Lista reci iz Homolja

[Sighianu]

28. X 2012.
•   śorobară  — svraka (Sige)

[Sighianu]

śorobară a mînkat uavăļi lu mĭerlă dîn kuĭb.

În Sîga kînd vrun kopil or vro fată ş-a skuos or ĭa pikat vrun đinće ĭal să duśe înaića kăşî şî kîntă în faţa ĭeĭ kînćiku-sta.

śorobară bară
fîa kođiţa skară
să ma suĭ pră ĭeare
să fak uoki ruată
să văd lumĭa tuată
ĭeu lapăd un đinće dă uos
tu s-îm daĭ unu dă oţăl.

kînd a do kîntat ĭal ore ĭea lapadă đinciļi pră kasă.

Kînćiku spus dă Miļa alu Meluţă 71 dă ań, skris în anu 2012  :Y

oţăl - čelik

•   bruonţ -
1. gus, liveno gvožđe
◊ kotau ĭe dă bruonţ - bakrač je od gusa
2. (fig) težak čovek
◊ kată kum stîa k-a bruonţu - pogledaj ga kako je namrgodjen

Reč śorobara je obrađena ovde:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1541

[Paun]

oţăl - čelik

rum. OȚÉL, (2) oțeluri, (3) oțele, s. n. 1. Aliaj de fier cu carbon (și cu alte elemente), întrebuințat pentru rezistența, duritatea, tenacitatea și elasticitatea lui. ◊ Loc. adj. De oțel = asemenea oțelului (ca tărie, rezistență sau culoare). 2. (La pl.) Diverse sorturi de oțel (1); p. ext. obiecte fabricate din acest aliaj. ♦ (Rar; la pl.) Ținte, cuișoare cu capul lat și strălucitor. 3. (Înv.; la pl.) Mecanism de declanșare la puștile și pistoalele de tip vechi, alcătuit din cocoș, cremene și amnar. ◊ Expr. A fi iute (sau slab) de oțele = a fi iute (sau slab) din fire. ♦ P. ext. Armă. – Din sl. ocĕlŭ. Sursa: DEX98 (1998)

Razradi dalje reč oţăl: množina, akcenat, primeri ...

•   bruonţ -
1. gus, liveno gvožđe
◊ kotau ĭe dă bruonţ - bakrač je od gusa
2. (fig) težak čovek
◊ kată kum stîa k-a bruonţu - pogledaj ga kako je namrgodjen

U vezi sa rečju bruonţ, proveri da li ima kod vas imenice

•   bronţovină, (mn. bronţoviń) —  gvožđurija ...

[Vlad]

•   bruonţ -
1. gus, liveno gvožđe
◊ kotau ĭe dă bruonţ - bakrač je od gusa
2. (fig) težak čovek
◊ kată kum stîa k-a bruonţu - pogledaj ga kako je namrgodjen

Reč je, po svemu sudeći, nemačkog porekla:
http://de.wikipedia.org/wiki/Bronzeguss
Der Bronzeguss ist ein Urformverfahren, bei dem flüssige Bronze, eine Legierung aus Kupfer und Zinn, in eine Form gegossen wird, um einen gewünschten Gegenstand aus Bronze herzustellen. Typische Produkte waren und sind u. a. Glocken, Epitaphien, Plastiken, Werkzeuge, Kanonen, Spiegel und Schmuck.
Prevod:
"Bronzeguss" (livenje bronze) je prvobitni proces  prilikom koga se od tečne bronze, legure bakra i kalaja, livenjem u određenu formu dobija željeni predmet. Tipični produkti ovog procesa su, između ostalog, zvona, reljefi, plastike, alati, topovi, ogledala i nakit

Sam termin "gus" (Guss na nem.) potiče od nemačkog glagola "giessen" (livenje)

[Sighianu]

•   dăspălurat, dăspălurată  —  raspasan, raspasana ◊ tuot ĭe dăspălurat  —  sav je raspasan  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1545

•   buş  —  kokice ◊ buşî să fak dîntr-o suartă dă kukuruḑ d-al galbin ku buobu mic — kokice se prave od jedne vrste žutog kukuruza sa malim zrnom  :Y
     Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1546

[Sighianu]

potļinkă - čipka (patļinkă în Kîmpu al Mare şî în Kripoļiń la Rumâń)
ma duk s-înśĭep o potļinkă - idem da započnem jednu čipku.

şaĭkă ĭe o kimĭaşă or o aļină ku mîńiś, dă kopiĭ miś ţasută dîn lînă, pauće să fĭe dă lungă dă la źenunki pînă la talpuţă kopiĭlor

okroćiaşće - paziti, čuvati, štititi
kum o okrićim noĭ pră ĭea - kako je mi samo čuvamo
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=3049

kalţuoń - šuferice
kalţuoni îs śuariś ţasuţ fakuţ ka śirĭepi şî purtaţî în luoku dă śirĭepi, kalţuńi îs purtaţî numa dă uamiń (bărbaţî)

obĭaļe – pĭaćiśe dîn lînă ţasuće în kare s-a înbrakat muĭeriļi în luoku dă śirĭep

pļećer - un pećeśial ku marźĭaļe lunguţ pus dă kićit în vîru kapului dă supra dă birś

nazuviţă -  îs źumataće dă śirĭepi kare astrukă numa đişćiļi la piśuare, îs inpļećiţ dîn lînă


•   śovată ĭe ka o lopeţîka mikă ku mîńiu śopļită întro krĭangă şî puaće sî fĭe rotată d-amîndoa pîărţîļi or nu. Ku śovata sa luvat or sa turnat fańina or buabiļi în traśta. ♦ dij. sin. ispuon [Por.] — lopatica za brašno

•       

•   Duauă ispuańe đin muzeĭu đi la Măĭdan!


okĭari - naočare (dîn Topolovńik)
mĭ-am luvat nuoĭ okĭari kă ku ăşća puţîn am vaḑut

điam - prozor
kopii să fiţ buń să nu sparźeţ điamu

•   braḑ - îs puĭ or floriśĭaļe kusuće pră kimĭaşă dă fuĭuor  :Y
    Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1567

[Sighianu]

oţăl - tare k-a oţălu  -  tvrd kao čelik
oţălu ĭe fĭar măĭ tare - čelik je najtvrdji metal

[Sighianu]

Dograĭ- đeţăĭ dograĭ ku ĭal
đeţăĭ dograĭ la lukru

Dungă – ivica,
Durmi la dunga patului - spavao sam na ivici kreveta
Đemper ku dunźi – Džemper na štrafte
Iş đĭaţă suariļi dupa dungă – Sunce je zašlo

[Paun]

Dograĭ- đeţăĭ dograĭ ku ĭal
đeţăĭ dograĭ la lukru

•   dograĭ
Reč nije obrađena i treba je uneti, ali je problem u sledećem:
1 - neophodno je označiti akcenat (boldiranjem naglašenog vokala)
2 - dati bilo kakav prevod srpski, makar fraze koja se navode uz reč
3 - po mogućstvu odrediti vrstu reči

Primer:
[akc. dograĭ] ako je tačan, upućuje na imenicu.
Njen oblik do + graĭ ukazuje na područje Banata (tačnije Almaša), gde su dijalektolozi otkrili zanimljivu osobinu spajanja srpskih prefiksa i rumunskim sufiksa.. (на пример Раду Флора у својој дисертацији пише о Алмашу: "Такође је преко српског дошли и неколико глаголских префиска, а најчешће do- и pre-: m-am produs ,,ишао сам поново", o provinit ,,дошао је поново" ...  или iz-: izaflu, izaflat ,,пронађен" ...").

Lista takvih reči prilična je kod centralnih i zapadnih Vlaha:
•   doveńi
•   dopļińi
•   dobaća (ĭuo dobat, ĭel dobaće) ◊ abĭa dobatuĭ pasuĭu
itd.

Reč dograĭ, sudeći prema kontekstu navedenih primera
◊ đeţăĭ dograĭ ku ĭal
◊ đeţăĭ dograĭ la lukru

može označavati kraj, dovršetak neke radnje.
Zašto? Kada sam jutros pozvao moje kazivače sa terena, i pročitao im reč i primere uz nju,
dobio sam iz Tande, od Paun Ilića, sledeće objašnjenje:

◊ N-am auḑît đ-aşa vuorbă, ama-mđaţă gînd đi vuorbă "đigraĭ", śkă:
◊ Fusăĭ la kutare şî kutare, ku kare am un nakaz mare đi đemult, şî dupa o taĭnă lungă, gaćirîm lukru kă điđeĭ ku ĭel đi graĭ!
◊ Am fuost astîḑ la Poluamĭe, şî ku fîno-la am dodat đe graĭ!

Koliko je važno da se što više govornika uključi u obradi reči, pokazuje sledeći moj sagovornik Borislav Paunović, koji je rodom iz Tande a sada živi u Rudnoj Glavi; oženjen je Rudnoglavkom, i od velike je koristi za uočavanje razlike u govoru dva sela sa istoga područja (Gornji Poreč).
On unekoliko ispravlja reč P. Ilića, i kaže da mu je poznat oblik "ograĭ", u izrazima poput oih koje je naveo Sighianu, dakle:

◊ đeţăĭ đi ograĭ ku ĭel

ali u smislu: nagraisao sam s njim (nadrljao, nagrabusio)!

I na području Rudne Glave je poznata reč "ograĭ" u značenju "problem, sukob; raspra(va)":

◊ am dat đi ograĭ ku ĭel  — došao sam u sukob s njim;
◊ vinu, să điskîlśim ograĭu śe avĭem într-a nuoĭ  — dođi da raspravimo problem koji imamo među nama  

Ovi su primeri više nego jasni, jer se u njihovoj osnovi nalazi
srp. "graja" — galama koja nastaje kada se istovremeno čuje više glasova;
iz čega logično sledi i značenje "raspra(va)", koja je po tehnici uvek "sukob" a po naravi "problem".

Zaključak:
Da bismo dalje analizirali reč, neophodno je da odgovorimo na pitanje:
Da li je u homolju je došlo do spajanja predloga dă + ograĭ > d-ograĭ > dograĭ ?
A to ćemo znati ako se ispita da li je u Sigama poznata reč "ograĭ", i kojeg je značenja!

PS. Sghianu, pitaj babe?


Putokaz za analizu: http://dexonline.ro/definitie/gr%C4%83i

grăí (-ăésc, grăít), vb. – 1. A vorbi. – 2. A spune, a rosti. – 3. (Înv., refl.) A se numi, a se chema. – 4. (Mold., refl.) A se pune de acord, a se învoi. – Mr. grescu, gri(ș)i, grire; megl. gres, griri. Sl. (sb.) grajati ,,a croncăni". Schimbarea semantică este ciudată, și a fost explicată de Miklosich, Slaw. Elem., 20 și Densusianu, Hlr., 267, ca specifică sl. Petrovici, Dacor., VII, 170, a fost primul care a făcut distincția între sb. grajáti ,,a vorbi", etimon al rom., și grȁjati ,,a croncăni", cf. Pușcariu, Lr., 292. Der. agrăi, vb. (Trans., a interpela), der. artificial, pe baza modelului germ. reden- anderen (DAR); grai, s. n. (vorbire; limbă, idiom; argou, limbaj; proverb, zicală; înv., discurs, alocuțiune; voce, accent; înv., învoială, tîrguială; înv., verb, cuvînt), cf. mr. grai, mr., megl. grei, din sl., bg. graj ,,cînt" (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Conev 95); negrăit, adj. (de nespus); grăitor, s. m. (vorbitor; la nunțile din Trans., persoană care împrovizează strigăturile); negrăitor, adj. (mut). Sursa: DER (1958-1966)

AGRĂÍ, agrăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A adresa cuiva vorba. – A³ + grăi (după germ. ansprechen, anreden). Sursa: DEX98 (1998)
(Vidi: http://dexonline.ro/definitie/agr%C4%83i)

? vl. ograĭ < erdeljski: agrai

[Paun]

Dungă – ivica,
Durmi la dunga patului - spavao sam na ivici kreveta
Đemper ku dunźi – Džemper na štrafte
Iş đĭaţă suariļi dupa dungă – Sunce je zašlo

•   dungă  :Y
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1755

[Sighianu]

amşîţă - bitanga
amşîţă - îmblă amşîţă - skita kao bitanga
            ĭal ĭe o amşîţă - on je bitanga


•   naskomańi - proširiti, pojaviti,
îi s-a naskomańit o buală grĭa - pojavila mu se teška bolest
•   rum.  născomăní, pers. 3 sg. născomănéște, vb. IV refl. (reg.; despre bube, umflături) a apărea, a crește. Sursa: DAR (2002)

•   dîsžgină - odvojiti, rastaviti  :Y
dîsžgină - pazîa să nu caḑ pră gĭaţa şî să će dîsžgiń
•   rum desghiná (-n, -át), vb. – A separa, a despărți. – Var. dejghina, dezghina, desbina. Origine necunoscută. Pare cuvînt tradițional (sec. XVIII), modificat modern prin analogie cu îmbina, combina (Pușcariu 778; Philippide, Principii, 107). Originea lat. pare sigură, cf. mr. dizgl'inare ,,a tăia crengile"; este însă greu de admis etimonul lat. *dĭsglŭtināre care este propus în mod curent (Candrea-Dens., 482; Pascu, I, 76); tot așa este și lat. *dĭsglināre, din ngr. γλίνη ,,cocă, pap" (Giuglea, Dacor., III, 620).

•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1888

[Apatrapa]

•   naskomańi - proširiti, pojaviti,
îi s-a naskomańit o buală grĭa - pojavila mu se teška bolest
•   rum.  născomăní, pers. 3 sg. născomănéște, vb. IV refl. (reg.; despre bube, umflături) a apărea, a crește. Sursa: DAR (2002)


•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=6473