Schengen via Timoc

[Vlad]

Schengen via Timoc
de George Damian

Opoziţia României faţă de acordarea statutului de ţară candidată UE pentru Serbia a readus pe agenda Consiliului European chestiunea intrării în spaţiul Schengen. România a cerut la Bruxelles ca decizia finală privind candidatura Serbiei la UE să fie luată de şefii de stat şi de guvern din cadrul Consiliului European care se reuneşte azi. Serbia dorea ca acest statut să îi fie acordat marţi de miniştrii de externe ai statelor UE. Pentru Consiliul European de azi a fost introdusă pe agendă chestiunea aderării României la spaţiul Schengen, punct de discuţie care nu se regăsea anterior în program. Olanda condiţionează de mai multă vreme intrarea României în spaţiul Schengen, deşi Bucureştiul a îndeplinit toate condiţiile tehnice.

Ce vrea România de la Serbia

Comunicatul oficial al MAE arată că „la concluziile reuniunii de marţi a fost anexată o Declaraţie a Comisiei Europene prin care aceasta reiterează importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE”. Diplomaţia română a cerut ca până în luna octombrie 2012 să fie publicat un raport de monitorizare al Comisiei Europene privind modalitatea în care Serbia asigură protecţia drepturilor minorităţilor naţionale. Comunicatul MAE arată că România a mai cerut Serbiei semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări.

Românii timoceni strigă după ajutor

Reprezentanţii comunităţii românilor din Serbia au cerut sprijinul României pentru a le fi respectate drepturile elementare: limba maternă să le fie predată în şcoli şi să fie folosită şi în biserici.
Protopopul Bojan Aleksandrovici din Serbia a declarat ieri: „Avem 154 de sate 100% româneşti, 48 de localităţi mixte şi numai două biserici şi nici o oră în limba română. Nu avem drepturi elementare. Am încercat, încercăm şi vom încerca să le obţinem, dar autorităţile sârbe tac, resping cererile noastre de construire de noi biserici sau cererea de a se preda în limba maternă în şcoli“. Protopopul Bojan Alexandrovici a mai precizat: „În ultimele zile, autorităţile din Serbia spun că vlahii nu sunt români şi că ele îi apără, că România îi presează să se declare români. Nu ăsta este adevărul. România, ca ţară-mumă, ne susţine ca să avem drepturi elementare. Nu este vorba aici despre românii care se declară vlahi şi nu se simt români, e vorba de ăia care se declară vlahi sau români şi ştiu că e tot una, şi care vor biserici şi şcoli în limba maternă”.

Fără limbă română în şcoli

Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor Ariadnae Filum din oraşul Bor, a susţinut că românilor timoceni nu li se acordă dreptul de a învăţa în limba română. „Noi am obţinut, în 2009, o hotărâre de la Ministerul de Învăţământ din Belgrad că putem să începem cu învăţarea în limba română din anul şcolar 2009-2010. Noi am îndeplinit toate condiţiile pentru aproape 30 de şcoli. Am strâns semnăturile părinţilor. Am pregătit 20 de învăţători. Am înaintat dosarul la Belgrad, dar răspunsul a fost că ministerul a pierdut dosarul şi că va trebui să adunăm noi semnături.”
Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, democrat-liberalul Viorel Badea, a declarat că, dacă drepturile românilor din Serbia nu vor fi respectate, Parlamentul României nu va adopta proiectul de ratificare a Acordului de asociere şi stabilizare a Serbiei la Uniunea Europeană, care a primit deja un aviz negativ din partea Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat. Secretarul de stat pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, ne-a declarat: „Este regretabilă decizia din luna ianuarie când s-a încercat standardizarea limbii vlahe, ceea ce statul român nu poate accepta. Românii, indiferent că sunt numiţi vlahi, aromâni sau moldoveni, rămân români”.

Belgradul denunţă „şantajul” românesc

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că aderarea ţării sale la UE este un proces complex, în care fiecare stat membru al UE poate impune propriile condiţii, însă a subliniat că Serbia nu va accepta condiţii imposibile şi nu va renunţa la principiile sale, informează Agerpres.Tadic a definit chestiunea „minorităţii vlahe” drept o linie roşie peste care nu se poate trece. „În cazul în care Serbia ar da dovadă de slăbiciune şi ar fi de acord cu şantajul, pentru ei nu ar exista nici o limită. Este important să rămânem fermi la principiile noastre”, a spus preşedintele sârb. În viziunea lui Tadic, centrul problemei „minorităţii vlahe” constă în faptul că România se aşteaptă ca „vlahii” care locuiesc în Serbia să se declare membri ai minorităţii române, însă unii „vlahi” se opun acestui lucru. „Noi înţelegem poziţia României. Cu toate acestea, nu putem renunţa la principiile noastre”, a declarat Tadic, subliniind că unul dintre aceste principii este respectarea convenţiilor internaţionale privind drepturile omului, conform cărora fiecare cetăţean din Serbia are dreptul să îşi declare în mod liber apartenenţa etnică.

Academia Română: nu există limba vlahă

Academicianul Eugen Simion afirmă că „limba vlahă este o invenţie care dă de gândit”, transmite Agerpres. „Evident că limba valahă este o invenţie care ne pune pe gânduri din partea prietenilor noştri sârbi”, susţine academicianul Eugen Simion, subliniind că vlah este vechiul nume dat românilor. Eugen Simion a precizat că Academia Română va da publicităţii „un comunicat în care o să-şi exprime surpriza că vecinii noştri sârbi nu recunosc ceea ce este de domeniul evidenţei: că vlahii vorbesc limba română şi în comunitatea europeană au aceleaşi drepturi cu celelalte popoare”.

Izvor:
http://www.puterea.ro/articol/blocajul_serbiei_ne_aduce_schengen1