar putea face mult mai multe, sigur că acești lideri ar putea fi toți mai școliți, mai charismatici, mai frumoși şi mai înalți. Liderul perfect nu l-am găsit nici în Serbia şi nici în România. Greșește însă corespondentul dumneavoastră când îi face cu ou şi cu oțet doar pe cei care se declară români şi care sprijină învățământul firav de limbă română din zonă şi când îi ridică în slăvi doar pe cei care vor finanțare de la România pentru proiecte prin care să îi convingă pe participanți să nu se declare români.
- Sunt sigur că dacă ați fi știut aceste lucruri nu ați fi căzut în capcana acestui corespondent fără scrupule, corespondent care urăște românii cu ceva mai mult decât îi urăște Voronin şi Smirnov la un loc.
- Vă sfătuiesc să verificați pe viitor spusele acestui corespondent din Serbia așa cum bine verificați veștile venite din Basarabia şi Bucovina. Nu permiteți ca sub paravanul sinonimiei român/moldovean/vlah să se finanțeze campanii care îndeamnă basarabenii să nu se declare români şi campanii care îndeamnă timocenii să nu se declare români tocmai în momente în care statele în care locuiesc aceştia îi pun în situația să o facă în mod oficial şi cu efecte pentru următorii 4 -10 ani înainte.
În speranța că nu îi voi fi supărat pe toți prietenii mei,
Viorel Dolha,
Președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România
INTREBARI SUPLIMENTARE PENTRU PREDRAG BALASEVIC
Intrebari pe care functionarii statului roman si ziaristii ar trebui sa i le adreseze OBLIGATORIU lui Pradrag Balasevic (liderul Partidului Neamului Rumanesc/Vlaska Narodna Stranka), daca respectivul va mai dori vreodata sa stea de vorba cu cineva din Romania?
1. Predrag Balasevic este casatorit cu o romanca din Tg.Jiu (jud. Gorj) si are doi copii de varsta scolara. Sunt copii lui Predrag Balasevic inscrisi la cursurile de limba romana de la Bor? Daca nu, cum poate sa fie un exemplu in cadrul comunitatii, din moment ce nici copii sai nu frecventeaza cursurile de limba romana? Sunt ei inscrisi oare la cursurile in graiul vlah sau le frecventeaza doar pe cele in limba sarba?
2.Au primit Predrag Balasevic si Zavisa Zurz finantare din partea statului roman (DPRRP) in cursul anului 2011 pentru a face propaganda premergator recensamantului populatiei din Serbia in scopul declararii unui numar cat mai mare de etnici romani in Timoc? Cu acesti bani ROMANESTI sau tiparit in Serbia afise si pliante pe care s-a scris VLASI/VLASKA rezultand o praganda finantata din Romania pentru etnia VLAHA (distincta prin lege de cea romaneasca).
3.A facut Predrag Balasevic alianta electorala politica la alegerile parlametare din anul 2012 cu Miscarea Muncitorilor si Taranilor din Serbia (un partid de buzunar condus insa de un personaj interesant - ZORAN DRAGHISIC, sef de catedra la Academia pentru Studii de Securitate de la Belgrad, unde sunt scolite cadrele de securitate de la BIA)? Ce rezultate politice concrete a avut Predrag Balasevic in urma acestei aliante care nu a trecut pragul electoral?
4.Cum s-au declarat Predrag Balasevic si Zavisa Zurz la recensamantul populatiei din 2011 (romani, vlahi sau sarbi)?
5.De ce traduce Predrag Balasevic sintagma Vlaska Narodna Stranka prin Partidului Neamului Rumanesc? Orice traducator autorizat din/in limba sarba traduce vlasi prin vlah si rumunije cu roman. Doar Blasevic si Zurz au inventat o noua forma de traducere (inclusiv a autoritatilor de la Bucuresti, figura care a tinut si a pacalit mai bine de 10 ani)...
6. Ce avantaje materiale au avut Predrag Balasevic si Zavisa Zurz in urma fondurilor primite de la statul roman, in decursul anilor, prin intermediul ONG-ului ARIADNAE FILUM? Concret, cate apartamente au cei doi la Bor si Belgrad, cate terenuri si masini au fiecare pe numele sau? Cate din fondurile primite in contul ARIADNAE FILUM au fost transferate ulterior in contul partidului Vlaska Demockratska Stranka Serbija?
7. De ce fac Balasevic si Zurz propaganda,in mod constant, pentru termenul etnic de vlah in Serbia din moment ce conform legislatiei sarbe in vigoare VLAH este diferit de ROMAN? Prin LEGE in Serbia exista doua Consilii Nationale diferite, doua etnii diferite, doua cursuri de limba materna diferite.
8. Cati etnici vlahi a convins Predrag Balasevic in cei 10 ani de zile de cand a terminat (de pomana) facultatea de la Craiova ca sunt de fapt romani? Dar cati functionari romani, cati oare a pacalit cu strategia sa conform careia va proceda cu pasi marunti, intai ii declara vlahi, apoi rumani si la final (apoteotic) ii convinge ca de fapt sunt romani? Cat timp poate dura o astfel de stragie? 10 ani? 20 de ani? 100 de ani? Vor continua copii sai opera tatalui sau (poate ca o mostenire de familie)? Dar cu o vor putea face ei oare daca nu sunt inscrisi la cursurile de limba romana din Serbia?
Recomandarea mea este ca aceste intrebari sa-i fie adresate lui Predrag Balasevic chiar de catre Eugen Popescu (directorul RGN Press).
