Românii din Serbia cer ajutor pentru a nu-şi pierde
graiul Comunitatea românilor/vlahi din Valea Timocului este supusă, în ultima perioadă, unei noi provocări, legate de încercarea de impunere a unui alfabet al limbii vlahe, acţiune similară cu cea încercată în Republica Moldova, de implementare a limbii moldoveneşti. Autorii acestui alfabet sunt liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, iar ultimul cuvânt îl vor avea specialiştii de la Institutul de Balcanologie din Belgrad. Liderii comunităţii româneşti protestează vehement.
Declaraţii în exclusivitate de la senatorul Viorel BadeaReporter: Aţi participat la o întâlnire între Grupul de Prietenie România – Serbia cu grupul omolog din Parlamentul Serbiei. Care au fost concluziile acestei întâlniri?
Viorel Badea: Prima rundă de discuţii s-a axat în egală măsură pe colaborarea între cele două state, pe relaţia bilaterală, chestiuni legate de mediul de afaceri, parteneriatul economic, parteneriatul cultural între cele două ţări şi desigur, poziţia României vizavi de aderarea Serbiei la Uniunea Europeană şi de asemenea situaţia comunităţii româneşti din Serbia.
Rep.: A fost luat în discuţie şi alfabetul acela al limbii vlahe, discutat la întâlnirea de la Belgrad din 13 februarie 2012?
V.B.: S-a punctat şi acest aspect, domnul deputat Tudor Panţîru a avut o astfel de intervenţie, pe acest subiect, urmând ca eu să discut aceeaşi problemă în Comisia de Politică Externă a Senatului, cu parlamentarii sârbi. S-a spus foarte clar că din punctul nostru de vedere, această situaţie generată de către reprezentanţi ai autorităţii sârbe, pentru că nu trebuie să uităm că domnul Mihailovic (n.n. - Miletic-Tica Mihailovic) este unul dintre liderii aşa numitului Consiliu Naţional al Minorităţii Vlahilor şi unul dintre promotorii acestei invenţii năstruşnice, care se numeşte limba vlahă, şi cum vă spuneam s-a făcut referire la aşa ceva, făcându-se o comparaţie directă şi fără echivoc între ceea ce se întâmplă acum în Serbia şi ceea ce s-a întâmplat în Basarabia în timpul ocupaţiei sovietice, când s-a inventat, după cum ştiţi, o limbă moldovenească, o invenţie pe care nu mai are rost să o comentăm, pentru că este cunoscută.
Rep.: S-a pus cumva în discuţie şi o intervenţie a dvs. pe lângă Academia Română pentru sprijinul organismului similar din Serbia, pentru că am înţeles că alfabetul a ajuns la Institutul de Balcanologie şi acolo practic trebuie să i se dea ultima viză, favorabilă sau nu?
V.B.: Bine, acum, tot ceea ce doresc să vă spun este că noi din capul locului nu vom recunoaşte niciun fel de decizie adoptată de autorităţile sârbe. Ceea ce noi considerăm obligatoriu şi absolut normal este apărarea adevărului lingvistic, iar în acest sens poziţia noastră de azi din Grupul de prietenie România – Serbia a fost una fără echivoc, şi va fi aceeaşi şi de acum înainte. Ceea ce însă este foarte grav e faptul că autorităţile sârbe se joacă, din punctul nostru de vedere, cu aderarea la UE. În loc să existe un dialog constructiv pe aceste subiecte, observăm că declaraţiile autorităţilor sârbe sunt provocatoare şi nu urmăresc altceva decât să îndepărteze Serbia de UE. Noi, România, dorim ca Serbia să intre în UE, facem tot ceea ce ne stă nouă în putinţă pentru a facilita acest acces, dar autorităţile Serbiei nu fac decât să îndepărteze ţara lor de UE. De altfel, şi din declaraţiile domnului Dacici, de zilele trecute, dar şi din declaraţiile deputatului socialist Mihailovici, se gândesc şi la un plan B, alături de Rusia.
Rep.: Predrag Balaşevici a semnalat prezenţa în acest grup a unui parlamentar care nu face parte legal din această structură.
V.B.: Domnul Mihailovici, căruia i s-a spus foarte clar, cu subiect şi predicat, la întâlnirea noastră, că dumnealui nu are ce să caute la acestă întâlnire şi probabil doreşte să transmită un mesaj vizavi de aşa-zisul CNMV. L-am rugat chiar politicos şi ferm să transmită acest mesaj când se va întoarce la Belgrad, dar dumnealui la un moment dat
s-a apucat să vorbească despre relaţiile economice şi de turism dintre cele două ţări. Vă daţi seama că asemenea intervenţie ne-a lăsat pe toţi fără replică şi ne-a reconfirmat faptul că interesul părţii sârbe în aceste discuţii nu este nicidecum acela de a crea o relaţie de prietenie, ci acela de a continua să susţină nişte fapte şi nişte situaţii care nu au niciun fel de argument în realitatea de zi cu zi.
Romeo CRÎŞMARU
sursa:http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/diaspora/7697-romanii-din-serbia-cer-ajutor-pentru-a-nu-i-pierde-graiul.html