LIST "KURIR" OTKRIVA: GROF DRAKULA JE BIO SRBIN!

[Paun]

NEVEROVATNO OTKRIĆE "KURIRA"
GROF DRAKULA JE BIO SRBIN



(0) Send to friend Print Subota, 3. Decembar, 2011.| Autor: S. Živković
Moj narod je stradao u boju na Kosovu, reči su plemića Vlada Drakule iz čuvenog romana ,,Drakula" iz 1887.


BEOGRAD - Najpoznatiji vampir bio je naše gore list!
- Velika sramota zadesila je moj narod na Kosovu 1389. godine, kad su zastave Vlaha i Mađara poklekle pred Mladim mesecom. Od tada je samo jedan vojvoda moje krvi uspeo da pređe Dunav i pobedi Turke na njihovoj zemlji - govori Vlad Tepeš u čuvenom romanu ,,Drakula", irskog pisca Brama Stokera, iz 1887. godine.

Zašto rumunski grof Drakula kaže da su Turci pokorili njegov narod kad se zna da su se sa osmanlijama na Kosovu borili Srbi? Da li to znači da je srednjovekovni rumunski plemić koji je poslužio kao inspiracija za književni lik grofa Drakule zapravo bio Srbin?

Istoričar Jovan Deretić za Kurir kaže da je upoznat sa životom Vlada Tepeša i da nema sumnje da je on bio Srbin!

- Drakula je bio sto posto Srbin! Ali ne samo on. Većina današnjih Rumuna poreklom su Srbi. Mnogi i ne znaju da su sve do 19. veka oni govorili našim jezikom i koristili naše pismo. Mi smo ih zvali Vlasi, što znači stočari, jer se stanovništvo u Transilvaniji pretežno bavilo tom granom poljoprivrede. Na Drakulinom grobu stoji natpis ,,Ovde počiva rab Božji Vlad Tepeš,,, ispisan na čistom srpskom jeziku. Ima li većeg dokaza od toga? - objašnjava Deretić i nastavlja:
- Vojvoda koji se pominje u romanu je Janoš Hunjadi, srpski vitez koji se borio protiv Turaka. Mi smo ga zvali Sibinjanin, što znači Srbin - kaže Deretić.

Etnolog Bojan Janković ne deli njegovo mišljenje.

- Drakula je bio veliki patriota i koristio je brutalne mere odmazde protiv svojih neprijatelja. Čini mi se da u ovom slučaju govori sa stanovništva hrišćanstva i identifikuje se sa Srbima koji stoje nasuprot Turaka - smatra Janković.

Nabijao eksere u glavu

Vlad Tepeš, ili Nabadač, rođen je u malom selu blizu Trgovišta u Rumuniji. Otac ga je u sklopu političke nagodbe kao dete dobrovoljno predao u zarobljeništvo Turcima. Tamo je, najverovatnije, gledajući turske metode mučenja razvio svirepost. Nakon nekoliko godina zatočeništva vraća se i postaje vladar Vlaške. Veruje se da je nabio na kolac oko 20.000 turskih zarobljenika i postavio ih uz put kojim se turska vojska kretala. Osim toga, odsecao je zarobljenicima oči i uši, nabijao im eksere u glavu. Prema legendi, poginuo je u zasedi, a glavu su mu otkinuli i poslali turskom caru Mehmedu.

Drakulić: Nemam veze s vampirima

Pokušali smo da utvrdimo da li prezime biznismena Zorana Drakulića vodi poreklo iz Rumunije. Drakulić nam je uz smeh objasnio da nema nikakve veze sa čuvenim vampirom.

- Koliko ja znam, Drakula je Rumun, a moje prezime vodi poreklo iz Like - rekao je Drakulić.

Svi Drakulini filmovi

Po romanu ,,Drakula" snimljeno je najviše filmova u istoriji. U njegovu čast Udruženje pisaca horora za ,,vrhunska dostignuća" u žanru horora dodeljuje nagradu ,,Bram Stoker".

* Nosferatu (1922) - Maks Šrek
* Drakula (1931) - Bela Lugoši
* Drakula (1931) - Karlos Vilares
* Drakula u Istanbulu (1953) - Atif Kaptan
* Drakula (1958) - Kristofer Li
* Drakula (1968) - Denolm Eliot
* Grof Drakula (1970) - Kristofer Li
* Drakula (1973) - Džek Palans
* Grof Drakula (1977) - Luis Džordan
* Vampir Nosferatu (1979) - Klaus Kinski
* Drakula (1992) - Geri Oldman
* Drakula (2002) - Patrik Bergin
* Drakula (2006) - Mark Voren

http://www.kurir-info.rs/vesti/drustvo/grof-drakula-je-bio-srbin-156152.php

[Vlad]

Drakulić: Nemam veze s vampirima

Pokušali smo da utvrdimo da li prezime biznismena Zorana Drakulića vodi poreklo iz Rumunije. Drakulić nam je uz smeh objasnio da nema nikakve veze sa čuvenim vampirom.

- Koliko ja znam, Drakula je Rumun, a moje prezime vodi poreklo iz Like - rekao je Drakulić.

Drakulić nema veze sa vampirima, ali ima sa Vlasima. Trebali ste da pitate nekoga iz SANU da vam objasni odakle Drakulići u Lici, umesto što ste se obratili "vrsnom stručnjaku" Deretiću, koji nije istoričar, kakvim ga predstavljate, već mašinski inženjer.

[Volcae]

[pdf]http://www.ghyka.org/Histoire/Basarab.pdf[/pdf]

[Paun]

LJUTI NA KURIR
SRBI, NE DAMO VAM DRAKULU!



(18) Send to friend Print Utorak, 6. Decembar, 2011.| Autor: S. Živković
Rumuni pobesneli jer smo objavili da je Vlad Tepeš srpskog porekla, što su nam potvrdili istoričari i čuvena knjiga irskog pisca Brema Stokera ,,Drakula"

BEOGRAD - Ne kradite nam istoriju.
Najčitaniji rumunski dnevni list Adevarul objavio je tekst u kojem kaže da Srbi pokušavaju da im falsifikuju istoriju, a kao dokaz za njihovu tvrdnju naveli su delove Kurirovog teksta čiji je naslov ,,Grof Drakula je bio Srbin".

Tvrdnja bez pokrića

- Tabloid Kurir pokrenuo je šokantnu teoriju da je Vlad Tepeš bio srpskog porekla. I to na osnovu tvrdnji njihovih istoričara i romana Brema Stokera, koji je samo fikcija i nema veze sa stvarnom istorijom - piše u tekstu rumunskih novina.
Glas su digli i rumunski istoričari, koji su odbacili ovu teoriju smatrajući je tvrdnjama bez pokrića.

- Vlad Tepeš i njegov otac Vlad Drakul pripadaju rumunskoj istoriji. Direktni su potomci rumunskog vladara Misija. Takođe je netačno da smo govorili srpskim jezikom, već crkveno-slovenskim, koji je tada bio zvaničan jezik. Ovakve tvrdnje se iznose da bi se opravdalo kršenje prava vlaške zajednice. Srbi godinama tvrdoglavo odbijaju da priznaju manjinska prava Vlaha, za koje smatraju da su njihovog porekla - priča Dinu G. Đuresku, istaknuti istoričar i član rumunske akademije nauka i umetnosti. (Podvukao Paun Es D.)

Pobedio Turke

Podsetimo, Kurir je pre četiri dana objavio odlomak iz čuvenog romana Brema Stokera ,,Drakula", u kojem pisac u jednom delu citira rumunskog grofa Vlada Tepeša:
,,Velika sramota zadesila je moj narod na Kosovu 1389. godine, kad su zastave Vlaha i Mađara poklekle pred Mladim mesecom. Od tada je samo jedan vojvoda moje krvi uspeo da pređe Dunav i pobedi Turke na njihovoj zemlji", piše u romanu zbog kojeg je Drakula postao najpoznatiji vampir na svetu.

Princ Čarls: Potomak sam grofa Drakule

Britanski prestolonaslednik princ Čarls nedavno je otkrio da vodi poreklo od grofa Vlada Drakule.

- Moj rodoslov pokazuje da sam potomak grofa Drakule iz 15. veka - rekao je princ, koji je u srodstvu s Drakulom preko svoje prababe, kraljice Marije od Teka, žene Džordža V.

Takođe se veruje da su neki članovi kraljevske porodice patili od nedostatka gvožđa, a upravo na tome zasnovan je mit o vampirima. To je možda i izazvalo Vladovu žeđ za krvlju i prisiljavalo ga da umače hleb u krv neprijatelja.

Jarčević: Rumuni su poreklom Srbi

Istoričar Slobodan Jarčević kaže za Kurir da su preci današnjih Rumuna i Moldavaca u srednjem veku bili Srbi.

- Napisao sam knjigu o poreklu Rumuna zbog koje sam postao član ruske akademije nauka i umetnosti. Grčka i rimska dokumenta o Rumunima govore kao o dačkim Slovenima. Srednjevekovna književnost im je bila srpska, u državi je službeni jezik bio srpski, kao i u Crkvi. I dan-danas se u 20 crkava ispoveda samo na našem jeziku. Tako je bilo sve do 17. stoleća, kad počinje veštačko stvaranje rumunskog jezika - navodi Jarčević.

http://www.kurir-info.rs/vesti/drustvo/srbi-ne-damo-vam-drakulu-157220.php

[Rosu]

Asta-i bine pusă aci la locul de rîs... 8)

[Volcae]

Jarčević: Rumuni su poreklom Srbi

Istoričar Slobodan Jarčević kaže za Kurir da su preci današnjih Rumuna i Moldavaca u srednjem veku bili Srbi.

- Napisao sam knjigu o poreklu Rumuna zbog koje sam postao član ruske akademije nauka i umetnosti. Grčka i rimska dokumenta o Rumunima govore kao o dačkim Slovenima. Srednjevekovna književnost im je bila srpska, u državi je službeni jezik bio srpski, kao i u Crkvi. I dan-danas se u 20 crkava ispoveda samo na našem jeziku. Tako je bilo sve do 17. stoleća, kad počinje veštačko stvaranje rumunskog jezika - navodi Jarčević.

--------------------------------------------------------------------------------

U 17 veku pocinje vestacko stvaranje rumunskog jezika.  :D

A u 16 veku taj navodno kasnije vestacki stvoren jezik ima stampanih knjiga na banatskom narecju rumunskog iz 16 veka.  :)


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/c0/Psaltire_Scheiana1.JPG

Psaltirea Scheiană

Psaltirea Scheiană este un manuscris românesc din secolul al XVI-lea, care face parte dintre cele trei culegeri rotacizante ale psalmilor, alături de Psaltirea Voronețeană și Psaltirea Hurmuzaki.


Datare și localizare

Opiniile asupra datării manuscrisului sunt diverse, propunându-se fie sfârșitul secolului al XV-lea (Aron Densușianu), fie anul 1515 (Sextil Pușcariu, P. P. Panaitescu) sau intervalul 1563-1570 (I.-A. Candrea). Mai recent, pe baza analizei hârtiei de proveniență sileziană, având ca filigran ,,mistrețul", G. Blücher a datat textul între anii 1573-1574, iar Alexandru Mareș între anii 1573-1578. Multă vreme s-a încetățenit ideea localizării Psaltirii, la fel ca a celorlalte texte rotacizante, în Maramureș. Cercetările asupra limbii textului întreprinse de Ion Gheție au stabilit că manuscrisul a fost copiat în Moldova, unde s-a descoperit, de altfel, și unde a circulat tipul de hârtie respectiv. Traducerea originală s-a efectuat însă în colțul sud-vestic al Dacoromaniei, adică în Banat-Hunedoara și zonele limitrofe.

Particularități lingvistice

Fonetice: rumpe, frâmt, dzise, ledzea ,,legea", câri ,,câini", oamirilor;
Morfologice: mârule ,,mâinile", sem ,,suntem", seți ,,sunteți";
Lexicale: agru ,,câmp", apuți ,,a mirosi", auă ,,strugure", beseadă ,,vorbă", inie ,,zăpadă, brumă", îmă ,,mamă", mărit ,,mire", pobedi ,,a învinge".
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psaltirea_Scheian%C4%83




http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/6/62/Psaltire_Hurmuzaki1.JPG


Psaltirea Hurmuzaki

Datare și localizare

Studiind filigranul de tip ,,ancoră" care apare pe filele din caietele 15-18 ale manuscrisului, I.-A. Candrea a ajuns la concluzia că hârtia este de proveniență venețiană și poate fi datată în intervalul 1500-1520. La fel, P. P. Panaitescu înclina să plaseze redactarea psaltirii între anii 1500-1515.. Precauți, alți filologi au acceptat ulterior că textul aparține primei jumătăți a secolului al XVI-lea. Recent, Alexandru Mareș, după cercetări filigranologice făcute în arhivele venețiene, a demonstrat că manuscrisul poate fi datat între anii 1491-1516, mai probabil în primul deceniu al secolului al XVI-lea. Textul copiei a fost localizat în Moldova, iar originalul în zona Banat-Hunedoara.

Particularități lingvistice

Rotacizarea lui n intervocalic în cuvintele de origine latină sau autohtonă. Exemple: bătrâru, înrima, luminrarea, margirile, omenrești, rugăciurea.
Lexicul păstrează o serie de cuvinte dispărute din limba literară actuală sau mai puțin cunoscute (folosite regional sau în vorbirea populară):
de origine latină: arinră ,,nisip", a se dupleca ,,a se clătina, a se apleca", giunre ,,tânăr", încări ,,a încălzi", measer ,,sărac", vipt ,,hrană, grâne";
de origine slavă: aspidă ,,viperă", beseadă ,,cuvânt, vorbă", conob ,,vas", mâzdă ,,mită, ciubuc", plesa ,,a bate din palme", ustnă ,,buză", zlac ,,iarbă, pajiște";
de origine maghiară: adămană ,,camătă", bănat ,,supărare, necaz", băsău ,,mânie, răzbunare", celui ,,a înșela", giloșag ,,ură", viciui ,,a murmura, a cârti";
de origine obscură: bicil ,,rămășiță", sclăncini ,, a se clătina", sinrecu ,,bătrân".

http://ro.wikipedia.org/wiki/Psaltirea_Hurmuzaki


Psaltirea Voronețeană

Datare și localizare

Manuscrisul a fost datat aproximativ în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de Ovid Densusianu și P. P. Panaitescu, între 1552-1570 de I.-A. Candrea, iar mai recent între anii 1551-1558 de Al. Mareș. Tot pe baza examenului filigranologic s-a impus și ideea copierii textului în Moldova. Traducerea originală a psalmilor a fost realizată în sfertul sud-vestic al Dacoromaniei, respectiv în zona Banat-Hunedoara.

Particularități lingvistice

Fonetice: iubăscu, cuiubul, giudecii, scădzură, pâre ,,pâine", sunrară, viru ,,vinu", dzâsa;
Morfologice: mârulor ,,mâinilor", semu ,,suntem";
Lexicale: auă ,,strugure", cet ,,liniște", mărat ,,sărac", nari ,,nas", șumăn ,,cherchelit".
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psaltirea_Vorone%C8%9Bean%C4%83


Codicele Voronețean

Datare

S-au vehiculat, începând din 1885, diferite opinii privitoare la datarea textului: secolul al XV-lea (Aron Densușianu), cca 1500 (G. Pascu), începutul secolului al XVI-lea (Alexandru Philippide), prima jumătate a secolului al XVI-lea (Al. Procopovici, I.-A. Candrea), a doua jumătate a secolului al XVI-lea (O. Densusianu, P. P. Panaitescu). Primul editor al manuscrisului, I. G. Sbiera, data manuscrisul în cca 1423-1550, după grafie, și în cca 1505-1525, după filigran. Pe baza unui examen riguros al filigranelor hârtiei, în care marca mistrețului se regăsește în 7 variante, Alexandru Mareș a dedus, mai recent, că manuscrisul a fost copiat în intervalul 1563-1583.

Filiație și localizare

Traducerea s-a efectuat după un original slavon, aparținând redacției a patra a Apostolului. Versiunea românească urmează un model de redacție mediobulgară. Nu este exclusă, pentru unele soluții de traducere, nici folosirea parțială a unui izvor latin. Mult timp s-a acreditat ideea, susținută de Nicolae Iorga, I.-A. Candrea, Alexandru Rosetti, P. P. Panaitescu, că Apostolul voronețean a fost scris, alături de celelalte texte rotacizante (Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană și Psaltirea Hurmuzaki), în Maramureș și în nordul Ardealului. Cercetările din ultimele decenii, întreprinse de către Ion Gheție și de către alți lingviști, au abandonat teoria maramureșeană și au stabilit că traducerea a fost alcătuită în partea sud-vestică a țării, iar copia a fost efectuată în Moldova.

Particularități lingvistice

Principala trăsătură fonetică a textului este rotacizarea lui n intervocalic, în situația în care provine dintr-un n latin simplu și nu este urmat de e sau i în hiat. Exemple: binre, bunru, demânreața, demâreața, verirul.
Lexicul Codicelui prezintă o serie de cuvinte dispărute din limba actuală, puțin cunoscute sau dialectale:
de origine latină: adăsta ,,a aștepta", agru ,,câmp, pământ cultivat", fur ,,hoț", lucoare ,,strălucire", vărgură ,,fecioară", vie ,,a trăi, a locui";
de origine slavă: besedui ,,a sta de vorbă", dosădi ,,a insulta", hlipi ,,a suspina", podobnic ,,imitaror", prișlet ,,peregrin", sicareu ,,ucigaș plătit", zboriște ,,loc de întrunire, teatru";
de origine maghiară: feleleat ,,mărturie, răspuns", fuglu ,,prizonier", tar ,,încărcătură".

http://ro.wikipedia.org/wiki/Codicele_Vorone%C8%9Bean

[Volcae]

[pdf]http://hrcak.srce.hr/file/19561[/pdf]

^{Manea-Grgin Castillia. Biskup Nikola Modruški o vlaškom knezu Vladu III. Drakuli-Ţepeşu te o podrijetlu i jeziku Rumunja, Povijesni prilozi, Vol.28 No.28 Srpanj 2005. Str. 107-133.}