Acord româno-sârb: vlahii au fost recunoscuţi ca etnici români
România şi Serbia au semnat joi, la Bruxelles, un protocol privind statutul minorităţilor din cele două ţări, după ce partea română solicitase, în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG), parafarea cât mai rapidă a unui astfel de document, informează Agerpres.
Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic.
Odată ce se autodefinesc a fi români, toate celelalte acorduri şi convenţii la care Serbia este parte, privind identitatea etnică, lingvistică, religioasă, dreptul de a avea biserici, de a avea şcoli cu predare în limba română, se aplică automat. În acest moment, cei care se consideră a fi români şi afirmă acest lucru nu au absolut nimic", spunea şeful diplomaţiei române.
Protocolul bilateral între România şi Serbia privind drepturile minorităţilor - document de a cărui semnare depinde poziţia Bucureştiului privind candidatura Serbiei la aderarea la Uniunea Europeană - era ieri în curs de negociere şi redactare, au declarat - pentru EVZ - surse diplomatice. România a blocat marţi, la Bruxelles, luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei şi o poate face din nou, azi şi mâine, la Consiliul European.
Negocierile privind protocolul bilateral, care este un text tehnic, s-au centrat asupra unei fraze-cheie: "Belgradul îi recunoaşte ca români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi români sau vlahi". Românii din estul Serbiei sunt cunoscuţi de autorităţile de la Belgrad sub denumirea de "vlahi", care, de fapt, este echivalent cu etnonimul "rumân" sau "român".România a mai prezentat, marţi, la Consiliul Afaceri Generale, o declaraţie prin care a subliniat necesitatea implicării Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale - în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor, în conformitate cu standardele UE.
"Îl asigur şi personal pe domnul preşedinte Tadici că România va susţine şi în con¬tinuare, fără rezerve, avansul Serbiei către integrarea în Uniunea Europeană", declara Traian Băsescu, la Belgrad, după ce precizase însă anterior că vlahii "care se revendică a fi de origine română trebuie să aibă drepturile de a-şi menţine limba şi cultura respectate".
Conform recensământului din 2002, în Serbia trăiesc 34.576 români, din care 30.419 în Voivodina şi 4.157 în Serbia propriu-zisă, precum şi 40.054 de "vlahi". Nu au fost luaţi în considerare cei plecaţi la muncă în străinătate, adică 50.000 de români voivodineni şi 250.000 de români timoceni.
Românii din ţara vecină cer recunoaşterea existenţei unei singure minorităţi naţionale române în Serbia, prin încetarea sprijinirii, de către autorităţile sârbe, a aşa-zisei minorităţi naţionale "vlahe"; retrocedarea proprietăţilor laice, naţionalizate de regimul comunist iugoslav; recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române ca tradiţională şi acceptarea ei şi în Timoc; garantarea reprezentării minorităţii naţionale române în Parlamentul sârb; facilitarea introducerii limbii române ca limbă oficială în administraţia locală şi în inscripţionarea localităţilor (scăderea pragului minim de la 25% la 20%, pentru minorităţile din localităţile respective); reprezentarea corespunzătoare a etnicilor români în poliţie, justiţie şi administraţia vamală.
Izvor:
http://www.pesurse.ro/#/2012/3/1/acord-romno-srb-vlahii-au-fost-recunoscui-ca-etnic/01.Mart 2012
