alegeri pentru Consiliul National al Romanilor din Serbia

[Profesorko]

CINE ESTE OFICIAL ROMÂN DIN SERBIA ŞI CINE NU



Pentru clarificarea acestei situaţii AR TREBUI FĂCUTE URMĂTOARELE:

1.ROMÂNIA să ceară tuturor actualilor şi viitorilor studenţi bursieri de la facultăţi româneşti dovada că la primăriile din Serbia s-au înregistrat ca etnici români (este o procedură foarte simplă în Serbia şi se poate face oricând, în fiecare zi lucrătoare a anului).

2.ROMÂNIA să ceară dovada că s-au înregistrat ca etnici români în Serbia pentru toţi cei care depun dosare de finanţare la DRP, ICR, MEN, consilii judeţene, consilii locale, Bisericia Ortodoxă Română etc.

3.ROMÂNIA să acorde cetăţenie celor din Serbia care se declară oficial români în faţa primăriilor din Serbia.

4.ROMÂNIA să intervină  în continuare şi cât mai serios pe cale diplomatică pentru respectarea drepturilor tuturor celor din Serbia care cer ore de limba română în şcoli, care cer legalizarea liberă a funcţionării bisericii române pe întreg teritoriul Serbiei sau cer respectarea altor drepturi ale lor ca etnici români conform legislaţiei sârbeşti şi internaţionale.



Din martie 2014 le vom cere acestor instituţii să facă publice eventuale finanţări sau acordări de burse unora care nu au la dosar dovada etniei române eliberată de primăriile din Serbia.

În Serbia, cei care consideră că aparţin unei minorităţi etnice, sunt chemaţi să se înscrie, la primării, pe listele speciale de vot ale unui consiliu naţional. Înscrierea se poate face oricând şi este personală.



Iată link-ul dar şi ataşat mai jos FORMULARUL de înscriere ca etnici români în Serbia, care este în acelaşi timp şi înscriere în lista electorală a minorităţii naţionale române din Serbia:

http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.php/yu/nacionalni-saveti-normativa/110-zahtev-za-upis-u-posebni-biracki-spisak

Cererea trebuie să fie scrisă, completată lizibil cu datele de pe documentul de identitate şi se depune direct sau prin poştă (indicat ar cu confirmare de primire) la autoritatea administrativă a administraţiei publice locale, în funcţie de locul de reşedinţă (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta).

Cei care se consideră români dar au fost până acum pe listele electorale vlahe trebuie să completeze mai întâi FORMULARUL de ştergere din lista electorală a minorităţii naţionale vlahe (vezi link-ul sau ataşamentul de mai jos):

http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.php/yu/nacionalni-saveti-normativa/109-zahtev-za-brisanje-iz-posebnog-birackog-spiska

Cererea trebuie să fie scrisă, completată lizibil cu datele de pe documentul de identitate şi se depune direct sau prin poştă (indicat ar cu confirmare de primire) la autoritatea administrativă a administraţiei publice locale, în funcţie de locul de reşedinţă (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta).



În Serbia doar dacă românii/rumânii/vlasii din Serbia de răsărit se declară de etnie română la primăriile din satele lor se pot apăra (de către ei, de către România sau de către forurile internaţionale) drepturile lor la:

-ore de limbă română în şcoli;

-ridicarea şi funcţionarea bisericilor româneşti;

-activităţi culturale româneşti finanţate de Serbia, România, UE;

-utilizarea limbii române în viaţa publică;

-reprezentanţi direcţi în consiliile locale, în consiliile şcolare, ale instituţiilor culturale, în consiliile locale interetnice;

- etc.



A trecut vremea polemicilor istorice şi lingvistice!

Acum este vremea actelor juridico-administrative conform legislaţiei sârbe şi internaţionale de autoidentificare etnică!

Dacă se declară oficial români vreo 3 - 5 mii dintre cei din Serbia de răsărit, atunci lupta este câştigată şi se demonstrează juridic că român=rumân=vlah!! Dacă vor fi puţini cei care se declară oficial români, asta va fi un argument juridico-administrativ pentru experţii internaţionali că vlasii nu sunt români, iar cine nu este oficial român în Serbia nu poate cere oficial să îi fie respectate drepturile lui ca român din Serbia!

În 2014 se organizează în Serbia alegeri secrete şi directe pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale. Pot vota şi candida la consiliul românilor din Serbia cei care se înregistrează la primăriile din Serbia ca români până la data votului.

Cei care se înregistrează ca vlasi pot vota şi candida doar la consiliul vlah care juridic în Serbia desemnează o etnie distinctă.

În Serbia oricând cineva poate să ceară liber trecerea de la o etnie la alta. În Serbia aceasta este o practică de liberă autoidentificare veche şi nu are rost să o comentăm ci să ţinem cont de ea. Extrapolând, şi în privinţa limbii sârbe şi limbii croate pot avea dubii lingviştii dacă sunt două limbi sau una singură (sârbo-croata); în sens juridic însă nimeni nu mai contestă că sunt unii sârbi, alţii croaţi. Despre acest sens juridic vorbim aici de distincţia oficială (în Serbia) dintre etnia română şi cea vlahă pe care orice cetăţean sârb este liber să şi-o declare.

Ar fi un obiectiv greşit să sperăm că Serbia va obliga consiliul vlah (ales prin vot secret şi direct de cei care s-au declarat vlasi) să ceară limba română literară!

Putem doar sfătui pe cei din Serbia care se simt români să oficializeze la primăriile lor acest lucru prin completarea formularului/formularelor de mai jos!

Mai putem, din România, să descurajăm ,,politica" dovedită ca fiind greşită (după părerea altora chiar duplicitară) a unora dintre cei mai carismatici şi actvi lideri din Serbia de răsărit care ar avea intenţia de a candida în continuare pe listele consiliului vlah şi care astfel îi conving pe oameni să nu se declare români ci vlasi (dacă s-ar declara români nu ar mai putea să îi voteze pe ei!).

Prima întrebare a fiecărei instituţii din România sau al fiecărui prieten al românilor din Serbia către cetăţenii sârbi care spun în România că sunt români trebuie să fie: TE-AI ÎNREGISTRAT CA ETNIC ROMÂN LA PRIMĂRIA TA DIN SERBIA?

Ne va fi greu să facem acest lucru cu prieteni vechi dar trebuie să fim consecvenţi pentru a nu investi timp şi suflet în prietenii cu oameni care le cer compatrioţilor să nu se declare români! Le va fi greu să pună această întrebare direct şi junaliştilor cunoscători ai situaţiei românilor din Serbia, dar vor trebui să o pună oricărui român din Serbia despre care vor să scrie dacă vor să asigure cititorului dreptul la informaţie relevantă pe această temă: este sau nu român declarat oficial cel care se adresează publicului din România pe tema românilor din Serbia?!

Le va fi greu Departamentului pentru românii de peste hotare, Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutului Cultural Român, Bisericii Ortodoxe Române, multor consilii judeţene şi locale să ceară o astfel de dovadă unor clienţi obişnuiţi la finanţare sau burse de etnici români.

Vor trebui să ceară însă dovada de înregistrare ca etnici români pentru toţi cei care solicită finanţare sau burse din ban public al statului român!

Vom monitoriza acest lucru din februarie pentru a nu se repeta situaţia când şi cu fonduri din România s-au finanţat afişe care îndemnau oamenii să se declare oficial vlasi şi nu români!

Prima instituţie vizată este Departamentul pentru românii de pretutindeni care deja a deschis o nouă etapă de depunere a cererilor de finanţare a proiectelor. Trebuie să refuze dosarele care nu au ataşate dovezile că beneficiarii s-au înregistrat la primăriile din Serbia ca etnici români!

Îmi exprim speranţa că liderii consacraţi ai românilor din Serbia de răsărit vor medita şi vor face pasul pe care conştiinţa li-l dictează dacă într-adevăr doresc limbă română şi viaţă culturală românească în comunităţile din care provin. Îi va fi greu comunităţii fără ei pe acest drum de afirmare naţională şi nici nu vreau să mă gândesc la această variantă. Cred însă că vor fi pe o cale greşită dacă vor continua să creadă că pot apăra oficial drepturile românilor din Serbia îndemnându-şi conaţionalii să nu se declare oficial români.

Cei care nu se declară oficial români în Serbia pot fi bineveniţi în calitatea lor de cetăţeni ai statului vecin precum oricare sârb din Serbia, nu pot fi însă acceptaţi ca fraţi români din Serbia! Punct!

Iată cum Serbia şi România au semnat în 01.03.2012 la Bruxelles că obiect al negocierilor prezente şi viitoare îl fac doar cei care în Serbia se declară etnici români şi care îşi apără drepturile prin Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia! Asta ca să le fie clar celor care cred greşit că dreptul la limbă română al celor din Serbia de răsărit pot fi apărate şi dacă se declară vlasi sau dacă vor ocupa funcţii în consiliul naţional al minorităţii naţionale vlahe...



Extras din ,,Proces-verbal al reuniunii a doua a Comisiei mixte interguvernamentale a Republicii Serbia în România pentru minorități -Bruxelles-1 03 2012" (Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012)



,,Comisia a subliniat faptul că recomandările sale, precum şi dispoziţiile din acord se aplică tuturor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, în conformitate cu articolul 3 al Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi că aceleaşi reguli se aplice tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale sârbe pe întreg teritoriul României, în ceea ce priveşte recomandările Comisiei şi a actelor acordului."



,,Organismele responsabile pentru monitorizarea punerii în aplicare a regulamentelor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale au stipulat în concluziile lor că în ceea ce priveşte cadrul legislativ al Republicii Serbia acesta conţine garanţii adecvate pentru protecţia minorităţilor, în special prin intermediul Constituţiei care include un capitol detaliat privind protecţia minorităţilor naţionale. Comisia a salutat măsurile de creştere a participării persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în procesul decizional, prin crearea Consiliilor Naţionale, care au contribuit la identificarea nevoilor minorităţilor etnice, în special în domeniile educaţiei şi culturii."



,,Comisia a luat notă de propunerea părţii române pentru a se identifica o soluţie prin dialog cu privire la identificarea corectă a minorităţii române din Serbia.  Comisia a primit înştiinţarea părţii sârbe, prin care se susţine că statele nu sunt competente în a discuta despre o alegere liberă personală privind apartenenţă la o anumită minoritate naţională.

           În acest context, Comisia a invocat că este inaccesibil orice amestec în mod direct sau indirect, care ar putea afecta o alegere personală liberă în ceea ce priveşte apartenenţa la o minoritate naţională."



Recomandări pentru parteai sârbă: ,,Comisia recomandă luarea de măsuri pentru asigurarea educaţiei, accesul la mass-media şi serviciile religioase în limba maternă pentru membrii minorităţii etnice române din estul Serbiei, în conformitate cu legea."



,,Comisia a luat cunoştinţă de următoarele: ,,În partea română sunt inacceptabile eforturile  de standardizare a aşa-numitei limbi vlahe, distinctă de limba română, pentru utilizarea acesteia în educaţie şi administraţie"

Partea sârbă a declarat că Serbia nu are nici o competenţă în ceea ce priveşte standardizarea limbii."



Comentariul meu: Din ultimele rânduri se vede că nu poate fi vorba niciodată ca să se ceară sau să se angajeze cineva să le impună celor care liber se declară vlasi să fie consideraţi români. Autorităţile sârbe au răspuns că nu statul standardizează limbi. De aceea ministerul educaţiei din Belgrad nu îi spune ,limba vlahă" ci ,,vorbirea vlahă" disciplinei opţionale care este pe cale să se introducă în şcoli celor care vor să o folosească, cu sprijunul consiliului minorităţii naţionale vlahe.

Cei care se consideră români trebuie deci să se declare oficial români la primăriile lor din Serbia şi să voteze şi candideze la Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia!



ULTIM ARGUMENT:

În încercarea de a justifica suspectul lor demers de a face apel la populaţie să NU se înregistreze ca români, Predrag Balaşevici şi Zavişa Jurj spun că planul lor este să ia în 2014 majoritatea în cadrul consiliului vlah şi să modifice statutul prin inserarea că limba română este limba vlahilor din Serbia.

Presupunând că intenţiile lor ar fi sincere, această strategie rămâne tot sortită eşecului din următoarele motive:

a)Nu au reuşit să ia majoritatea în consiliul vlah nici în 2010, an al apogeului lor politic. În prezent din 21 membri, în consiliul vlah sunt doar vreo 2 -3 pro-români! Şi cei de pe lista lui Balaşevici au trecut în tabăra cealaltă.

b) Presupunând, prin absurd, că Balaşevici ar lua majoritatea în consiliul vlah, Belgradul îi va face imposibilă totuşi modificarea statutului în aşa mod încât să introducă limba română. Argumentul va fi unul juridic fiindcă în Serbia, de limba română se ocupă consiliul roman şi nu consiliul vlah şi acest lucru este în conformitate cu toată legislaţia sârbă, cu acordul româno-sârb din 2012 şi cu principiul liberei autoidentificări naţionale. Nu se va permite ca un consiliu votat de oameni pe care i-a îndemnat să se înregistreze ca altceva decât români (adica vlahi), să ia după votare o decizie conform careia ei numai sunt vlasi ci români. I s-ar permite de pilda oricarui lider german să declare că germanii din Serbia au ca limbă naţională limba română în eventualitatea că respectivul lider şi-ar îndemna oamenii să se declare germani vorbitori de limba romana în consiliul german? Sigur că nu. În Serbia este o realitate juridică existenţa separată a două minorităţi: vlahă şi română. În Serbia acest lucru ţine de principiu, fiindcă la fel stă situaţia şi în ceea ce priveşte etniile care fac parte din filonul sârb (minoritatile diferite muntenegreană, croată, bosniacă etc) şi care cu câţiva ani în urmă vorbeau toţi, oficial, o singură limbă: sârbo-croata.

c) Este de pus sub semnul întrebării până şi buna intenţie a acestei tabere. Un argument este şi că, în Bor, fieful politic al lui Balaşevici şi Jurj, sunt cei mai puţini copii înscrişi la orele de limba română. La vizita făcută în ianuarie de reprezentanta OSCE la o şcoală din Bor în clasă erau doar 3 elevi! Recent, Balaşevici a schimbat numele partidului din Partidul Democrat Vlah în Partidul Neamului Rumânesc (traducerea corectă din sârbă ar înseamna Partidul Popular Vlah). Nici în traducerea în română, Balaşevici nu a acceptat folosirea sintagmei ,,român" ci pe cea de ,,ruman". Greu de înţeles pentru cineva care în România afirmă că în Serbia nu i se permite să se declare ca etnic român.

[Viorel Dolha]

La Donji Milanovac s-au adunat în 22 martie doar o mică parte dintre cei hotărâţi să se declare oficial români şi să voteze şi candideze la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, instituţie fără de care nu se poate implementa niciunul din drepturile naţionale în Serbia.
Alţi români din Serbia de răsărit se vor aduna pentru aceeaşi temă la o altă dată şi poate în alt loc.
Mă bucur că Boian Barbuţici sparge gheaţa dar am un gust amar că nu i-a invitat nici măcar pe cei care eram sigur că îi sunt prieteni.
Este însă sigur că ar trebui deja să înceapă pregătirile pentru alegerile pentru CNMNRS toţi cei care se simt români.
Ar fi bună şi decizia celor din Serbia de răsărit de a merge pe o singură listă, ar fi bună şi ideea de a merge pe 2 -3 liste dacă fiecare listă ştie că poate lua măcar 1000 de voturi. Se poate merge şi pe liste comune cu românii din Voivodina dacă li se acordă prima poziţie pe listă sau locuri sigur eligibile, este bine şi dacă merg pe liste separate.
Este firesc şi normal să înceapă negocieri pentru locuri pe listă/liste care trebuie să pornească de la cam câte voturi poate atrage fiecare dintre cei care doresc să candideze. Lista care ia  cam 700 - 1000 de voturi asigură alegerea primului de pe listă, lista care ia 1400 – 2000 de voturi asigura alegerea primilor doi şi aşa mai departe. În total vor fi aleşi 21 de membri ai CNMNRS care este un fel de ,,parlament" al românilor din Serbia cu mari competenţe.
Două lucruri sunt, după mine, importante:
a)Să nu lipsească de pe vreo listă pe primul sau al doilea loc una din profesoarele/profesorii care predau limba română în zonă fiindcă aceştia trebuie să fie la masa la care se iau deciziile în privinţa limbii române în şcoli;
b)Să nu lipsească de pe liste pe primul sau al doilea loc părintele Boian Alexandrovici;
c)Să nu lipsească de pe liste liderii consacraţi ai românilor din Serbia de răsărit din Partidul Neamului Rumânesc, din Mișcarea Democrată a Românilor din Serbia, din Ariadnae Filum, din Asociaţia Dunărea, din Asociaţia Traian, din Asociaţia Părinţilor care Doresc Limba Română în Şcoli, din Asociaţia Studenţilor Timoceni, din Iniţiativa Românilor din Serbia, din Renaşterea Românilor din Serbia, să nu lipsească Dragan Demici, Jiva Lazici, Duşan Prvulovici, să nu lipsească reprezentanţi din Kucevo (acolo este cel mai mare procent de români din toată Serbia), din Veliko Gradiste, din Svilainaţ, Jagodina, Maidanpek, Boljevaţ, Zagubica, din personalul care emite în limba română la posturile locale, directori de şcoli de etnie română etc. Îmi cer scuze dacă am uitat din grabă pe cineva.
În privinţa românilor din Voivodina nu pot fi multe lucruri noi sau surprize. Aici mai toţi conaţionalii noştri cu drept de vot participă la aceste alegeri optând între 2-3 liste.
Bravo, Boiane, că spargi gheaţa!
Viorel Dolha