APCE: Romania impune un amendament la Raportul final privind Serbia.

[Vlad]

APCE: Romania impune un amendament la Raportul final privind Serbia. Tema drepturilor romanilor/vlahilor din Timoc prezenta in pozitia delegatiei Romaniei

Serbia a ramas in continuare sub Monitorizare, in ciuda eforturilor reprezentantilor sai de a convinge raportorii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ca lucrurile s-au indreptat definitiv. In plus, delegatia Romaniei a reusit sa impuna un amendament la Raportul final, amendament care cere Serbiei sa actioneze in conformitate cu Rezolutia Adunarii nr 1632/2008 referitoare la "situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia". Acest document specifica existenta unui curent de opinie potrivit caruia comunitatea asa-zis vlaha isi asuma limba si identitatea romana, transmite Romanian Global News.


In cadrul lucrarilor APCE, in discursul sau, senatorul Viorel Badea, presedintele comisiei pentru romanii de pretutindeni a Senatului Romaniei a subliniat, ca dealtfel si senatorul Titus Corlatean, presedintele comisiei de politica externa a Senatului, ca Serbia nu a indeplinit promisiunile legate de recunoasterea si acordarea drpturilor legitime pentru numeroasa comunitate de romani/vlahi din Timoc.

Romanian Global News prezinta in exclusivitate textul discursului senatorului Viorel Badea la APCE:

Stimaţi colegi,

Serbia aparţine fără echivoc marii familii europene. Îndeplinirea criteriilor de ordin politic pe care autorităţile de la Bruxelles le solicită în relaţia cu statele care doresc să devină membre ale Uniunii Europene sunt strâns legate şi de aspectele care fac obiectul acestui raport al Comisiei de monitorizare al Adunării. Serbia a înregistrat în mod vădit progrese în ultimii ani, prin adoptarea unor legi importante, menite să consolideze arhitectura instituţională şi să ofere premisele instaurării unui stat de drept.

Cu toate acestea, consider că statul sârb are serioase restanţe în materia protecţiei minorităţilor naţionale.

Sunt profund îngrijorat de continua deteriorare a situaţiei românilor din Serbia Răsăriteană, aşa-zişii vlahi, cum sunt denumiţi de autorităţile de la Belgrad. Membrii acestei comunităţi se confruntă cu probleme serioase legate de imposibilitatea de a-şi exercita libertatea religioasă, dreptul de a-şi folosi propria limbă, dreptul de a-şi afirma identitatea culturală, etc.

Dacă în trecut acţiunile de intimidare la adresa afirmării identităţii româneşti se rezumau la ameninţări şi hărţuiri, în decembrie 2011, am asistat la o situaţie inedită: doi dintre liderii românilor din Serbia (unul din Timoc, iar celălalt din Voivodina) au fost ţinta unor atacuri armate. Producerea acestor două incidente în aceeaşi noapte ne face să credem că este vorba despre o acţiune coordonată.

Stimați colegi,

Sunt foarte dezamăgit de demersurile din ultima perioadă ale Serbiei care au ca scop de-românizarea celor pe care îi numesc vlahi și care sunt, fără nici un dubiu, vorbitori de limba română. Instrumentalizarea Consiliului Naţional al acestei comunități în scopul negării identității vlahilor trebuie să înceteze imediat. Prin încercarea ridicolă de a inventa un așa zis alfabet al unei limbi numite ”vlahe” se încearcă de fapt inventarea unei limbi pentru a se motiva o identitate  culturală şi etnică pretins distinctă de cea română, intr-o maniera care ne trimite cu gandul la metodele staliniste de reinventare a unor identitati lingvistice si etnice false.

În România, fiecare minoritate naţională este în primul rând recunoscută – spre deosebire de distincţia artificială pe care Serbia o face între români şi vlahi -, iar apoi fiecare membru al unei minorităţi naţionale beneficiază de libertate religioasă, de învăţământ în limba maternă, dreptul de a-şi exprima identitatea culturală (inclusiv prin acordarea unor substanţiale fonduri de la bugetul de stat al României). Bineînţeles că printre beneficiarii acestor drepturi se numără şi membrii comunităţii sârbe din România.

Toate aceste lucruri se întâmplă în România, stimaţi colegi, spre deosebire de ceea ce cu tristeţe constatăm în Valea Timocului unde compatrioţii noştri nu sunt nici măcar recunoscuţi ca români, deşi reprezintă un procent semnificativ al populaţiei din acea zonă.


Vreau să adaug un singur mesaj, personal, pentru colegii mei din Serbia: în 1999, tinerii din București au manifestat în număr mare în semn de solidaritate cu populația sârbă, greu încercată de război. Serbia este pe cale să piardă, în aceste zile și luni, sprijinul unor oameni anonimi, dar onești, care s-au simțit datori sa îi fie, din punct de vedere moral, aproape la greu. Ar fi o greșeală să subestimeze acest lucru.


Vă mulţumesc pentru atenţie!



Izvor:
http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/politic/4488-apce-romania-impune-un-amendament-la-raportul-final-privind-serbia-tema-drepturilor-romanilorvlahilor-din-timoc-prezenta-in-pozitia-delegatiei-romaniei-.html#

[Vlad]

Rumunija je izdejstvovala amandman u Završnom izveštaju Saveta Evrope o Srbiji.  Tema manjinskih prava Vlaha/Rumuna iz Timočke krajine  predmet interesovanja rumunske delegacije u Savetu.

Srbija je ostala pod Monitoringom, uprkos očekivanjima srpske delegacije da ubedi izvestioce Parlamentarne skupštine Saveta Evrope da su ispunjeni svi uslovi za njegovo ukidanje.
Šta više, rumunska delegacija je izdejstvovala  amandman na završni izveštaj, amandman koji od Srbije traži konkretne korake u skladu sa Rezolucijom Skupštine Saveta Evrope 1632/2008, koja se odnosi na „situaciju nacionalnih manjina u Vojvodini i rumunske manjine u istočnoj Srbiji“. Ovaj dokument potvrđuje mišljenje o postojanju zajednice takozvanih Vlaha koja želi da očuva rumunski jezik i identitet, prenosi Romanian Global Njuz.

U toku radne sednice Parlamentarne skupštine Saveta Evrope, u svom izlaganju, senator Viorel Badea, predsednik komisije za dijasporične Rumune rumunskog senata,  naglasio je da je, istog mišljenja kao i njegov kolega iz rumunskog senata, Titus Korleceanu, predsednik senatske komisije za spoljne poslove: da Srbija nije ispunila obećanja vezana za priznavanje i ostvarivanje manjinskih prava  Vlaha/Rumuna.

Romanian Global Njuz ekskluzivno prenosi izlaganje senatora Viorela Bađe u Parlamentarnoj skupštini SE:

Poštovane kolege,
Bez bilo kakve dileme Srbija pripada porodici evropskih naroda.
Ispunjenje političkih kriterijuma koje zvanični Brisel postavlja zemljama pretendentima na članstvo u Evropsku Uniju, usko su povezane sa aspektima vezanim za objekt kojim se bavi izveštaj komisije izvestilaca SE. Bez svake sumnje da je Srbija, poslednjih godina,  vidno napredovala prihvatanjem bitnih zakona namenjenih jačanju institucija, nudeći prostor za jačanje pravne države.

Uprkos pomenutim činjenicama, smatram da ipak postoje ozbiljni nedostaci u pogledu poštovanja manjinskih prava.

Duboko sam zabrinut kontnuitetom pogoršanja položaja Rumuna koji žive u istočnoj Srbiji, za koje vlasti u Beogradu koriste naziv „Vlasi“.  Pripadnici ove grupacije su suočeni sa ozbiljnim problemima koje se tiču slobode veroispovesti, prava na korišćenje maternjeg jezika, očuvanja kulturnog identiteta etc.

U prošlosti su se pritisci na očuvanje identiteta ove zajednice svodili na pretnje i uznemiravanja. Decembra 2011. godine, bili smo svedoci jedinstvene situacije: dva lidera Rumuna u Srbiji (jedan iz Banata u Vojvodini, drugi iz Timočke krajine), bili su meta oružanih napada. Izvršenje ovih napada iste noći, navodi nas na sumnju da se radi o koordinisanoj akciji.

Poštovane kolege,
Ne mogu a da ne izrazim svoje duboko razočaranje koracima koje preduzima Srbija ka de-romanizaciji onih koje naziva „Vlasima“ i koji su, tu nema nikakve dileme, govornici rumunskog jezika. Instrumentalizacija Nacionalnog saveta vlaške nacionalne manjine kroz negiranje etničkog identiteta Vlaha treba odmah prestati. Smešnim pokušajem kreiranja pisma nekakvog „vlaškog“ jezika pokušava se, zapravo, motivisati zahtev za formiranjem posebnogkulturnog i jezičkog  identiteta, različitog od rumunskog, koji nas upućuje na Staljinističke metode izmišljanja lažnog etničkog i jezičkog identiteta.

U mojoj zemlji, svaka od nacionalnih manjina je priznata, za razliku od veštačkog stvaranja podelana kojima Srbija insistira između Vlaha i Rumuna-, tako da bilo koji od pripadnika nacionalnih manjina, koje žive u mojoj zemlji, profitira od verskih sloboda, mogućnosti obrazovanja na maternjem jeziku, prava na negovanje kulturnog identiteta (uključujući znatna budžetska sredstva koja država Rumunija izdvaja). Podrazumeva se da se i srpska manjina u Rumuniji pripada navedenoj grupi.

Sve ovo se događa u Rumuniji, poštovane moje kolege, za razliku od Timočke krajine, gde naši sunarodnici nisu ni priznati kao Rumuni, premda predstavljaju brojnu populaciju na tom području.

Želim preneti jako važnu poruku mojim srpskim kolegama: Mladi u Bukureštu su 1999. godine protestvovali u znak podrške Vašoj zemlji, pogođenoj ratnim dešavanjima. Srbija je na  putu da, u danima, nedeljama, mesecima koji dolaze, izgubi podršku tih anonimnih- ali iskrenih ljudi, koji su osećali obavezu da joj, sa moralne tačke gledišta, daju podršku kada joj je bilo najteže.
Šteta bi bilo potceniti ovu činjenicu.

Zahvaljujem na Vašoj pažnji.

[caslav]

Карје годјикă йндрăзњештје дјин ноу сă чићаскă, ну гйндуриљи нума йнсăмнăтуриљи дјин локалитету прин карје во трјечје, ши ну дупă арăтăтура а пăнă јерј нума дупă кум арăтасă адјежњацă, дјин јел ва ворбире чјева ноу, чјева йнцăљес чје прјеја  нума аăја карје йн туатă дјимињаца нуоуо сă помењеск дјин сомн ку о штјирје пољимитă йн сйн, куноштјирја зйљи вјењитуарје.