- Dobro došli na Florum VLAHA ISTOČNE SRBIJE.
Vesti:
SKANDAL U NACIONALNOM SAVETU VLAHA:
ODLUKA O "STANDARDIZACIJI" DONETA NA TEŠKOJ OBMANI ČLANOVA,
JER SU IZJAVE DVOJICE UGLEDNIH NAUČNIKA O VLAŠKOM JEZIKU - IZMIŠLJENE!
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=2080.msg8881;topicseen#msg8881
Skorašnje poruke
#11
Власи у историјским изворима и литератури * Rumânii (valahii) în izvoarele istorice şi literatură / Odg: PRОSVEĆIVANJE PОRUMUNJENI...
Poslednja poruka Paun - 16.11.2024. 11:07
#12
Власи у историјским изворима и литератури * Rumânii (valahii) în izvoarele istorice şi literatură / Odg: PRОSVEĆIVANJE PОRUMUNJENI...
Poslednja poruka Paun - 16.11.2024. 11:06
#13
Власи у историјским изворима и литератури * Rumânii (valahii) în izvoarele istorice şi literatură / Odg: PRОSVEĆIVANJE PОRUMUNJENI...
Poslednja poruka Paun - 16.11.2024. 11:05Citat: Balcan poslato 08.03.2024. 14:20PRОSVEĆIVANJE PОRUMUNJENIH SRBA
Ne upuštajući se u istоrijskо izlaganje prоmena krоz kоje je prоlaziо jedan deо srpskоga narоda u svоme razvitku, a pоd rumunskim uticajem, i ne tražeći kad je i kоjim načinоm stekaо neke bitne etnоgrafske оsоbine rumunskоga, narоda, zadržavamо se samо na faktu, da je pоrumunjenim srpskim elementоm, većim delоm, ispunjenо četiri оkruga Srbije, i da i danas taj napоd nоsi оne iste nekad stečene оdlike rumunske narоdnоsti.
#14
DNEVNIK NOĆNIKA / Odg: Youtube test
Poslednja poruka Paun - 14.11.2024. 14:56Citat: Paun poslato 13.11.2024. 22:56
Petar i Nedeljko Dragojević, rođaci i susedi, lautari iz Rudne Glave
#15
DNEVNIK NOĆNIKA / Youtube test
Poslednja poruka Paun - 13.11.2024. 22:56Petar i Nedeljko Dragojević, rođaci i susedi, lautari iz Rudne Glave
#16
DNEVNIK NOĆNIKA / Vlasi od Roda do Izroda
Poslednja poruka Paun - 13.11.2024. 10:54Znate li ko je službeni etnonima Vlaha istočne Srbije?
#17
DNEVNIK NOĆNIKA / Dušu mi piju sjene koje noću d...
Poslednja poruka Apatrapa - 12.11.2024. 15:46 :-\
#18
РЕЧНИК - ПЛАН РАДА / Re: Одг: Lista reci iz Homolja
Poslednja poruka Apatrapa - 03.11.2024. 07:56Citat: Sighianu poslato 26.01.2013. 18:17
• naskomańi - proširiti, pojaviti,
îi s-a naskomańit o buală grĭa - pojavila mu se teška bolest
• rum. născomăní, pers. 3 sg. născomănéște, vb. IV refl. (reg.; despre bube, umflături) a apărea, a crește. Sursa: DAR (2002)
• Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=6473
#19
Власи у историјским изворима и литератури * Rumânii (valahii) în izvoarele istorice şi literatură / Одг: Rumuni iz istočne Srbije ...
Poslednja poruka Balcan - 10.03.2024. 20:52Ovde moram da iznesem nekoliko zapažanja vezano za knjigu koju je nedavno objavio naučni radnim član zajednice bazirajući se falsifikatima istorije poznatih anti Rumuna Dragoljuba S. Petrovića i nadam se samo lošeg poznavalaca stranih jezika A. Mitrovića
Pošto je cjelokupna knjiga ideološki orijentisana ka tome kako je Rumunija jedna zla zemlja, a sa ciljem da opravda da su Rumuni u ist. Srbiji sa svojom voljom namerom prestali da budu Rumuni znajući za sve činjenice koje se iznose u knjizi (koje u stvari zna možda zna 0,033 % zajednice, tako da je ispočetka teorijska podloga slaba)
Za početak ću da obradim događaje u Parizu 1919.
Autorove tri teze su
1. Rumunija je na ima svojih zahteva na ceo Banat, zauzela stav da može, ali neće da pretil zahtevima u istočnoj Srbiji
2.Da je Rumunija izvela takoreći na svetsku pozornicu
ove Rumune, misleći se valjda da je to bila jedna od glavnih tema Konferencije
3. Kako je to bio bezuspešan pokušaj
4. Da se Saveznici nisu ni malo interesirali (pretpostavljam smatrajući rumunski zahtev po autorov shvaćanju neozbiljnim)
1. Za prvu tezu je ključna rečenica koja u autorovom ili tumačenju ili primarnom izvoru glasi
"rumunska vlada [na Konferenciji] ne postavlja pitanje ujedinjenja mnogih Rumuna koji žive u Srbiji između Timoka i Morave samo zato što ceni značaj Dunava kao granice mira".
A kako u stvari glasi ova rečenica po originalima stenograma
The Roumanian Government has always been so persuaded of the Danube's importance as a peace-maintaining frontier, that it has never cast its eyes beyond this river, nor considered the possibility of uniting to that part of Roumania watered by the Northern Danube the many Roumanians settled in Serbia between the Timok and the Morava valleys. It is persuaded that once the Danube is crossed, once a bridgehead is established on the further bank, yet wider territorial extensions in this direction will become of everincreasing political and economic urgency. There would then be no end to the unappeasable disputes connected with more or less conventional frontiers. And these disputes, which Roumania has steadfastly refused to tolerate on the right bank of the Danube, could not fail to arise on its left bank with regard to a frontier line drawn across the plain of the Banat, for no nice adjustment could make it anything but illdefined and inequitable. Thus, the only results of allowing Serbia to cross the Danube in order to ensure that State a supposed ethnographical boundary, in the hope of finding in such concessions a guarantee for the organisation of international peace, would be economic disorganisation, arrested development of a whole region, and the certainty of future disputes. It is hardly necessary to add that Roumania will ensure to all Serbs who may remain within her territory all the rights and guarantees ensured to Roumanian subjects by the Serbian State"
Zaključujemo da se uz dodavanje dve reči i malo premještanje reči došlo do toga da: Rumunija ne postavlja pitanje Rumuna SAMO ZBOG toga što je ceni mirnu granicu.
Problem je što je ovo koliko može daleko od istine
1. U originalu se govori u prošlom vremenu
"Has never cast..., nor considered" nikada nije BACIiLA oko niti OSPORAVALA granicu" a nikako u obliku "NEPOSTAVLJA" Znači vidimo da Rumunija ne govori ništa o tom trenutku
2. SAMO ZATO ŠTO - ovo je kompletno dodavanje novih reči kako bi pokazalo da bi Rumunija postavila ali SAMO ZATO ŠTO želi mir to ne radi. Naravno ovakva konstrukcija je prosto izmišljotina
3.Pitanje mira na granicama-po autoru razlog pitanja mira je razlog samo zato što Rumunija ne podiže ovo pitanje. Da izuzmemo da se pitanje nigde ne pojavljuje, već ova dva nisu u vezi, pri čemu je i redosled reči pomeren să početka na kraj rečenice, kako bi SAMO ZATO ŠTO informisala zašto je Rumunija zla.
4. Za dalje razumevanje potrebno je pogledati i ostatak teksta gde je funkcija ovog mira na granicama iskazala ne zato što Rumunija ne želi da ga naruši, već zbog što misli da će taj princip da bude narušem ukoliko se Jugoslavija proširi na Banat.
Znači Rumunija ne preti ovde ni să čime već iskazuje bojazan I daje svoj primer
Znači od toga da Rumunija može ali neće zbog mira da postavi pitanje po autoru, Stigli smo do toga da Rumunija izražava bajozan I daje svoj primer, gde prosto daje informacije da nikada nije dovodila u pitanje
Tako da prava tvrdnji da Rumunija može ali neće da dovele u pitanje granice, nema smislu, jer cilj zbog koga su pomenuti ovde Rumuni u Srbiji, nema nikakvu prednost po sebi, služila samo primer. O ovome da nikakvo pitanje nije postavljeno može da se vidi I iz kasnije diskusije, gde francuski predstavnik smatra da ne treba Komisija da se bavi manjinskim pravima Rumuna iz Timoka jer po njemu "The representative of France Mr. Laroche questioned the timing of the British representative's introduction of this paragraph, pointing out that the Romanian Prime Minister referred to the Romanians in the Timok Valley only as a counter-argument to Serbia's claims on Banat. "
2. O bilo kakvom izvođenju na scenu i diplomatskim igrama teško da je bilo reči, s obzirom na jednu intervenciju od stotine drugih koje Rumunija izvela (o tome što nije, koji je bio uticaj srpskih krugova na stavove nekih od rumunskih predstavnika i mnogo toga, suviše je malo prostora ovde)
3. Međutim na scenu je ipak uzveo britanski predstavnik , i čijom intervencijom autorova tvrdnja o bezuspešnosti pada u vodu. Šta više ovo je jedna od najjačih garancija koja i dalje postoji ali naravno se ne upotrebljava.
O čemu je reč. Naime dva britanska predstavnika su zatražila da završni dokument sadrži referencu o Rumunima iz Timoka, pri čemu ako autor smatra, kao što su i srpske vlasti u to vreme smatrale da je ovo pitanje totalno nepoznato, da ne upotrebim T.Đorđevićev izraz o brižnim patriota a koje misle da mogu da sakriju 250 000 ljudi, ipak su britanski predstavnici vrlo dobro bili upoznati, te se i francuski predstavnik složio
Tako se došlo do sledeće formulacije
Question of the Romanians of the Timok Valley The attention of the Commission has been directed by the Romanian Delegation to the position of the large Romanian population inhabiting the North-Eastern corner of Serbia and variously stated as numbering 300,000 (Romanian estimate) and 120,000 (Serbian statistics). While appreciating the interests taken by the Romanians in the fortunes of their co-racials under the Yugoslav administration, the Commission cannot admit that its competence extends to interference in the internal affairs of an allied country whose territorial rights are not contested; but it expresses the confident hope that the Government of Yugoslavia will assure to the Romanian population the same rights as those which will be enjoyed by the Yugoslavs under Romanian rule".
Koja u osnovi pobija sve gornje navode. Naime, jasno se kaže da Komisija nema nadležnosti da odlučuje o pravima manjina na teritorijima koje nisu pripadale AU, (tj. kako se kaže da interference in internal affairs tj mesa se u unutrašnje stvari, pri čemu treba da se zna da pre stvaranja UN zemlje su bile u potpunosti suverene u pogledu svojih podanike, te nijedna zemlja nije imala prava da se poziva na kršenje prava podanike te zemlje - tako se i došlo da su sva masovna uništava i genocida u drugom svetskom ratu bili legalnu, jer je država odlučivala sasvim samostalno o životu i smrti svojih građana; Versajski ugovor je doneo ograničenje ove suverenosti ali samo u pogledu manjinskih prava na onim teritorijima poraženih Centralnih Sila koje su postale deo novih, tako da je su Rumuni u Srbiji bili najparadoksalniji slučaj, pošto je za jedne postojala odredba koja je Srbija preuzela Trijanonskim ugovorom, a za drugi deo Rumuna tu obavezu nije imala)
Međutim pored ovih ograničenja Komisija je našla modalitet tako što je praktično Rumuniji omogućila da primeni princip reciprociteta, nešto što nije mogla za Rumune u Banatu, bez da krši odredbe Ugovora)
Naravno pravo pitanje je zašto nije. Ali isto pitanje se postavlja i u vezi Arumuna u Makedoniji zbog kojih je i Rumunija ušla u rat protiv Bugarske 1913. I Bukureštanskim mirom obavezala ostale države da poštuju verska i obrazovne prava, nešto što je Srbija bez ikakvog problema pogazila odmah nakon potpisivanja zatvaranjem svih crkava i škola, niti je Rumunija uspjela do 1941, da ukoliko Srbiju da poštuje Ugovor ili u slučaju Rumuna u Banatu gde niti crkve niti škole nisu bile finan sirane od strane Jugoslavije, gde su postavljani uslovi državljanstva za učitelje i svestenike, oduzimana zemlja koji su ovi kupovali od Nemaca u Banatu ili su bili isključeni iz prerasodele, gde 2 godine nije radila nijedna
Škola a crkve su morale da potpadaju pod SPC, itd
Pošto je cjelokupna knjiga ideološki orijentisana ka tome kako je Rumunija jedna zla zemlja, a sa ciljem da opravda da su Rumuni u ist. Srbiji sa svojom voljom namerom prestali da budu Rumuni znajući za sve činjenice koje se iznose u knjizi (koje u stvari zna možda zna 0,033 % zajednice, tako da je ispočetka teorijska podloga slaba)
Za početak ću da obradim događaje u Parizu 1919.
Autorove tri teze su
1. Rumunija je na ima svojih zahteva na ceo Banat, zauzela stav da može, ali neće da pretil zahtevima u istočnoj Srbiji
2.Da je Rumunija izvela takoreći na svetsku pozornicu
ove Rumune, misleći se valjda da je to bila jedna od glavnih tema Konferencije
3. Kako je to bio bezuspešan pokušaj
4. Da se Saveznici nisu ni malo interesirali (pretpostavljam smatrajući rumunski zahtev po autorov shvaćanju neozbiljnim)
1. Za prvu tezu je ključna rečenica koja u autorovom ili tumačenju ili primarnom izvoru glasi
"rumunska vlada [na Konferenciji] ne postavlja pitanje ujedinjenja mnogih Rumuna koji žive u Srbiji između Timoka i Morave samo zato što ceni značaj Dunava kao granice mira".
A kako u stvari glasi ova rečenica po originalima stenograma
The Roumanian Government has always been so persuaded of the Danube's importance as a peace-maintaining frontier, that it has never cast its eyes beyond this river, nor considered the possibility of uniting to that part of Roumania watered by the Northern Danube the many Roumanians settled in Serbia between the Timok and the Morava valleys. It is persuaded that once the Danube is crossed, once a bridgehead is established on the further bank, yet wider territorial extensions in this direction will become of everincreasing political and economic urgency. There would then be no end to the unappeasable disputes connected with more or less conventional frontiers. And these disputes, which Roumania has steadfastly refused to tolerate on the right bank of the Danube, could not fail to arise on its left bank with regard to a frontier line drawn across the plain of the Banat, for no nice adjustment could make it anything but illdefined and inequitable. Thus, the only results of allowing Serbia to cross the Danube in order to ensure that State a supposed ethnographical boundary, in the hope of finding in such concessions a guarantee for the organisation of international peace, would be economic disorganisation, arrested development of a whole region, and the certainty of future disputes. It is hardly necessary to add that Roumania will ensure to all Serbs who may remain within her territory all the rights and guarantees ensured to Roumanian subjects by the Serbian State"
Zaključujemo da se uz dodavanje dve reči i malo premještanje reči došlo do toga da: Rumunija ne postavlja pitanje Rumuna SAMO ZBOG toga što je ceni mirnu granicu.
Problem je što je ovo koliko može daleko od istine
1. U originalu se govori u prošlom vremenu
"Has never cast..., nor considered" nikada nije BACIiLA oko niti OSPORAVALA granicu" a nikako u obliku "NEPOSTAVLJA" Znači vidimo da Rumunija ne govori ništa o tom trenutku
2. SAMO ZATO ŠTO - ovo je kompletno dodavanje novih reči kako bi pokazalo da bi Rumunija postavila ali SAMO ZATO ŠTO želi mir to ne radi. Naravno ovakva konstrukcija je prosto izmišljotina
3.Pitanje mira na granicama-po autoru razlog pitanja mira je razlog samo zato što Rumunija ne podiže ovo pitanje. Da izuzmemo da se pitanje nigde ne pojavljuje, već ova dva nisu u vezi, pri čemu je i redosled reči pomeren să početka na kraj rečenice, kako bi SAMO ZATO ŠTO informisala zašto je Rumunija zla.
4. Za dalje razumevanje potrebno je pogledati i ostatak teksta gde je funkcija ovog mira na granicama iskazala ne zato što Rumunija ne želi da ga naruši, već zbog što misli da će taj princip da bude narušem ukoliko se Jugoslavija proširi na Banat.
Znači Rumunija ne preti ovde ni să čime već iskazuje bojazan I daje svoj primer
Znači od toga da Rumunija može ali neće zbog mira da postavi pitanje po autoru, Stigli smo do toga da Rumunija izražava bajozan I daje svoj primer, gde prosto daje informacije da nikada nije dovodila u pitanje
Tako da prava tvrdnji da Rumunija može ali neće da dovele u pitanje granice, nema smislu, jer cilj zbog koga su pomenuti ovde Rumuni u Srbiji, nema nikakvu prednost po sebi, služila samo primer. O ovome da nikakvo pitanje nije postavljeno može da se vidi I iz kasnije diskusije, gde francuski predstavnik smatra da ne treba Komisija da se bavi manjinskim pravima Rumuna iz Timoka jer po njemu "The representative of France Mr. Laroche questioned the timing of the British representative's introduction of this paragraph, pointing out that the Romanian Prime Minister referred to the Romanians in the Timok Valley only as a counter-argument to Serbia's claims on Banat. "
2. O bilo kakvom izvođenju na scenu i diplomatskim igrama teško da je bilo reči, s obzirom na jednu intervenciju od stotine drugih koje Rumunija izvela (o tome što nije, koji je bio uticaj srpskih krugova na stavove nekih od rumunskih predstavnika i mnogo toga, suviše je malo prostora ovde)
3. Međutim na scenu je ipak uzveo britanski predstavnik , i čijom intervencijom autorova tvrdnja o bezuspešnosti pada u vodu. Šta više ovo je jedna od najjačih garancija koja i dalje postoji ali naravno se ne upotrebljava.
O čemu je reč. Naime dva britanska predstavnika su zatražila da završni dokument sadrži referencu o Rumunima iz Timoka, pri čemu ako autor smatra, kao što su i srpske vlasti u to vreme smatrale da je ovo pitanje totalno nepoznato, da ne upotrebim T.Đorđevićev izraz o brižnim patriota a koje misle da mogu da sakriju 250 000 ljudi, ipak su britanski predstavnici vrlo dobro bili upoznati, te se i francuski predstavnik složio
Tako se došlo do sledeće formulacije
Question of the Romanians of the Timok Valley The attention of the Commission has been directed by the Romanian Delegation to the position of the large Romanian population inhabiting the North-Eastern corner of Serbia and variously stated as numbering 300,000 (Romanian estimate) and 120,000 (Serbian statistics). While appreciating the interests taken by the Romanians in the fortunes of their co-racials under the Yugoslav administration, the Commission cannot admit that its competence extends to interference in the internal affairs of an allied country whose territorial rights are not contested; but it expresses the confident hope that the Government of Yugoslavia will assure to the Romanian population the same rights as those which will be enjoyed by the Yugoslavs under Romanian rule".
Koja u osnovi pobija sve gornje navode. Naime, jasno se kaže da Komisija nema nadležnosti da odlučuje o pravima manjina na teritorijima koje nisu pripadale AU, (tj. kako se kaže da interference in internal affairs tj mesa se u unutrašnje stvari, pri čemu treba da se zna da pre stvaranja UN zemlje su bile u potpunosti suverene u pogledu svojih podanike, te nijedna zemlja nije imala prava da se poziva na kršenje prava podanike te zemlje - tako se i došlo da su sva masovna uništava i genocida u drugom svetskom ratu bili legalnu, jer je država odlučivala sasvim samostalno o životu i smrti svojih građana; Versajski ugovor je doneo ograničenje ove suverenosti ali samo u pogledu manjinskih prava na onim teritorijima poraženih Centralnih Sila koje su postale deo novih, tako da je su Rumuni u Srbiji bili najparadoksalniji slučaj, pošto je za jedne postojala odredba koja je Srbija preuzela Trijanonskim ugovorom, a za drugi deo Rumuna tu obavezu nije imala)
Međutim pored ovih ograničenja Komisija je našla modalitet tako što je praktično Rumuniji omogućila da primeni princip reciprociteta, nešto što nije mogla za Rumune u Banatu, bez da krši odredbe Ugovora)
Naravno pravo pitanje je zašto nije. Ali isto pitanje se postavlja i u vezi Arumuna u Makedoniji zbog kojih je i Rumunija ušla u rat protiv Bugarske 1913. I Bukureštanskim mirom obavezala ostale države da poštuju verska i obrazovne prava, nešto što je Srbija bez ikakvog problema pogazila odmah nakon potpisivanja zatvaranjem svih crkava i škola, niti je Rumunija uspjela do 1941, da ukoliko Srbiju da poštuje Ugovor ili u slučaju Rumuna u Banatu gde niti crkve niti škole nisu bile finan sirane od strane Jugoslavije, gde su postavljani uslovi državljanstva za učitelje i svestenike, oduzimana zemlja koji su ovi kupovali od Nemaca u Banatu ili su bili isključeni iz prerasodele, gde 2 godine nije radila nijedna
Škola a crkve su morale da potpadaju pod SPC, itd
#20
Влашки дијалекти * Graiurile rumâneşti din Serbia de Răsarit / Cunina - revista in sub-dialec...
Poslednja poruka Balcan - 09.03.2024. 21:52List Cunina na banatskom dijalekti koje izdaje udruženje VORBA do sada se pojavilo u 20 izdanja. Neka od ovih izdanja su praćena i audio zapisom
https://www.vorbireabanatana.ro/proiecte/aparitia-ziarului-cununa-foaie-de-cultura-banatana/
Prvi broj
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/varianta-finala-ziar.pdf
Drugi broj
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ziar-bun-de-tipar-06.2020-final.pdf
3.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/ziar_07.10.2020.pdf
4.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ziar-4_19_12_2020.pdf
5.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa5.pdf
6.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-6.pdf
7.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa7.pdf
8.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-8-1.pdf
9.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-9-2.pdf
10.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-10-bun-28.06.22.pdf
11.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-11-15.09.2022.pdf
12.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-12-cu-sigla-5.12.2022.pdf
13
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-13.pdf
14.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-14.pdf
15.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-15.pdf
16.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-16.pdf
Exemplu:
CUM OR PETRECUT BĂNĂȚĂNII CRĂȘIUNU Șî măi bună sara, pauri! Șî măi bună sara, pauri! Lăsaț somnu p-altă dată Fincă mânie îi Crășiunu, dzâua sfântă șî lăudată. Noapcia asta s-o pietreșiț în cântări șî viesălie, Ș-ajutaț pă tăț d-a rându șie trăiesc în sărășie. Dumniedzău să vă gie vâlvă șî tărie-n munca voastră Că doar voi vi-s fundamientu, în frumoasă țara noastră, Pân vi-s voi, mă ! pră pișioare, nu-i ,,La noiˮ niși-o fălincă Fânc-o dzâs șî împăratu ,,Că Năgiejgia-i în Opincă!ˮ Oravița, 24 Decembrie, 1930, Tata Oancea La Moșnița năince vreme Nașcerea Domnului Iisus Cristos o fost Marea Sărbătoare a creginței, a fiecărei căș, a satului șî a Bisărișii. Fiecare casă s-o pregăcit dân vreme pântru Sărbătoarea Nașcerii Domnului. Or făcut țoale noi pântru copii, pântru ăi cineri șî pântru ăi bătrâni. Or tăiat porșii dân vreme, ca la Crășiun cârnațî să fie uscaț șî afumaț pântru a fi daț dă pomană la neamuri, veșini șî la pițărăi. Copiii să pregăceau să meargă cu colinda. Învățau colindzâlii șî ăi măi mari pregăceau ,,Steauaˮ. Corișcii repetau sară dă sară pântru Crășiun. Dascălu cu copiii șî ăi cineri pregăceau balu dă Crășiun care să țânea a doua dzî. În Ajiunu Crășiunului muierili șerneau fănina dă turtă șî plămăgiau colașii. La fiecare casă să fașea un colac mare pântru Moș Crășiun șî să punea în vârvu lui o nucă. După șe s-or copt colașii, să merjea la mormânț cu jăg aprins șî tămânie; să tămâniau tăț mormânțî șî să apringeau lumânări, prăstă care să puneau blușili dă lampă lovice sau crepace ca să nu stângă vântu lumânărili, ca să deie lumină până în dzăua Crășiunului. După șe vineau acasă, prăgăciau șiuru cu boambe dă grâu, dă cucurudz, nuși șî fân; puneau în iel colacu lu Moș Crășiun. Omu lua șiuru șî muierea un hârb dă jăg șî tămâneau marvili, oili, porșii, hoarili, aria cu notreț, grăgina, stălogu șî toce sobili. Colacu lu Moș Crășiun să mânca în dzăua dă Anu Nou șî boambili să dăgeau la hoare, la porși, la oi, iară fânu la marve tot în dzăua dă Anu Nou. În dzăua dă Ajiun s-o țânut post șî nu s-o mâncat nimic, până după răsăritu stelilor. Mâncarea dân sara dă Ajiun era anume făcută dân două feluri: păsulă slăită șî prăjală cu oloi care să mânca cu colac; după care să mâncau lacșă dân olat fiert prăstă care să puneau sămânțăli dă ludaie uscace pră cuptori, pisace în piuă, fierce, dulși. Asta era a măi dă preț mâncare a cășî dân Ajiunu Crășiunului. În gimineața dă Ajiun merjeau, puș dă popă, două grupe dă tri-șinși copii îmbrăcaț în sticări, dân casă în casă șî vestau Nașcerea Domnului cântând colinge: Steaua sus răsare, Tri păstori să întâlniră, O, șe veste minunată! șî sunau dân clopoțălu primit dă la popa. Fiecare grupă avea dă îmblat jiumătace dă sat. După șe gătau să dușeau la Bisărică, îș dăgeau sticările jios șî goleau străițâle cu șe or adunat: mere, nuși, colași, cârnaț șî bani, iară popa le împărța la fiecare. Sara, după patru șiasuri, jiuni merjeau cu Steaua. Erau opt înș: înjeru, călugăru, păstoru, soldatu, Irod șî ăi tri magi. Să merjea cu Steaua numa la oameni primitori cre îi așceptau șî îi omeneau. În sara dă Ajiun să puneau mirozănili în pom, iară sub pom țoalili noi șî păpușii cumpăraț pântru copii. Așa să sfârșa dzăua dă Ajiun. În gimineața dă Crășiun înșepeau să vină pițărăii, câtă doi – o muiere șî un om sau numa doauă muieri, care cântau Domnului Doamne șî zdrângăneau cu zvonelu. Aveau străiț în care puneau șe primeau dă la fiecare casă: colași, cârnaț, mere, nuși, bani. Totă casa, măi pâțân muierea care fășea mâncare, merjea la Bisărică în țoale noi: copii, cineri, bătrâni. Bisărica era plină dă lume. Cantorii în strană șî corișcii în pod cântau totă vremea. Totă lumea merjea la miruit, tot câtă doi în rând, întâi oamenii, după care muierili șî copiii. Înăince dă miruit, să merjea cu tasu la totă lumea. Erau tri înș: unu pântru Bisărică (epitropu), unu pântru popa (crâsnicu) șî unu pântru cor (coristu). După pregică, la urmă, coru cânta O, șe veste minunată!, colindă care să cântă după fiecare slujbă în toce dzâlili până la Bocedz. După slujbă, oamenii merjeau acasă tare bucuroș. Acasă să schimbau dă țoalili dă țânut cu care or fost la Bisărică șî să pregăceau dă prândz. Gazda cășî răgea tormacu care să acrea cu oțăt șî să mânca cu cârnaț, carne friptă or feartă. Înăince dă mâncare să ferbea răchie cu zar șî piperi, care să bea cu lingura. Dă Crășiun să mânca zupă dă găină ori dă cocoș cu tăiețăi. După care să puneau sarmili, apăi crumpii fierț șî unș cu untură, carne dă hoară rumenită în cuptori sau friptă cu ou, cârnaț fript sau fiert, coaste fripce ori fierce. Să mâncau cu tormac sau cu piparcă cu vardză acrită. Să fășeau turce dă tot felu: suviacă cu nucă, brândză, mac, chifle cu untură mare, pocorăis șî toartă. După mâncare, oamenii or băut vin, pră când muierili spălau vasăli. După prândz să oginea tot natu un șeas, două, după care ăi bătrâni să băgau la marve șî ăi cineri merjeau la jioc. Jiocu țânea până sara târdzâu. A doua dzî dă Crășiun, lumea merjea la Bisărică. După prândz finii merjeau la nănaș cu colacu. În primu Crășiun după cununie îi dușeau lu nănaș un colac mare cât a lu Moș Crășiun, o lopăciță dă porc întragă afumată șî un cârnaț întrăg. După care în tot anu dușeau pomană un colac șî un cârnaț ca la toată lume Muierile merjeau cu pomană la neamuri, iară copiii la veșini. Veșinii îi puneau dă ,,cloțăˮ șî stăceau pră șiur cât puceau măi mult ca să stea bine cloțâli pră ouă. Gazdilii îi răsplăceau cu mirozănii șî bani. Copiii să întorșeau iuce acasă că veneau șî neamurile cu pomană ca să gușce dân cârnațî șî colașii lor. Sara, în sat, era jioc șî bal cu piesă, cu cântări (coru) șî câtodată șî călușăriu. Cam atâta ne-am adus amince noi: Linu lu Fâsu șî Nelu lu Șiupa. Sărbători ferișice la tot natu!
JI/JE-ŹE/ŹI
ŞI/ŞE-ŚI/ŚE
CE/CI-ĆE/ĆI
C-K
CH-K
GE/GI-ÐE/ÐI
GH-G
LE/LI-LJE/LJI
NE/NI-NJE/NJI
RE/RI-RJE/RJI
Ș-Š
Ț-C
https://www.vorbireabanatana.ro/proiecte/aparitia-ziarului-cununa-foaie-de-cultura-banatana/
Prvi broj
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/varianta-finala-ziar.pdf
Drugi broj
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ziar-bun-de-tipar-06.2020-final.pdf
3.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/ziar_07.10.2020.pdf
4.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ziar-4_19_12_2020.pdf
5.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa5.pdf
6.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-6.pdf
7.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa7.pdf
8.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-8-1.pdf
9.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-9-2.pdf
10.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-10-bun-28.06.22.pdf
11.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-11-15.09.2022.pdf
12.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-12-cu-sigla-5.12.2022.pdf
13
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-13.pdf
14.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-14.pdf
15.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-15.pdf
16.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-16.pdf
Exemplu:
CUM OR PETRECUT BĂNĂȚĂNII CRĂȘIUNU Șî măi bună sara, pauri! Șî măi bună sara, pauri! Lăsaț somnu p-altă dată Fincă mânie îi Crășiunu, dzâua sfântă șî lăudată. Noapcia asta s-o pietreșiț în cântări șî viesălie, Ș-ajutaț pă tăț d-a rându șie trăiesc în sărășie. Dumniedzău să vă gie vâlvă șî tărie-n munca voastră Că doar voi vi-s fundamientu, în frumoasă țara noastră, Pân vi-s voi, mă ! pră pișioare, nu-i ,,La noiˮ niși-o fălincă Fânc-o dzâs șî împăratu ,,Că Năgiejgia-i în Opincă!ˮ Oravița, 24 Decembrie, 1930, Tata Oancea La Moșnița năince vreme Nașcerea Domnului Iisus Cristos o fost Marea Sărbătoare a creginței, a fiecărei căș, a satului șî a Bisărișii. Fiecare casă s-o pregăcit dân vreme pântru Sărbătoarea Nașcerii Domnului. Or făcut țoale noi pântru copii, pântru ăi cineri șî pântru ăi bătrâni. Or tăiat porșii dân vreme, ca la Crășiun cârnațî să fie uscaț șî afumaț pântru a fi daț dă pomană la neamuri, veșini șî la pițărăi. Copiii să pregăceau să meargă cu colinda. Învățau colindzâlii șî ăi măi mari pregăceau ,,Steauaˮ. Corișcii repetau sară dă sară pântru Crășiun. Dascălu cu copiii șî ăi cineri pregăceau balu dă Crășiun care să țânea a doua dzî. În Ajiunu Crășiunului muierili șerneau fănina dă turtă șî plămăgiau colașii. La fiecare casă să fașea un colac mare pântru Moș Crășiun șî să punea în vârvu lui o nucă. După șe s-or copt colașii, să merjea la mormânț cu jăg aprins șî tămânie; să tămâniau tăț mormânțî șî să apringeau lumânări, prăstă care să puneau blușili dă lampă lovice sau crepace ca să nu stângă vântu lumânărili, ca să deie lumină până în dzăua Crășiunului. După șe vineau acasă, prăgăciau șiuru cu boambe dă grâu, dă cucurudz, nuși șî fân; puneau în iel colacu lu Moș Crășiun. Omu lua șiuru șî muierea un hârb dă jăg șî tămâneau marvili, oili, porșii, hoarili, aria cu notreț, grăgina, stălogu șî toce sobili. Colacu lu Moș Crășiun să mânca în dzăua dă Anu Nou șî boambili să dăgeau la hoare, la porși, la oi, iară fânu la marve tot în dzăua dă Anu Nou. În dzăua dă Ajiun s-o țânut post șî nu s-o mâncat nimic, până după răsăritu stelilor. Mâncarea dân sara dă Ajiun era anume făcută dân două feluri: păsulă slăită șî prăjală cu oloi care să mânca cu colac; după care să mâncau lacșă dân olat fiert prăstă care să puneau sămânțăli dă ludaie uscace pră cuptori, pisace în piuă, fierce, dulși. Asta era a măi dă preț mâncare a cășî dân Ajiunu Crășiunului. În gimineața dă Ajiun merjeau, puș dă popă, două grupe dă tri-șinși copii îmbrăcaț în sticări, dân casă în casă șî vestau Nașcerea Domnului cântând colinge: Steaua sus răsare, Tri păstori să întâlniră, O, șe veste minunată! șî sunau dân clopoțălu primit dă la popa. Fiecare grupă avea dă îmblat jiumătace dă sat. După șe gătau să dușeau la Bisărică, îș dăgeau sticările jios șî goleau străițâle cu șe or adunat: mere, nuși, colași, cârnaț șî bani, iară popa le împărța la fiecare. Sara, după patru șiasuri, jiuni merjeau cu Steaua. Erau opt înș: înjeru, călugăru, păstoru, soldatu, Irod șî ăi tri magi. Să merjea cu Steaua numa la oameni primitori cre îi așceptau șî îi omeneau. În sara dă Ajiun să puneau mirozănili în pom, iară sub pom țoalili noi șî păpușii cumpăraț pântru copii. Așa să sfârșa dzăua dă Ajiun. În gimineața dă Crășiun înșepeau să vină pițărăii, câtă doi – o muiere șî un om sau numa doauă muieri, care cântau Domnului Doamne șî zdrângăneau cu zvonelu. Aveau străiț în care puneau șe primeau dă la fiecare casă: colași, cârnaț, mere, nuși, bani. Totă casa, măi pâțân muierea care fășea mâncare, merjea la Bisărică în țoale noi: copii, cineri, bătrâni. Bisărica era plină dă lume. Cantorii în strană șî corișcii în pod cântau totă vremea. Totă lumea merjea la miruit, tot câtă doi în rând, întâi oamenii, după care muierili șî copiii. Înăince dă miruit, să merjea cu tasu la totă lumea. Erau tri înș: unu pântru Bisărică (epitropu), unu pântru popa (crâsnicu) șî unu pântru cor (coristu). După pregică, la urmă, coru cânta O, șe veste minunată!, colindă care să cântă după fiecare slujbă în toce dzâlili până la Bocedz. După slujbă, oamenii merjeau acasă tare bucuroș. Acasă să schimbau dă țoalili dă țânut cu care or fost la Bisărică șî să pregăceau dă prândz. Gazda cășî răgea tormacu care să acrea cu oțăt șî să mânca cu cârnaț, carne friptă or feartă. Înăince dă mâncare să ferbea răchie cu zar șî piperi, care să bea cu lingura. Dă Crășiun să mânca zupă dă găină ori dă cocoș cu tăiețăi. După care să puneau sarmili, apăi crumpii fierț șî unș cu untură, carne dă hoară rumenită în cuptori sau friptă cu ou, cârnaț fript sau fiert, coaste fripce ori fierce. Să mâncau cu tormac sau cu piparcă cu vardză acrită. Să fășeau turce dă tot felu: suviacă cu nucă, brândză, mac, chifle cu untură mare, pocorăis șî toartă. După mâncare, oamenii or băut vin, pră când muierili spălau vasăli. După prândz să oginea tot natu un șeas, două, după care ăi bătrâni să băgau la marve șî ăi cineri merjeau la jioc. Jiocu țânea până sara târdzâu. A doua dzî dă Crășiun, lumea merjea la Bisărică. După prândz finii merjeau la nănaș cu colacu. În primu Crășiun după cununie îi dușeau lu nănaș un colac mare cât a lu Moș Crășiun, o lopăciță dă porc întragă afumată șî un cârnaț întrăg. După care în tot anu dușeau pomană un colac șî un cârnaț ca la toată lume Muierile merjeau cu pomană la neamuri, iară copiii la veșini. Veșinii îi puneau dă ,,cloțăˮ șî stăceau pră șiur cât puceau măi mult ca să stea bine cloțâli pră ouă. Gazdilii îi răsplăceau cu mirozănii șî bani. Copiii să întorșeau iuce acasă că veneau șî neamurile cu pomană ca să gușce dân cârnațî șî colașii lor. Sara, în sat, era jioc șî bal cu piesă, cu cântări (coru) șî câtodată șî călușăriu. Cam atâta ne-am adus amince noi: Linu lu Fâsu șî Nelu lu Șiupa. Sărbători ferișice la tot natu!
JI/JE-ŹE/ŹI
ŞI/ŞE-ŚI/ŚE
CE/CI-ĆE/ĆI
C-K
CH-K
GE/GI-ÐE/ÐI
GH-G
LE/LI-LJE/LJI
NE/NI-NJE/NJI
RE/RI-RJE/RJI
Ș-Š
Ț-C