KOSOVO e Serbia, dar nu ne uitam fratii din TIMOCautor: FrontPress 17.02.2012
Acesta era unul din mesajele afișate de Noua Dreaptă la un protest din 2009 în fața ambasadei Serbiei, manifestare cu ocazia căreia naționaliștii au cerut drepturi pentru românii din Timoc și au reacționat față de abuzurile statului sârb față de comunitatea românească din estul Serbiei. E deja clar că problema românilor din Timoc devine una din ce în ce mai fierbinte, mai ales acum după ce s-a inventat ”poporul” vlah și ”limba” vlahă, care doar printr-o coincidență e identică cu limba română. Totul după modelul sovietic al ”poporului” moldovenesc.
Discriminarea față de românii timoceni trebuie să înceteze! La fel cum sârbii din România dispun de drepturi: de a avea școală în limba maternă, de a avea televiziune, ziare, radio, biblioteci, biserici, etc, la fel și românii din Timoc au nevoie de aceste drepturi. Cel puțin 200.000 de mii de români locuiesc în Valea Timocului, după unele estimări chiar 400.000. Nu mai e deja o noutate că statul sârb încearcă să-i slavizeze și nici să statul Român i-a trădat, politicienii români făcându-și doar reclamă pe spatele lor.
Însă ce mă îngrijorează e atitudinea xenofobă a multor români față de sârbi. Nu sunt adeptul ”prieteniei” româno-sârbe, deoarece nici nu ne aflăm în niște relații extraordinare cu Serbia. Trebuie însă să facem o diferență între statul sârb și poporul sârb, două entități distincte, care nu trebuie confundate. Ar fi ca și cum am confunda poporul român, asta îi include și pe cei care se preocupă de Timoc, cu statul român, care i-a trădat pe românii timoceni. Mai exact, ca și cum am confunda toți românii cu clasa politică infectă. Există cu siguranță și sârbi care îi discriminează pe românii de acolo fără a avea vreo legătură cu statul, sunt cunoscute cazuri de oameni bătuți pentru ”vina” de a fi români. Dar e normal să urâm un popor întreg pentru asta? Sau mai exact, e normal să urâm? Suntem popor creștin, deci să ne gândim cum privește Dumnezeu ura. Dar asta nu înseamnă că trebuie să tolerăm situația din Timoc, obținerea de drepturi pentru românii din Serbia trebuie să fie o prioritate. Această luptă se poate duce și fără sentimente negative față de poporul vecin. Oare părintele Boian Alexandrovici, practic un lider al acelei comunități de români, îi urăște pe sârbi? Iar el a fost printre cei ce au suferit cel mai mult. Sunt curios câți dintre cei ce lasă comentarii anti-Serbia pe net și vorbesc de abuzurile împotriva românilor chiar s-au implicat pentru frații noștri de acolo.
Iar cei ce simpatizează cu separatiștii albanezi din Kosovo ar trebui să nu uite că UDMR-ul e de acord cu independența acelei provincii, iar scopul lor e unul clar: obținerea autonomiei județelor Harghita și Covasna. Kosovo e un stat musulman, care nu are ce căuta într-o Europă creștină. Aceea țară e un cuib pentru celule teroriste, trafic de droguri și de arme, trafic de carne vie și crimă organizată. Iar existența acelui stat separatist musulman e cu atât mai periculoasă acum când continentul nostru se confruntă cu pericolul islamizării.
După războiul din Iugoslavia, în care și-au pierdut mare parte din țară, sârbii se tem ca Timocul să nu devină un nou Kosovo. Lucrul acesta este însă departe de realitate, cei mai mulți români nici nu știu să scrie și să citească în limba lor. De autonomie și separatism teritorial nici nu se pune problema
Consider să România va putea avea o relație foarte bună cu Serbia doar atunci când chestiunea timoceană va fi rezolvată. Când statul sârb va acorda drepturi românilor din Timoc, la fel cum România acordă drepturi sârbilor de pe teritoriul țării noastre. Poporul sârb e un popor cu care avem unele lucruri în comun, cel mai semnificativ find credința ortodoxă. Apreciez la acest neam voința și puterea de luptă de care au dat dovadă în toată istoria lor, au știut mereu să lupte pentru drepturile ce li se cuvin. Cred că într-o zi vom putea avea relații mult mai bune cu sârbi însă trebuie să se renunțe la xenofobie de ambele părți și e nevoie de respect pentru identitatea fiecărui popor. De Gheorghe Haiduc - ND Blog
Izvor:
http://www.frontpress.ro/?p=27765
