Românii din Serbia cer ajutor pentru a nu-şi pierde graiul

[Volcae]

Românii din Serbia cer ajutor pentru a nu-şi pierde
graiul



Comunitatea românilor/vlahi din Valea Timocului este supusă, în ultima perioadă, unei noi provocări, legate de încercarea de impunere a unui alfabet al limbii vlahe, acţiune similară cu cea încercată în Republica Moldova, de implementare a limbii moldoveneşti. Autorii acestui alfabet sunt liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, iar ultimul cuvânt îl vor avea specialiştii de la Institutul de Balcanologie din Belgrad. Liderii comunităţii româneşti protestează vehement.

Declaraţii în exclusivitate de la senatorul Viorel Badea

Reporter: Aţi participat la o în­tâlnire între Grupul de Prie­tenie România – Serbia cu gru­pul omolog din Parlamentul Ser­biei. Care au fost con­cluziile acestei întâlniri?
Viorel Badea: Prima rundă de discuţii s-a axat în egală măsură pe colaborarea între cele două state, pe relaţia bilaterală, chestiuni legate de mediul de afaceri, parteneriatul economic, parteneriatul cultural între cele două ţări şi desigur, poziţia Ro­mâniei vizavi de aderarea Serbiei la Uniunea Europeană şi de ase­menea situaţia comunităţii ro­mâneşti din Serbia.
Rep.: A fost luat în discuţie şi alfabetul acela al limbii vlahe, discutat la întâlnirea de la Belgrad din 13 februarie 2012?
V.B.: S-a punctat şi acest aspect, domnul deputat Tudor Pan­ţîru a avut o astfel de inter­venţie, pe acest subiect, urmând ca eu să discut aceeaşi problemă în Comisia de Politică Externă a Senatului, cu parlamentarii sârbi. S-a spus foarte clar că din punc­tul nostru de vedere, aceas­tă situaţie generată de către re­prezentanţi ai autorităţii sârbe, pentru că nu trebuie să uităm că domnul Mihailovic (n.n. - Miletic-Tica Mihailovic) este unul dintre liderii aşa numitului Consiliu Naţional al Minorităţii Vlahilor şi unul dintre promotorii acestei in­venţii năstruşnice, care se nu­meşte limba vlahă, şi cum vă spu­neam s-a făcut referire la aşa ceva, făcându-se o comparaţie directă şi fără echivoc între ceea ce se întâmplă acum în Serbia şi ceea ce s-a întâmplat în Basa­ra­bia în timpul ocupaţiei sovietice, când s-a inventat, după cum ştiţi, o limbă moldovenească, o in­venţie pe care nu mai are rost să o comentăm, pentru că este cunoscută.
Rep.: S-a pus cumva în dis­cuţie şi o intervenţie a dvs. pe lângă Academia Română pen­tru sprijinul organismului si­mi­lar din Serbia, pentru că am înţe­les că alfabetul a ajuns la Insti­tutul de Balcanologie şi aco­lo prac­tic trebuie să i se dea ultima viză, favorabilă sau nu?
V.B.: Bine, acum, tot ceea ce doresc să vă spun este că noi din capul locului nu vom recunoaşte niciun fel de decizie adoptată de autorităţile sârbe. Ceea ce noi con­siderăm obligatoriu şi abso­lut normal este apărarea adevă­rului lingvistic, iar în acest sens poziţia noastră de azi din Grupul de prietenie România – Serbia a fost una fără echivoc, şi va fi aceeaşi şi de acum înainte. Ceea ce însă este foarte grav e faptul că autorităţile sârbe se joacă, din punctul nostru de vedere, cu aderarea la UE. În loc să existe un dialog constructiv pe aceste su­biecte, observăm că decla­raţiile autorităţilor sârbe sunt pro­vocatoare şi nu urmăresc altceva decât să îndepărteze Serbia de UE. Noi, România, dorim ca Serbia să intre în UE, fa­cem tot ceea ce ne stă nouă în putinţă pentru a facilita acest acces, dar autorităţile Serbiei nu fac decât să îndepărteze ţara lor de UE. De altfel, şi din decla­raţiile domnului Dacici, de zilele tre­cute, dar şi din declaraţiile de­putatului socialist Mihailovici, se gândesc şi la un plan B, alături de Rusia.
Rep.: Predrag Balaşevici a sem­nalat prezenţa în acest grup a unui parlamentar care nu face parte legal din această struc­tură.
V.B.: Domnul Mihailovici, că­ruia i s-a spus foarte clar, cu subiect şi predicat, la întâlnirea noastră, că dumnealui nu are ce să caute la acestă întâlnire şi probabil doreşte să transmită un mesaj vizavi de aşa-zisul CNMV. L-am rugat chiar politicos şi ferm să transmită acest mesaj când se va întoarce la Belgrad, dar dumnealui la un moment dat
s-a apucat să vorbească despre re­laţiile economice şi de turism dintre cele două ţări. Vă daţi seama că asemenea intervenţie ne-a lăsat pe toţi fără replică şi ne-a reconfirmat faptul că interesul părţii sârbe în aceste discuţii nu este nicidecum acela de a crea o relaţie de prietenie, ci acela de a continua să susţină nişte fapte şi nişte situaţii care nu au niciun fel de argument în realitatea de zi cu zi. 

Romeo CRÎŞMARU

sursa:
http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/diaspora/7697-romanii-din-serbia-cer-ajutor-pentru-a-nu-i-pierde-graiul.html

[Vlad]

Rumuni iz Srbije traže pomoć da im se ne zatre jezik


Rumunska/vlaška zajednica u severoistočnoj Srbiji podvrgnuta je, u poslednjem periodu, novim provokacijama, vezanim za pokušaj nametanja alfabeta vlaškog jezika, što je slična akcija onoj koja je bila izvedena u Republici Moldaviji, gde se pokušao uvesti moldavski jezik. Autori ovog alfabeta su lideri Vlaškog Nacionalnog Saveta, a poslednju reč će imati specijalisti sa Instituta za Balkanologiju iz Beograda. Lideri rumunske populacije neprestano protestvuju.

Ekskluzivna deklaracija senatora Viorela Badje

Reporter: Učestvovali ste na sastanju Grupe rumunsko-srpskog prijateljstva   sa srpskim kolegama. Kakvi su zaključci posle ovih susreta?

Viorel Badea: Prva runda razgovora bazirala se na odnosima dvaju zemalja, ekonomskom partnerstvu,  privredi, kulturnom partnerstvu i, naravno, stavu Rumunije prema srpskom ulasku u EU i poziciji rumunske manjine u Srbiji.

Rep.: Da li se raspravljalo i  o tzv alfabetu vlaškog jezika, o kome se razgovaralo na susretu u Beogradu  13 februara 2012?

V.B.: Dotakli smo i ovu temu, gospodin direktor Tudor panciru je intervenisao u vezi toga, a meni ostaje da sa srpskim parlamentarcima diskutujem o ovome u Senatu Rumunije, pri Komisiji za spoljnu politiku. Vrlo jaswno smo istakli da ova situacija koju su stvorile srpske vlasti, jer ne treba da zaboravimo da je  Miletic Mihajlovic -Tica jedan odlidera takozvanog Nacionalnog saveta vlaške manjine i jedan  od kreatora ove čudovične tvorevine, nazvane "vlaški jezik", i kao što rekoh osvrnuli smo se na to, napravivši direktnu paralelu između ovoga što se dešava danas u Srbiji i onoga što se dešavalo u Besarabiji (Moldaviji) za vreme sovjetske okupacije, kada je kao što znamo izmišljen moldavski jezik, tvorevina koju ne treba komentarisati, jer je poznata.

Rep.: Da li se možda diskutovalo o vašoj intervenciji kod Rumunske Akademije za podršku sličnoj ustanovi u Srbiji, jer kako smo shvatili, ovaj alfabet je stigao do Instituta za Balkanologiju gde praktično treba da mu se da poslednja viza, povoljna ili ne?

V.B.: Dobro, ono što želim sada da vam kažem je da mi nećemo priznati nikakvu odluku od strane srpskih vlasti. Ono što mi smatramo obaveznim i apsolutno normalnim je odbrana istorijske istine, i što se toga tiče, naša pozicija pri grupi rumunsko-srpskog prijateljstva ostala je nedvosmislena- i biće takva i ubuduće. Ono što je međutim jako opasno, je što se srpske vlasti igraju sa ulaskom u EU. Umesto da postoji konstruktivni dijalog, primećujemo da su izjave srpskih vlasti provokativne i imaju za cilj samo da Srbiju udalje od EU. Mi, Rumunija, želimo da Srbija  uđe u EU, činimo sve što je unašoj moći da olakšamo njen pristup,  ali njihove vlasti ne rade ništa drugo sem što državu udaljavaju od EU.  Uostalom, i iz izjava gospodina Dašića, i socijalističkog poslanika  Mihailovića, jasno se vidi da razmišljaju i o planu B, uz Rusiju..

Rep.: Predrag Balašević je u ovoj grupi primetio prisustvo osobe kojoj, legalno, tu nije mesto?

V.B.: Gospodin Mihailović, kome se jasno stavilo do znanja, subjektom i prediktom, da nema šta da traži na ovim susretima, verovatno želi da prenese poruku takozvanog Vlaskog Nac.Saveta. Srdačno smo ga zamolili da ove poruke prenese kad se vrati u Beograd, ali gospodin je u jednom trenutku počeo da priča o turizmu i ekonomskim odnosima dve  zemlje.. Možete zamisliti koliko nas to ostavilo bez teksta i potvrdilo nam činjenicu da interes srpske strane u ovim razgovorima nikako nije da stvore prijateljske odnose, već da održe neke situacije i činjenice koje nemaju nikakve veze sa argumentima svakodnevne realnosti.