Protocolul (Procesul-verbal) al sesiunii a doua a Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Sârbe pentru minorități naționale
Prin acordul semnat pe data de 4 Noiembrie 2002 între Guvernul Federal al Republicii Iugoslavia și Guvernul României în domeniul protejării minorităților naționale și care a intrat în vigoare pe data de 12 Iulie 2004, având în vedere regulamentul Comisiei Mixte Interguvernamentale Sârbe și Române pentru minorități naționale (denumită în continuare Comisia) adoptat în data de 23 Noiembrie 2009, Comisia a organizat a două ședință la Belgrad pe data de 20 mai 2011, cu propunerea din parte sârbă.
Partea sârbă a delegației a fost condusă de către Milorad Djurić, secretarul provincial pentru Cultură și Informare publică a guvernului Provinciei Autonome Voivodina, iar partea româna a fost condusă de către Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri europene din Ministerul Afacerilor Externe a României. În anexele procesului-verbal se afla lista cu participanții a ședinței. La sfârșitul ședinței Comisia a acceptat Procesul-verbal al sesiunii a doua a Comisiei Mixte Interguvernamentale Române şi Sârbe pentru minorități naționale.
Cu această ocazie Comisia a salutat dezvoltarea relațiilor bilaterale care contribuie la dialogul politic continuu și la cooperarea în toate domeniile. Ambele părți au împărtășit opinia că dialogul contribuie la consolidarea relațiilor între aceste doua țării, și au pus accentul pe importanța cooperării bilaterale și pe sprijinul continuu care România îl acordă Serbiei în procesul de integrare europeană. Comisia a salutat progresul pe care la făcut Republica Serbia în procesul de aderare la UE.
Comisia și-a exprimat convingerea că aderarea Serbiei la UE va oferi posibilitatea unei și mai bune cooperări între Serbia și România în ceea ce privește îmbunătățirea sistemului de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a cooperării bilaterale pentru beneficiul persoanelor aparținând minorității române în Serbia, respectiv minorității sârbe în România.
Comisia a evaluat în mod pozitiv inițiativele de reconciliere la nivel regional pentru a oferi un climat favorabil pentru dialogul politic pentru un viitor european comun pentru toate țările din Balcanii de Vest.
În acest context, Comisia salută inițiativa României, Bulgariei și a Greciei în legătură cu adoptarea strategiei UE pentru Balcanii de Vest.
Comisia consideră că cooperarea transfrontalieră între Serbia și România este un factor important în cadrul relațiilor bilaterale dintre cele două țări și a exprimat speranța că o astfel de cooperare va permite punerea în aplicare a proiectelor specifice în favoare comunităților locale din zona de frontieră.
Comisia salută progresele înregistrate de programul de cooperarea transfrontalieră între Serbia și România, finanțate din IPA, activitățile care se desfășoară în cadrul Euro-Regiunii Dunărea-Criș-Tisa, ca și inițiativele de înfrățire a localităților din zona de frontieră acestor două țări.
Comisia a subliniat rolul important al persoanelor aparţinând minorităţii românești din Serbia, precum și a minorității sârbe din România, pe care le vede ca o punte de legătură între cele două țări. Comisia a salutat cooperarea sârbo-române în diferite domenii, care are un impact pozitiv asupra păstrarea identității culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând acestor două minorități.
Comisia a observat că legislația în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale din cele două țări este în conformitate cu standardele europene și ambele părți au arătat dorința de a îmbunătăți aplicarea acesteia în mod practic.
Comisia a concluzionat că este necesar ca Republica Serbia și România să continue să asigure respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorității române și sârbe din ambele state.
În acest sens, cadrul prevede un acord de prietenie, relațiile de bună vecinătate și cooperare între Republica Federală Iugoslavia și România, semnat la Belgrad la 16 mai 1996, care a intrat în vigoare la 16 mai 1997, ca și acordul semnat Între Guvernul Republicii Federale Iugoslavia și Guvernul din România privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale, care a fost semnat la Belgrad pe data de 4 noiembrie 2002 și a intrat în vigoare pe 12 iulie 2004.
Comisia a subliniat faptul că recomandările sale, precum și dispozițiile de acord se aplică tuturor persoanelor aparținând minorității naționale române din întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligațiile internaționale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, în conformitate cu articolul 3 al Convenției Cadru pentru protecția minorităților naționale, și că aceleași reguli se aplice tuturor persoanelor care aparțin minorității naționale sârbe pe întreg teritoriul României, în ceea ce privește recomandările Comisiei și a actelor acordului.
Pe ordinea de zi, a doua ședință a Comisiei, următoarele puncte au fost:
1) Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin aderarea la două documente internaționale în domeniul protecției minorităților naționale.
2) Analiza principalelor întrebări şi a problemelor cu care se confruntă membrii acestor două minorități.
3) Propunerea de măsuri și recomandări pentru îmbunătățirea situației minorității acestor două entități.
4) Activitățile pe termen lung.
I. Gradul de îndeplinire a obligațiilor pe care cele două părți şi le-au asumat prin aderarea la actele internaționale în domeniul protecției minorităților naționale
Comisia a observat că Republica Serbia și România au ratificat cele mai importante convenții și tratate privitoare la drepturile omului în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite, precum și cele mai importante instrumente juridice ale Consiliului Europei cu privire la protecția drepturilor omului și a drepturilor minorităților.
Organismele responsabile pentru monitorizarea punerii în aplicare a regulamentelor Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale au stipulat în concluziile lor că în ceea ce priveşte cadrul legislativ al Republicii Serbia acesta conține garanții adecvate pentru protecția minorităților, în special prin intermediul Constituției care include un capitol detaliat privind protecția minorităților naționale. Comisia a salutat măsurile de creștere a participării persoanelor aparținând minorităților naționale în procesul decizional, prin crearea Consiliilor Naționale, care au contribuit la identificarea nevoilor minorităților etnice, în special în domeniile educației și culturii.
În plus, s-a subliniat faptul că este necesar să se ia măsuri suplimentare pentru a intensifica promovarea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce pe întreg teritoriul Serbiei, precum și a unei abordări mai coerente a folosirii limbilor minoritare în sfera publică. Cu toate că Serbia folosește de mult timp un sistem de învățământ în limbile minorităților, trebuie rezolvată problema numărului insuficient de cadre didactice și de a crește disponibilitatea tipăriri de manuale. În plus, s-a subliniat faptul că este necesar să se ia măsuri pentru a asigura o participare mai eficientă a persoanelor aparținând minorităților naționale în procesul decizional și de a crește reprezentarea minorităților etnice în puterile executivă și juridică.
În ceea ce privește România, Comisia a subliniat faptul că s-au făcut pași semnificativi spre armonizarea legislației din România, în domeniul protecției minorităților naționale, cu participarea continuă a minorităților în aceste proceduri. Măsuri speciale adoptate promovează într-un mod eficient egalitatea persoanelor aparținând minorităților naționale şi au produs rezultate pozitive în diverse domenii, inclusiv în educație, utilizarea limbilor minoritare în viața publică și participarea la luarea deciziilor, astfel, reprezentanții minorităților naționale au un mediu deschis pentru toleranță și a dialog intercultural.
Măsuri de promovare în public, politicienilor și mass-media, toleranța, respectul pentru diversitate, au condus la consolidarea dialogului interetnic și înțelegerea reciprocă.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o rezoluție pe data de 23 mai 2007, prin care a recomandat României să facă eforturi susținute pentru a crește bugetul pentru educație pentru a oferi pregătire unui număr suficient de cadrele didactice; să se evalueze posibilitatea de prelungire a timpului emisiunilor de radio și televiziune în limbile minorităților naționale, în special la nivel local.
Aderarea României la Uniunea Europeană a confirmat îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga bazate pe standarde europene legale de protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.
Republica Serbia, la rândul său, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, caută să respecte și să pună în aplicare a criteriilor politice de la Copenhaga, inclusiv partea care se referă la respectarea drepturilor minorităților naționale, în conformitate cu instrumentele internaționale relevante, regionale și bilaterale pe care le-a ratificat.
II. Analiza principalelor întrebări şi problemelor cu care se confruntă membrii acestor două minorități.
Prin analizarea informațiilor cu privire la aspectele-cheie și la problemele cu care se confruntă oamenii din aceste două minorități naționale, Comisia a arătat că una dintre cele mai mari probleme, atât pentru minoritatea Sârba cât și pentru cea Română este scăderea numărului persoanelor aparținând minorității române din Serbia și invers, ce se care reflectă negativ asupra numărului de elevi care frecventează școli în limba lor maternă.
1. Reprezentarea minorităților în Parlament
Comisia a observat că, în conformitate cu cadrul legal existent, minoritatea română din Serbia este reprezentată în Parlamentul Republicii Serbia numai în mod indirect, printr-o minoritate care reprezintă membri ai unor partide politice, și nu există nici o reprezentare directă a minorităților.
Comisia a remarcat faptul că minoritățile, în conformitate cu Constituția română, în mod automat şi direct sunt reprezentate în Parlament, iar minoritatea sârbă are un reprezentant, care aparține Uniunii Sârbilor din România.
2. Libertatea de exprimare și dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale
Comisia a luat cunoștință de următoarele: „În partea română sunt inacceptabile eforturile de standardizare a așa-numitei limbi vlahe, distinctă de limba română, pentru utilizarea acesteia în educație și administrație”
Partea sârbă a declarat că Serbia nu are nici o competență în ceea ce privește standardizarea limbii.
Comisia a luat cunoștință de existența unei corespondențe a Bisericii Ortodoxe Române adresată Bisericii Ortodoxe Sârbe şi motivată prin dorința de a extinde jurisdicția canonică a Eparhiei „Dacia Felix“ (aparţinând Bisericii Ortodoxe Române) în Republica Serbia.
Comisia a remarcat că dreptul la servicii religioase este garantat în conformitate cu legislația română, pe întregul teritoriul României și că slujba o pot efectua preoții Bisericii Ortodoxe Sârbe, partea sârbă a subliniat faptul că, Eparhia Timișoara a Bisericii Ortodoxe Sârbe operează în județele Arad, Timiș și Caraș-Severin.
Pe baza datelor statistice stabilite de către partea română, precum și prin informațiile furnizate de către reprezentanții minorității sârbe din România, Comisia a constatat deficit de preoți în Biserica Ortodoxă Sârbă din România și a preoților Bisericii Ortodoxe Române în Serbia.
Comisia a luat cunoștință pe baza datelor statistice obținute de partea română că în România un preot sârb deservește 447 de credincioși , în timp ce în Serbia, în Provincia Autonomă Voivodina, un preot român ortodox deservește 1200 de credincioși. Partea sârbă a indicat faptul că nu există date exacte privind numărul de credincioși, nici a românilor din Serbia, nici a sârbilor în România, dar în baza informațiilor pe care le deţine datele prezentate nu corespund realităţii.
Comisia a luat cunoștință pe baza informațiilor de partea română că există probleme în obținerea autorizațiilor de construcție pentru unele biserici române, de exemplu în localitatea Șipicova.
Comisia a luat notă de propunerea părții române pentru a se identifica o soluție prin dialog cu privire la identificarea corectă a minorității române din Serbia. Comisia a primit înştiinţarea părţii sârbe, prin care se susţine că statele nu sunt competente în a discuta despre o alegere liberă personală privind apartenenţă la o anumită minoritate naţională.
În acest context, Comisia a invocat că este inaccesibil orice amestec în mod direct sau indirect, care ar putea afecta o alegere personală liberă în ceea ce priveşte apartenenţa la o minoritate naţională. Comisia a indicat ca ambele părţi să respecte angajamentele luate prin acordurile internaţionale ratificate.
3. Conservarea patrimoniului cultural, monumente arhitecturale, alte monumente şi clădiri. Comisia a constatat că nu există nici o listă de clădiri religioase, clădiri istorice şi monumente arhitecturale, în ceea ce priveşte patrimoniul cultural comun al celor două state, care necesită protecţie şi reconstrucţie. Comisia a remarcat de asemenea că este necesar să se menţină cimitirele şi capelele sârbeşti şi româneşti, în localităţile în care, după ultimul recensământ, nu au fost înregistrate persoane care s-ar fii declarat ca membrii ai minorităţii naţionale române sau sârbe.
4. Educaţia
Comisia a constatat că în ambele ţări există un număr insuficient de cadre didactice calificate pentru predarea în limba maternă şi în special de profesori vorbitori nativii ai celor două limbi.
Constantă este tendinţa de declin continuu a numărului de elevi care învaţă în limba română în Republica Serbia, precum şi a elevilor care învaţă în limba sârbă, în România.
Referitor la şcolile cu predare în limba sârbă în România, Comisia a constatat că, din cinci şcoli generale din Judeţul Timiş, au rămas doar două în anul 2010. O situaţie similară există şi în şcolile din Judeţul Caraş –Severin, unde la nivelul anului şcolar trecut, s-a ajuns la fuzionarea şcolii primare din localitatea Divic cu şcoala cu predare în limba sârbă din localitatea Lucovaţ (clasele 5-8 ), din cauza numărului mic de elevi şi a lipsei de cereri de înscriere.
În ceea ce priveşte situaţia din Republica Serbia, s-a constatat că în anul şcolar 2008/2009 au fost înscrişi 1327 de elevi, în anul şcolar 2007/2008 au fost înscrişi 1384, în raport cu 2269 de elevi care au învăţat în limba romană în anul şcolar 1986/1987, precum şi lipsa de unităţi cu predare în limba română în Serbia de Răsărit.
Comisia a remarcat faptul că legislaţia celor două ţări conţine dispoziţii care prevăd învăţământul în limba română sau sârbă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, chiar dacă numărul lor într-o clasă este mai mic decât numărul elevilor care sunt membri ai populaţiei majoritare, în cazul în care există o astfel de cerere.
5. Primirea şi transmiterea de informaţii libere în limba lor maternă persoanelor minoritare în conformitate cu articolul 6 din Acord.
Când este vorba de mass-media în limba sârbă în România, de asemenea în limba română în Republica Serbia, comisia a salutat existenţa RTV „Victoria” din Vârşeţ, radio-difuzoare care emite programe în limba română şi a radioului „Banat Linc” din Timişoara, care emite programe în limba sârbă.
Comisia a constatat că nu este suficient acoperită raza de transmisie şi recepţie a programelor în ambele limbi minoritare.
Comisia subliniază importanţa redacţiei editoriale independente în limba română din Serbia cât şi a redacţiei în limba sârbă din România, în conformitate cu drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de a răspândi informaţiile în mod liber în limba lor materna.
În acest context, Comisia a luat notă de opinia părţii române, în care e încălcată libertatea de opinie în redacţia de limba română din RTV Voivodina.
Partea sârbă consideră că această părere nu este întemeiată deoarece Serbiei nu i s-a arătat în nici un raport din partea corpului naţional sau internaţional care fac monitorizare în acest domeniu.
Comisia a constatat insuficientă reemiterea programelor în limba română la RTV Voivodina pentru vorbitori de limba română din estul Serbiei.
6. Folosirea limbilor minoritare în administraţia publică
Comisia a constatat că legislaţia ambelor state conţin dispoziţii care să permită folosirea limbii materne în administraţia locală de către persoanele care aparţin minorităţii naţionale române în Republica Serbia, de asemenea ale minorităţii naţionale sârbe din Romania.
Comisia a constatat cu regret faptul că legislaţia de mai sus nu se aplică în mod consecvent în Serbia, în special în ceea ce priveşte inscripţia denumirilor de localităţi, iar în Romania, în special în ceea ce priveşte denumirea instituţiilor.
Partea română a subliniat faptul că limba română nu este în uz oficial în nici o unitate a administraţiei publice locale şi nici nu este folosită pentru inscripţia localităţilor din Valea Timocului.
Partea sârbă a precizat că în nici o unitate a administraţiei locale din Timoc nu este în uzul oficial limba română, deoarece nu sunt îndeplinite cerinţele legale.
Comisia a afirmat că este util să se angajeze persoane, membri ai minorităţi române şi a minorităţi sârbe în cadrul administraţiei locale, poliţiei şi autorităţilor vamale.
7. Restituirea proprietăţilor
Comisia a constatat că procesul de rezolvare a problemelor legate de restituirea proprietăţilor, care în trecut a aparţinut ambelor minorităţi, este lent. În acest sens Comisia a indicat faptul că o mare parte din proprietăţi se află în stare de degradare.
Partea română a propus părţii sârbe să ia măsuri pentru reabilitarea activelor fostelor comunităţi româneşti din Republica Serbia şi să le pună la dispoziţia comunităţii româneşti. Partea sârbă a prezentat faptul că este imposibil din punct de vedere legal până când activele nu vor fi returnate proprietarilor anteriori.
Comisia a observat că Republica Serbia şi România sunt în cursul unei proceduri de clarificare a statutul juridic al proprietăţii individuale. Comisia a constatat, printre altele: procedura în faţa instanţei din Tamiş, pentru returnarea „Marcinog Doma”şi iniţiativele privind statutul juridic al fundaţiilor „Dimitrie Bălănescu” din Bela Crkva, proprietăţile băncii „Luceafărul” din Vârşeţ sau castelul „Moconi” din Vlaicovaţ.
III. Recomandări şi propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei a acestor două entităţi minoritare.
Având în vedere obligaţiile internaţionale asumate de ambele părţi în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi principalele probleme cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţii române din Serbia şi minorităţii sârbe din România, Comisia a convenit cu Guvernul Serbiei şi României, să li se recomande următoarele:
Recomandări pentru ambele părţi
1. Comisia încurajează Guvernele ambelor ţări să pună în aplicare dispoziţiile legale privind ocuparea forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în administraţia locală, poliţie şi administraţia vamală în toate regiunile în care persoanele ambelor minorităţi naţionale trăiesc în număr substanţial.
2. Comisia propune ca toate problemele care există între Biserica Ortodoxă Sârbă şi Biserica Ortodoxă Română să fie soluţionate, incluzând şi dialogul direct dintre cele două biserici.
De asemenea, Comisia recomandă ca ambele biserici să se alăture imediat dialogului în cel mai scurt timp.
De asemenea Comisia recomandă ca autorităţile ambelor părţi să-şi intensifice dialogul în scopul de a identifica soluţii pentru a asigura toate condiţiile de exercitare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a efectua servicii religioase în limba lor maternă pe întreg teritoriul celor două state, cu respectarea deplină a autonomiei celor două biserici, în conformitate cu standardele europene predominante, în aceea ce priveşte drepturile omului.
3. Comisia recomandă autorităţilor competente ale ambelor state, ca până la următoarea reuniune a Comisiei mixte, să se facă inventarierea clădirilor religioase, clădirilor istorice şi proiectelor arhitecturale ce privesc patrimoniul cultural comun al celor două ţări.
În acest scop, Comisia recomandă instituirea unui grup de experţi care vor colabora în executarea listei de mai sus.
4. Comisia recomandă ambelor părţi să depună eforturi suplimentare pentru a asigura condiţii umane , tehnice şi financiare pentru realizarea consecventă a dreptului la uzul oficial al limbi române, de asemenea al limbi sârbe şi al grafiei în comunicarea cu autorităţile publice, inclusiv autorităţile judiciare, în conformitate cu legislaţia aplicabilă.
5. Comisia recomandă ambelor părţi să pună în aplicare în mod consecvent imprimarea: în Serbia grafia în limba română a denumirilor de localităţi iar în România grafia în limba sârbă a instituţiilor.
6. Comisia recomandă părţilor, dacă este posibil până la următoarea sesiune, ca autorităţile locale să facă un inventar a localităţilor unde se utilizează oficial cele două limbi minoritare şi de a lua măsurile necesare în scopul de a îmbunătăţirii punerea în aplicare a legislaţiei naţionale relevante.
7. Comisia recomandă autorităţilor competente ale celor două ţări să-şi intensifice eforturile pentru a rezolva problema privind restituirea proprietăţilor cât mai curând posibil, mai ales în cazul în care respectivele bunuri imobile se află într-o stare avansată de degradare.
8. Comisia recomandă ca ambele părţi, cu ocazia raţionalizării reţelei şcolare, să protejeze în mod constant drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor, în special a dreptului la educaţie în limba lor maternă.
9. Comisia recomandă semnarea unui acord între guvernele Serbiei şi României privind cooperarea în domeniu educaţiei. Comisia propune ca, după semnarea acordului şi după consultarea cu reprezentanţii minorităţilor sârbe şi române, să adopte cât mai curând posibil un program pentru punerea în aplicare a prezentului acord.
10. Comisia propune o mai bună utilizare a cadrului legal privind formarea şi educarea continuă a cadrelor didactice şi a personalului didactic în limba română, în republica Serbia, iar în România în limba sârbă.
11. Comisia îndeamnă părţile să facă paşi în scopul încheierii de acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor de studii, certificatelor ştiinţifice dobândite în instituţiile de învăţământ şi care sunt recunoscute pe teritoriul ambelor ţări cu respectarea relevantă a legislaţiei EU.
12. Comisia recomandă ambelor părţi să continue să aplice legislaţia care conţine dispoziţii privitoare la învăţământul în limba română, de asemenea în limba sârbă, pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, chiar dacă numărul acestora este mai mic faţă de numărul elevilor care sunt membrii a populaţiei majoritare, în conformitate cu principiul de discriminare pozitivă.
13. Comisia a recomandat ca ambele părţi să continue cu practica de a tipări manuale în limbile minorităţilor, precum şi îmbunătăţirea calităţii acestora.
14. Comisia propune ambelor părţi să continue finanţarea instituţiilor culturale şi a proiectelor culturale aparţinând celor două minorităţi etnice. De asemenea, Comisia recomandă celor două părţi să coopereze mai intens în scopul protejării şi conservări clădirilor istorice şi a patrimoniului cultural al minorităţilor naţionale şi în această colaborare să includă şi reprezentanţi a celor două minorităţi naţionale, în conformitate cu legislaţia celor două ţări.
15. Comisia recomandă ca cele două ţări să iniţieze serviciile publice la nivel instituţional, punerea în aplicare a schimbului de programe de radio şi televiziune care sunt de interes pentru ambele minorităţi.
16. Comisia recomandă ca părţile, în scopul îmbunătăţirii calităţii informaţiilor în limbile materne, să organizeze seminarii educaţionale în limbile minorităţilor pentru jurnaliştii care lucrează în redacţii, precum şi angajaţii instituţiilor culturale ale celor două minorităţi. Comisia încurajează cele două părţi să organizeze astfel de seminarii, permiţând persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale, ca în ţările lor de baştină să-şi îmbunătăţească terminologia lor profesională şi să obţină cunoştinţe profesionale suplimentare.
17. Comisia recomandă părţilor să extindă aria de recepţie audio-vizuală de transfer în ambele limbi ale minorităţilor în toate zonele locuite de persoane aparţinând minorităţii române şi sârbe.
18. Comisia recomandă părţilor să încheie un acord privind comerţul transfrontalier dintre Serbia şi România.
b) Recomandări părţii sârbe
1) Comisia propune ca partea sârbă să ia în considerare posibilitatea modificărilor legislaţiei naţionale, în scopul de a crea condiţii pentru reprezentarea directă a minorităţilor naţionale în Parlamentul Serbiei.
2) Comisia recomandă luarea de măsuri pentru asigurarea educaţiei, accesul la mass-media şi serviciile religioase în limba maternă pentru membrii minorităţii etnice române din estul Serbiei, în conformitate cu legea.
3) Comisia recomandă pentru partea sârbă o mai mare flexibilitate cu privire la acceptarea activităţii de preot provenind din România în cadrul parohiilor româneşti din Eparhia Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Felix”
4) Comisia recomandă ca partea sârbă să asigure în timp util tipărirea de manuale şi de alte materiale didactice pentru predarea limbii române, iar costul lor să fie similar cu costul manualelor în limba sârbă din Republica Serbia.
5) Comisia recomandă luarea în considerare a celor trei posibilităţi de învăţământ: în limba sârbă, bilingv sau în limba sârbă cu elemente de cultură naţională în limba română, pentru fiecare şcoală în parte.
6) Comisia salută faptul că în cadrul Teatrului Naţional „Steria” din Vrsac există o scenă profesionistă în limba română, pentru a cărei funcţionare sunt asigurate fonduri din bugetul Provinciei Autonome Voivodina. Pentru respectiva scenă profesionistă, Comisia propune părţii sârbe luarea în considerare a alocării de fonduri suplimentare pentru ca să fie angajaţi legal un coordonator şi cel puţin încă doi actori.
7) Comisia recomandă ca partea sârbă, în conformitate cu mijloacele financiare, să continue cumpărarea de cărţi publicate în limba română care să fie distribuite bibliotecilor din Serbia, îmbunătăţind astfel fondul de carte în limba română, iar editorii să asigure o parte din fonduri pentru ediţiile viitoare.
Comisia recomandă ca partea sârbă să asigure furnizarea de programe de radio şi televiziune în limba română pentru vorbitorii de limba română din estul Serbiei, în conformitate cu posibilităţile tehnice şi financiare.
c) Recomandări părţii române
1) Comisia recomandă ca gimnaziul sârb „Dositej Obradovic” din Timişoara să păstreze toate clasele şi toate secţiile paralele, menţinând astfel singura instituţie de învăţământ de acest tip din România.
2) Comisia recomandă ca autorităţile locale române să furnizeze cu promptitudine fondurile necesare pentru a acoperi costul taxei de închiriere a spaţiului în care se află liceul sârb „Dositej Obradovic” din Timişoara.
3) Comisia recomandă ca partea română sa menţină actualul cadru de finanţare a salariilor învăţătorilor şi profesorilor care îşi desfăşoară activitatea în limba sârbă, în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în vigoare.
4) Comisia recomandă părţi române implementarea proiectului Societăţii Române de Radio Difuziune şi a Departamentului pentru Relaţii Interetnice, referitor la acordarea de condiţii mai favorabile pentru durata de emisie a programului în limba sârbă „Srpski Vidic” şi pentru a creşte durata de emitere a emisiunii de la 30 minute la o oră săptămânal. Comisia recomandă să se extindă posibilitatea de recepţie a acestui program în toate localităţile locuite de persoanele ce aparţin minorităţii naţionale sârbe.
5) Comisia recomandă ca partea română să găsească posibilităţi pentru formarea unei secţii sârbe în cadru unui teatru profesionist, un exemplu fiind încercarea anterioară a Consiliului Judeţean Timiş de a forma o astfel de secţie în cadrul Teatrului „Merlin” din Timişoara.
6) Comisia propune părţi române ca, în conformitate cu mijloacele financiare să achiziţioneze o parte din tirajul cărţilor editate în limba sârbă şi să le distribuie bibliotecilor, şcolilor unde se învaţă în limba sârbă şi în şcolile sârbeşti.
IV. Activităţi pe termen lung
Comisia a constatat că, în funcţie de necesităţi, părţile pot organiza împreună activităţi cu scopul de a se analiza felul cum se respectă dreptul persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române din Republica Serbia, respectiv persoanelor care aparţin minorităţii naţionale sârbe din România.
Preşedinţii Comisiei s-au înţeles ca următoarea şedinţă să aibă loc în România, în cursul anului 2012.
Procesul verbal este scris în două exemplare, în limba română şi în limba sârbă.
Bruxelles, 1 martie 2012
Semnatari
D-na Roksanda Nincic (Seful Misiunii Republicii Serbia pe langa UE) si D-nul Mihnea Motoc (reprezentantul permanent al României în UE)
Originalul in limba sarba, de pe care s-a facut traducerea, apare pe site-ul
Departamentului pentru drepturile omului și ale minorităților din
cadrul Guvernului Serbiei, de la adresa urmatoare
http://www.ljudskaprava.gov.rs/propisi Documentul in original, in limba sarba, cu caractere chirilice, a fost disponibil pe adresa urmatoare:
http://www.ljudskaprava.gov.rs/sites/default/files/propisi/download/1._zapisnik_sa_druge_sednice_- unija.pdf
Din pacate cele doua link-uri nu mai functioneaza.
