List Cunina na banatskom dijalekti koje izdaje udruženje VORBA do sada se pojavilo u 20 izdanja. Neka od ovih izdanja su praćena i audio zapisom
https://www.vorbireabanatana.ro/proiecte/aparitia-ziarului-cununa-foaie-de-cultura-banatana/Prvi broj
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/varianta-finala-ziar.pdfDrugi broj
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ziar-bun-de-tipar-06.2020-final.pdf3.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/ziar_07.10.2020.pdf4.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ziar-4_19_12_2020.pdf5.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa5.pdf6.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-6.pdf7.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa7.pdf8.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-8-1.pdf9.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-9-2.pdf10.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-10-bun-28.06.22.pdf11.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-11-15.09.2022.pdf12.
http://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-12-cu-sigla-5.12.2022.pdf13
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-13.pdf14.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-14.pdf15.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-15.pdf16.
https://www.vorbireabanatana.ro/wp-content/uploads/2020/04/Cununa-16.pdfExemplu:
CUM OR PETRECUT BĂNĂȚĂNII CRĂȘIUNU Șî măi bună sara, pauri! Șî măi bună sara, pauri! Lăsaț somnu p-altă dată Fincă mânie îi Crășiunu, dzâua sfântă șî lăudată. Noapcia asta s-o pietreșiț în cântări șî viesălie, Ș-ajutaț pă tăț d-a rându șie trăiesc în sărășie. Dumniedzău să vă gie vâlvă șî tărie-n munca voastră Că doar voi vi-s fundamientu, în frumoasă țara noastră, Pân vi-s voi, mă ! pră pișioare, nu-i „La noiˮ niși-o fălincă Fânc-o dzâs șî împăratu „Că Năgiejgia-i în Opincă!ˮ Oravița, 24 Decembrie, 1930, Tata Oancea La Moșnița năince vreme Nașcerea Domnului Iisus Cristos o fost Marea Sărbătoare a creginței, a fiecărei căș, a satului șî a Bisărișii. Fiecare casă s-o pregăcit dân vreme pântru Sărbătoarea Nașcerii Domnului. Or făcut țoale noi pântru copii, pântru ăi cineri șî pântru ăi bătrâni. Or tăiat porșii dân vreme, ca la Crășiun cârnațî să fie uscaț șî afumaț pântru a fi daț dă pomană la neamuri, veșini șî la pițărăi. Copiii să pregăceau să meargă cu colinda. Învățau colindzâlii șî ăi măi mari pregăceau „Steauaˮ. Corișcii repetau sară dă sară pântru Crășiun. Dascălu cu copiii șî ăi cineri pregăceau balu dă Crășiun care să țânea a doua dzî. În Ajiunu Crășiunului muierili șerneau fănina dă turtă șî plămăgiau colașii. La fiecare casă să fașea un colac mare pântru Moș Crășiun șî să punea în vârvu lui o nucă. După șe s-or copt colașii, să merjea la mormânț cu jăg aprins șî tămânie; să tămâniau tăț mormânțî șî să apringeau lumânări, prăstă care să puneau blușili dă lampă lovice sau crepace ca să nu stângă vântu lumânărili, ca să deie lumină până în dzăua Crășiunului. După șe vineau acasă, prăgăciau șiuru cu boambe dă grâu, dă cucurudz, nuși șî fân; puneau în iel colacu lu Moș Crășiun. Omu lua șiuru șî muierea un hârb dă jăg șî tămâneau marvili, oili, porșii, hoarili, aria cu notreț, grăgina, stălogu șî toce sobili. Colacu lu Moș Crășiun să mânca în dzăua dă Anu Nou șî boambili să dăgeau la hoare, la porși, la oi, iară fânu la marve tot în dzăua dă Anu Nou. În dzăua dă Ajiun s-o țânut post șî nu s-o mâncat nimic, până după răsăritu stelilor. Mâncarea dân sara dă Ajiun era anume făcută dân două feluri: păsulă slăită șî prăjală cu oloi care să mânca cu colac; după care să mâncau lacșă dân olat fiert prăstă care să puneau sămânțăli dă ludaie uscace pră cuptori, pisace în piuă, fierce, dulși. Asta era a măi dă preț mâncare a cășî dân Ajiunu Crășiunului. În gimineața dă Ajiun merjeau, puș dă popă, două grupe dă tri-șinși copii îmbrăcaț în sticări, dân casă în casă șî vestau Nașcerea Domnului cântând colinge: Steaua sus răsare, Tri păstori să întâlniră, O, șe veste minunată! șî sunau dân clopoțălu primit dă la popa. Fiecare grupă avea dă îmblat jiumătace dă sat. După șe gătau să dușeau la Bisărică, îș dăgeau sticările jios șî goleau străițâle cu șe or adunat: mere, nuși, colași, cârnaț șî bani, iară popa le împărța la fiecare. Sara, după patru șiasuri, jiuni merjeau cu Steaua. Erau opt înș: înjeru, călugăru, păstoru, soldatu, Irod șî ăi tri magi. Să merjea cu Steaua numa la oameni primitori cre îi așceptau șî îi omeneau. În sara dă Ajiun să puneau mirozănili în pom, iară sub pom țoalili noi șî păpușii cumpăraț pântru copii. Așa să sfârșa dzăua dă Ajiun. În gimineața dă Crășiun înșepeau să vină pițărăii, câtă doi – o muiere șî un om sau numa doauă muieri, care cântau Domnului Doamne șî zdrângăneau cu zvonelu. Aveau străiț în care puneau șe primeau dă la fiecare casă: colași, cârnaț, mere, nuși, bani. Totă casa, măi pâțân muierea care fășea mâncare, merjea la Bisărică în țoale noi: copii, cineri, bătrâni. Bisărica era plină dă lume. Cantorii în strană șî corișcii în pod cântau totă vremea. Totă lumea merjea la miruit, tot câtă doi în rând, întâi oamenii, după care muierili șî copiii. Înăince dă miruit, să merjea cu tasu la totă lumea. Erau tri înș: unu pântru Bisărică (epitropu), unu pântru popa (crâsnicu) șî unu pântru cor (coristu). După pregică, la urmă, coru cânta O, șe veste minunată!, colindă care să cântă după fiecare slujbă în toce dzâlili până la Bocedz. După slujbă, oamenii merjeau acasă tare bucuroș. Acasă să schimbau dă țoalili dă țânut cu care or fost la Bisărică șî să pregăceau dă prândz. Gazda cășî răgea tormacu care să acrea cu oțăt șî să mânca cu cârnaț, carne friptă or feartă. Înăince dă mâncare să ferbea răchie cu zar șî piperi, care să bea cu lingura. Dă Crășiun să mânca zupă dă găină ori dă cocoș cu tăiețăi. După care să puneau sarmili, apăi crumpii fierț șî unș cu untură, carne dă hoară rumenită în cuptori sau friptă cu ou, cârnaț fript sau fiert, coaste fripce ori fierce. Să mâncau cu tormac sau cu piparcă cu vardză acrită. Să fășeau turce dă tot felu: suviacă cu nucă, brândză, mac, chifle cu untură mare, pocorăis șî toartă. După mâncare, oamenii or băut vin, pră când muierili spălau vasăli. După prândz să oginea tot natu un șeas, două, după care ăi bătrâni să băgau la marve șî ăi cineri merjeau la jioc. Jiocu țânea până sara târdzâu. A doua dzî dă Crășiun, lumea merjea la Bisărică. După prândz finii merjeau la nănaș cu colacu. În primu Crășiun după cununie îi dușeau lu nănaș un colac mare cât a lu Moș Crășiun, o lopăciță dă porc întragă afumată șî un cârnaț întrăg. După care în tot anu dușeau pomană un colac șî un cârnaț ca la toată lume Muierile merjeau cu pomană la neamuri, iară copiii la veșini. Veșinii îi puneau dă „cloțăˮ șî stăceau pră șiur cât puceau măi mult ca să stea bine cloțâli pră ouă. Gazdilii îi răsplăceau cu mirozănii șî bani. Copiii să întorșeau iuce acasă că veneau șî neamurile cu pomană ca să gușce dân cârnațî șî colașii lor. Sara, în sat, era jioc șî bal cu piesă, cu cântări (coru) șî câtodată șî călușăriu. Cam atâta ne-am adus amince noi: Linu lu Fâsu șî Nelu lu Șiupa. Sărbători ferișice la tot natu!
JI/JE-ŹE/ŹI
ŞI/ŞE-ŚI/ŚE
CE/CI-ĆE/ĆI
C-K
CH-K
GE/GI-ÐE/ÐI
GH-G
LE/LI-LJE/LJI
NE/NI-NJE/NJI
RE/RI-RJE/RJI
Ș-Š
Ț-C
