Vlaški nacionalni savet, i odluke V sednice od 1.10.2015. godine

[Paun]

Izveštaj sa V sednice

[Paun]

POGLED NA NACRT ODLUKE O STANDARDIZACIJI

Zaslugom "eksperata" Vlaškog nacionanlog saveta Vlasi istočne Srbije su izgubili jezik, i umesto njega dobili "govor", koji je - iako kolokvijalni naziv za najnižu lingvističku kategoriju - u vlaškom slučaju ima i svoje dijalekte, krštene po pravoj zbrici administrativno-geografskih naziva, koji ne obuhvataju čak ni sva geografska područja istočne Srbije na kojima žive Vlasi. A vrh vrhova cele ove crno-humorne komedije jeste poziv na imena dvojice naučnika, koji treba da laički (čitaj: priprosti) vlaški svet uveri kako njihov Savet radi ispravno i u svemu u njihovu korist. 

[Paun]

Povodom ovog dela Nacrta odluke o "standardizaciji" vlaškog jezika, obratio sam se imejlom prof. dr Saši Nedeljkoviću, redovnom profesoru na Odeljenje za etnologiju i antropologiju Filozofskog fakulteta u Beograd, sa molbom da prokomentariše činjenicu da se VNS poziva na njegovo stručno mišljenje.

U nastavku topika prvo kopija mog imejla a zatim i kopija imejla koji mi je kao odgovor poslao uvaženi prof. Nedeljković. 

[Paun]

S obzirom da se Vaški nacionalni savet u svojoj oddluci o "standardizaciji" vlaškog jeziika, na ključnom mestu poziva na stručno mišljenje dvojice eminentnih naučnika, medju kojima se nalazi "adakemik Ruske akademije nauka" Maksim Maksimovič Makarcev, koga priredjivač odluke smatra pored toga "ekspertom za balkanske jezike" koji "vlaški jezik smatra posebnim jezikom, koji pripada grupi romanskih jezika", nije mi bilo teško da dodjem do  njegovog CV da ga upoznam sa delom dokumenta u kome se on direktno pominje, počev od zvanja pa do stručnog mišljenja, i da ga zamolim da ova saznanja prokomentariše.

Evo kopije odgovora koji sam dobio od Makarceva.



A evo i mog prevoda toga odgovora za one koji ne znaju ruski
Поштовани господине Дурлић,

Иако не знам ништа о документу који наводите у Вашем писму, верујем да је дошло до неспоразума око мог научног звања. Ја сам истраживач на Институту за славистику Руске академије наука, али не и академик. Никада нисам изразио никакве тврдње о статусу влашког језике у политичком смислу, а не могу да коментаришем ништа ни о  његовом односу са било којим другим језиком. Осим тога, ја не могу да коментаришем одлуку Националног савета Влаха, али знам да у њему постоје људи који одлично владају влашким језиком, пишу књиге и уџбенике на том језику, и желе само добро влашкој заједници.

Морам да додам да када говорим о "влашком језику," ја користим аутоним заједнице, а коришћење ове дефиниције није изјава о статусу самог идиома.

С поштовањем,
Максим Макартсев

[Paun]

KONAČAN EPILOG: VNS JE NA SVOJOJ SEDNICI OD 26. IX 2015. USVOJIO ODLUKU O "STANDARDIZACIJI", ZASNOVANOJ NA NACRTU KOJI JE PRIKAZAN U GORNJIM TOPICIMA, A POTOM JE ONA OBJAVLJENA U SL. GLASNIKU.

Službeni glasnik 88/2015 od 23.10.2015

K  O  M  E  N  T  A  R: TEŠKA OBMANA!

Iz svega gore-navedenog, vidi se da je odluka o standardizaziji doneta na OBMANI neodgovornih članova Saveta da je vlaški jezik "poseban jezik", jer su priređivači Odluke falsifikovali mišljenje dvojice uglednih naučnika: prof. dr Saše Nedeljkovića  i Maksima Maksimoviča Makarceva koji su, svojim izjavama, datim vlasniku ovoga Floruma, demantovali da imaju ikakve veze sa vlaškim jezikom, šta više, da ga ne poznaju te izjave, kakve im VNS pripisuje, nikada i nisi mogli objaviti, niti pak dati u nekoj drugoj formi!

A ZA ONE KOJI SE PRVI PUT SREĆU SA PREDSTAVOM KOJU VLAŠKI SAVET IMA O "STANDARIDZACIJI", I NAROČITO ZA ONE KOJI NEMAJU BLAGE VEZE SA PRAVIM STANJEM VLAŠKOG JEZIKA NA CELOM PODRUČJU NA KOME ŽIVE VLASI ISTOČNE SRBIJE, PONAVLJAM SVOJ KOMENTAR, ISPISAN POVODOM GLASANJA ZA TOP LISTU GLUPOSTI VNS-A
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1581.msg7753#msg7753


02. PОDЕLА VLАŠKОG ЈЕZIKА NА DVА DIЈАLЕKТА KОЈА NЕ ОBUHVАТАЈU NIТI SVА VLАŠKА NАRЕČЈА, NIТI SVA VLАŠKA PODRUČJA

• Vlаški јеzik kојi, vidimо pо dеfinciјi VNS-а, nе pоstојi kао јеdinstvеn јеzik, nеkоm "lјimbističnоm" аlhеmiјоm pоdеlјеn је nа dvа diјаlеktа: hоmоlјskо-brаničеvski i krајinskо-timоčki; јаsnо је svаkоm kо čаk i pоvršnо pоznаје istоčnu Srbiјu, dа оvа pоdеlа niti оbuhvаtа svа pоstојеćа vlаškа nаrеčја, niti cеlоkupаn prоstоr nа kоmе živе Vlаsi; Pоrеčkа i Crnа Rеkа оstајu izvаn оvе pоdеlе, јеr Pоrеčkа i Crnа Rеkа gеоgrаfski nе pripаdајu niti Krајini, niti Тimоku, niti Hоmоlјu, niti Brаničеvu, а istоvrеmеnо njihоvо nаrеčје uvеlikо оdudаrа i оd оltеnskоgа gоvоrа Cаrаnа nа istоku (kојi оni kаrikаturаlnо nаzivајu "krајinskо-timоčkim diјаlеktоm", i оd bаnаtskоg gоvоrа Ungurјаnа nа zаpаdu, (kојi оni kаrikаturаlnо zоvu "hоmоlјskо-brаničеvskim"). Gоvоr Crnоrеčаnа nе mоžе sе svrstаti u nаzоvi "krајinskо-timоčki" diјаlеkаt, јеr sе оn pо nizu spеcifičnih diјаlеkаtskih оsоbеnоsti rаzlikuје оd gоvоrа Vlаhа Cаrаnа u Тimоku nižе Zајеčаrа, а dаkаkо i оd gоvоrа Cаrаnа u Nеgоtinskој krајini i Klјuču. Оn је mnоgо bliži gоvоru Vlаhа u Pоrеčkој Rеci i Gоrnjеm Pеku, (sа gоvоrоm Pоrеčkе Rеkе, zаprаvо, čini јеdinstvеnu оblаst bаnаtskоg subdiјаlеktа, kојi је prеlаz izmеđu оltеnskоg nа istоku i bаnаtskоg nа zаpаdu!) аli оvi dеlоvi su оstаli izvаn dаtе "diјаlеktоlоškе" kаrtе "еkspеrаtа-lјimbоvlаhistа" Vlаškоg nаciоnаlnоg sаvеtа, kао štо su i оblаsti Мlаvа, Ćupriја, Rеsаvа, Stig, Zvižd i Pоmоrаvlје оstаlе izvаn nеlоgičnih оdrеdnicа "Brаničеvо" i "Hоmоlје". Nе mаnjе vаžnа је i činjеnicа dа sаmо Hоmоlје niје u pоglеdu nаrеčја јеdinstvеnо pоdručје, јеr јеdnа grupа nаsеlја imа istо nаrеčје kао i sеlа u оblаsti Pоrеčkе i Crnе Rеkе. Таkоđе, i pоdručје Crnе Rеkе је diјаlеktоlоški šаrеnо, јеr pоstојi grupа sеlа sа еlеmеntimа оltеnskоg nаrеčја, kао i mаnjа grupа sа izrаzitim bаnаtskim crtаmа u gоvоru.

       
        Karta na kojoj je prikazan odnos stvarnog jezičkog stanja, i stanja koje poizilazi iz pseudo-definicija VNS-a 

O pravom stanju vlaškog jezika, radoznali posetilac Floruma može se obavestiti na ovoj lokaciji
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/index.php

[Luca]

În baza Legii cu privire la consiliile naționale ale minorităților naționale (Monitorul Oficial al RS, nr. 72/09, 20/14-decizia SUA, 55/14 I 47/2018) și art. 12, paragraful 1, pct. 18 din Statutul Consiliului Național al Vlahilor din Republica Serbia (Statut adoptat la 30 noiembrie 2018 sub nr. 03-022/18), Decizia privind standardizarea limbii vlahi nr. 64-022/2015 din 26 septembrie 2015 , publicat în Monitorul Oficial al RS ” Nr. 88 din 23 octombrie 2015, Consiliul Național al Vlahilor din Republica Serbia (denumit în continuare Consiliul), în ședința din 14 octombrie 2022. an, la Bor, a adus

HOTĂRÂRE PRIVIND DETERMINAREA STANDARDELOR LIMBII VLAHI

I

Se determină standardul limbajului vlah.

II

În mod egal, sunt folosite 2 dialecte ale limbii valahe:
Branicievo-Oumolie-Porecei (dialectul de nord-vest) și Margina-Timoc (dialectul de sud-est).

III

Standardul stabilit trebuie aplicat în manualele de limbă vlahă.
Standardul stabilit trebuie aplicat în mass-media înregistrată pentru a atinge interesul public al informaţiei în limba vlahă;
Consiliul Național al Minorității Naționale Valahe și alte instituții ale Republicii Serbia pot sprijini și/sau finanța sau cofinanța numai acele publicații în limba muntenească care sunt în conformitate cu standardul stabilit al limbii muntenești.
Publicațiile, declarațiile, anunțurile și alte forme de activitate publică sau de publicitate care nu respectă aceste standarde vor fi considerate ca nu în limba vlahă.
Standardul stabilit trebuie aplicat în comunicarea oficială atunci când este necesar.
De la intrarea în vigoare a acestei hotărâri, consiliul național al minorității naționale muntene va folosi în mod egal limbile valahă și sârbă în uz oficial.

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

IV

Această decizie va fi publicată în „Monitorul Oficial al Republicii Serbia”.

Despre

Consiliul Național, pornind de la principii constituționale și puteri legale, și în conformitate cu recomandările Comitetului de experți și ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precizează că au fost prealabile lingvistice necesare pentru stabilirea standardelor limbii valahe. îndeplinite având în vedere că:
a) există o descriere clară a alfabetului și reguli ortografice speciale
așa cum s-ar scrie cu acesta;
b) regulile gramaticale codificate stabilite în gramatica scrisă, astfel încât vorbitorii nenativi ai limbii să o poată învăța și să se refere la ele;
c) se acceptă forma literară consacrată, standardizată, a limbii naționale muntenești, deoarece există un dicționar sau lexic bazat pe literatura scrisă în limba respectivă;
d) există un grup de texte originale scrise în limba vlahă;
În luarea acestei decizii, Consiliul a fost ghidat de prevederile Cartei europene a limbilor regionale și minoritare (ratificată de Republica Serbia, cu Legea privind ratificarea Cartei) care definește în mod clar limbile minoritare Articolul 1 - Definiție În sensul
prezentei
Carte:
a) „limbi regionale sau minoritare” sunt limbile care:
(I) sunt folosite în mod tradițional pe un anumit teritoriu al unei țări de cetățenii acelei țări care formează un grup numeric mai mic decât restul țării. populația țării respective și care (II)
diferă de limba oficială a țării respective, care nu include dialectele limbii oficiale și țările sau limbile lucrătorilor migranți;
b) „teritoriu în care sunt folosite limbi regionale sau minoritare” se înțelege o zonă geografică în care limbile menționate reprezintă un mijloc de exprimare pentru un anumit număr de persoane, ceea ce justifică diferitele măsuri de protecție și îmbunătățire prevăzute pentru în această carte;

În cursul anului 2011, Consiliul Național a organizat mai multe discuții și conferințe pe tema limbii vlahe și a grafiei vlahe. A fost organizată o dezbatere publică pe tema grafiei vlahe, după care la 24 ianuarie 2012, Consiliul Naţional a adoptat grafia vlahă, în variante chirilică şi latină, în folosinţă egală.
 

[Luca]

După adoptarea grafiei vlahe, a fost publicată o Gramatică a limbii vlahe (JOVANOVIĆ, Nadica, 1965-; Gramatica limbii vlahe/ Nadica N. Jovanović; Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor Negotin: Asociația pentru Conservare). a identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor „Gergina”, 2013;)
A fost publicat și un dicționar al limbii vlahi, cu o modalitate standardizată definită de scriere a cuvintelor în ambele dialecte, care este în conformitate cu articolul 6 din Platforma Consiliului Național al Vlahilor privind definițiile și terminologia obligatorii cu scopul de a fi mai precisă. -identificarea și emanciparea comunității vlahe, dezvoltarea și promovarea acesteia, ca numitor comun al acțiunii organismului de autonomie culturală, care se referă la modul de standardizare a limbii vlahe, (GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; sârbă - Dicţionar vlah = Vorbarju sîrbo - vlah/ dPasujoni, Petrovac na Mlavi: Consiliul Naţional al Vlahilor: Centrul de Cultură şi Educaţie, 2016; )
Până acum au fost tipărite 73 de ediţii în limba muntenească, folosind grafia valahă în ambele dialecte şi anume:

GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Cultura Vuorba šî a vlahilor: Manual pe tema Limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasa I de școală primară/Milena Golubović; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; VUORBA ŠÎ CULTURA VLAHILOR 2; Manual pe tema Limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasa a II-a de școală primară, Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor, 2016;
DRAŽILOVIĆ, Tatjana, 1976-; Cultura Vuorba šî a Vlahului 1: caiet de lucru; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2016;
GRUP de autori, Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić, Tatjana Dražilović, Nemanja Ispirović, Vuorba s-o vorbim, razu 1.2. šî 3.; Manual pentru limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasele I, a II-a și a III-a de școală primară; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
DRAŽILOVIĆ, Tatjana, 1976-; Vuorba s-o vorbim, karća da lucrat 1; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
DRAGOJLOVIĆ, Rozica, 1900-; Vuorba s-o vorbim, karća da lukrat 2; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
GRUP de autori, Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić, Tatjana Dražilović, Nemanja Ispirović; Vuorba s-o vorbim 4; Manual de limba valahă cu elemente de cultură națională pentru clasa a IV-a; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
GRUP de autori, Nešica Paunović, Nela Čovikanović, Nemanja Ispirović; Vuorba s-o vorbim razu 5. šî 6.; Manual pentru limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasele a V-a și a VI-a de școală elementară; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Zău, aša a fuost!/ Doamne, așa a fost! – Bor, 2012;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964- Govorim vlaški = Vorbăsk ljimba vlahă = Vorbjesk ljimba vlahă: Krajino Timočko Narečje = Sină aluČeloju/dPasujoni; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”, 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-Vlah vorbesc = Vorbăsk rumînjeašće = Vorbjesk rumînještje: Krajino - dialect Timočko = Sină alu Čeloju dPasujoni-Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției „Gergina”, 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Panda învacă kung fu – dPasujoni – Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”; în 2013
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Panda învacă kung fu /dPasujoni Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”; în 2013
POVJEŠĆ dî kopij = Povještjij đe kopij/ (editor Dragan Andrejević; Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor: Negotin: Asociația pentru Prezervarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina” 2013;
VOJINOVIĆ, Dragana, 1969-; Elvis alu Ćoban / Drăgana alu Jovănjenju; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina” 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Vuorbarj: Dicţionar vlah-sârb: Krajina - dialect Timo: Sină alu Čeloju/dPasujoni; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahe, 2013;
JOVANOVIĆ, Nadica, 1965-; Gramatica limbii vlahe/ Nadica N. Jovanovic; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”, 2013;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Cultura Vuorba šî Vlachă: Asociația pentru păstrarea identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor „Gergina” Negotin; Consiliul Național al Vlahilor, Petrovac na Mlava, 2013;
KÎNTJEĆILJI NOAŠTJE; Asociația „Gergina” Negotin; Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
Slobodan Domaćinović, Asociația „Gergina” Negotin, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
Staniša Paunović, Asociația „Gergina” Negotin, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
PRA valja Kaluculuj II: Povești populare vlahe și povești pentru copii 2/Slavica Jović Kolerović, Vića Mitrović Mitra, Dragan Stojanjelović, Ranovac: Vića Mitrović, 2015;
Božidar Janucić, Dimitrije Mikan Obradović, Asociația „Gergina” Negotin, 2015;
Mile Paunović, Dimitrije Mikan Obradović, Asociația „Gergina” Negotin, 2016;
AŠA A VORBIT AJ BĂTRÎNJ, Adunat Kîrsta alu Jovan-Nenju, Vlasta alu Abraš = Asa au vorbit cei din vechime (adunat de Krsta Stanković Njenjulović, Vlastimir Abrašević = Aša a vorbit ai ai/ adunat Asociația Bătrîni/ adunat Kîrnistai; Păstrarea identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor „Gergina”, 2016;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Dicționar sârb - vlah = Vorbarju sîrbo - vlah/ dPasujoni, Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor: Centrul de Cultură și Educație, 2016;
TOMIC, Živorad, 1965-; Antologie dă lirika šî epopee rumînjaskă/ Antologie lirică și epopee vlahă Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî etnomuzikanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2016;
Ilija - Ika Petrišorović, Dimitrije Mikan Obradović; Asociația „Gergina” Negotin, 2017;
TOMIC, Živorad, 1965-; Gînduśjalje rumînješć = Vlach umottovines/ Osanica, Asociația flautștilor și etnomuzicienilor Fluer, 2017;
Uorilji lu Božin (Muzical tipărit) = Vlaška kola = Vlach Dances, Slobodan Božinović / Adam Orvad.-Negotin: Asociația „Gergina”, 2017; Nota autorului despre 25 de mașini vlahe ale lui Slobodan Božinović în limba vlahă și sârbă.
POVJESTJIJ đe kopij pintru noaptja bunea = Povješćilji dî kopij prîntru nuoapća bunea / edited by Dragan Andrejević, translation into the Krajina-Timok dialect of Snežana šî Sină alu Čeloju, (translation into the Homolje-Braničesujoni dialect); Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Belgrad: Matica Vlaha; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”, 2017;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Școală/Școală; Culegere de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2017;
STANKOVIĆ, Krsta, 1967-; Kîntjeje đe dragostje / Kîrsta alu Jovănjenju, Njigotjin; Asociația Karje păstrjază, obiceiuri, cultură, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor Gergina, 2018;
TOMIC, Živorad, 1965-; Antologie dă lirika šî epopee rumînjaskă/ Antologie lirică și epopee vlahă Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî etnomuzikanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2016;
Ilija - Ika Petrišorović, Dimitrije Mikan Obradović; Asociația „Gergina” Negotin, 2017;
TOMIC, Živorad, 1965-; Gînduśjalje rumînješć = Vlach umottovines/ Osanica, Asociația flautștilor și etnomuzicienilor Fluer, 2017;
Uorilji lu Božin (Muzical tipărit) = Vlaška kola = Vlach Dances, Slobodan Božinović / Adam Orvad.-Negotin: Asociația „Gergina”, 2017; Nota autorului despre 25 de mașini vlahe ale lui Slobodan Božinović în limba vlahă și sârbă.
POVJESTJIJ đe kopij pintru noaptja bunea = Povješćilji dî kopij prîntru nuoapća bunea / edited by Dragan Andrejević, translation into the Krajina-Timok dialect of Snežana šî Sină alu Čeloju, (translation into the Homolje-Braničesujoni dialect); Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Belgrad: Matica Vlaha; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”, 2017;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Școală/Școală; Culegere de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2017;
STANKOVIĆ, Krsta, 1967-; Kîntjeje đe dragostje / Kîrsta alu Jovănjenju, Njigotjin; Asociația Karje păstrjază, obiceiuri, cultură, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor Gergina, 2018;
ČELOJEVIĆ, Siniša, 1952-; Să înțelegem = Să nje ençaljeđem = Lasst uns verstehen"/ Siniša Čelojević, Elizabeta Dajić-Grimplinović, Snežana Čelojević, Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției" Gergina", 2018;
TOMIC, Živorad, 1965-; O poatetă vlarumînjaskă = One Vlach story / Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî ethnomuzikanc Flujer = Osanica: Association of flautists and etnomusicians Flujer, 2018;
Grup de autori – Juo šî friendari amjej/Colecție de opere de artă și literară pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2018;
CVETIC, Slobodan, 1949-; Pje valja Ćimokuluj/ Slobodan alu Milă alu Koljică = Slobodan Cvetić, Njigoćin: Association of karje păstrjază ađetu, culture, tradition, vuorba šî njamu Vlahilor "Gergina", 2019;
KÎNTJEĆE bălađe uorj šî vjersurj: lăutarji đin Jabukovăc/ Sină alu Čeloju, Jovica alu Šušu, Njigotjin: Asocijacîja karje păstrjează ađetu, trădicîja, vuorba šî njamu2 Vla01hilor;
Membru FESTIVAL = Adunamîntu festivaljilor: 2009-2018/ organizatori Milomirka Cica Jovović, Jovanka Vanja Stanojević; traducere în română de Snežana Čelojević, Negotin: Asociația „Gergina”, 2019;
GOLEMOVIĆ, Dimitrije, O., 1954-; Vlahi: muzică populară tradițională = Music Vlahilor Đin lumje/ Dimitrije O = .Golemović;) autor de notografie = ; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor „Gergina”, 2019;
ILIC, Borivoje, 1954-; Injimă će drum aj luat / Borikă Vrăknjanu, Njigoćin: Asociația de karje păstrjază ađetu, cultură, trădicîja, ljimba šî njamu Vlahilor „Gergina”, 2019;
KÎNTJEĆILJI vlahilor = cântece vlah = cântece vlah, începerja, introducere, introducere Marija Vitas; a tîlmaćit pje ljimba Vlahilor, traducere în vlah, traducere în vlah Snežana alu Dănjilă, Snežana Čelojević), Njigoćin: Asociația de karje păstrjază ađetu, trădicîja, ljimba šî njamu Vlahilor „Gergina: obiceiuri, cultură, conservare a culturii tradiția, limba și identitatea vlahilor „Gergina”: Asociația Gergina, 2020;
POVJESTJIJ đe kopij = Fabulele pentru copii - a tîlmaćit pje ljimba Vlahilor Snežana alu Dănjilă = traducere în vlah de Snežana Čelojević, Njigotjin: Association karje păstrjază ađetu, kultura, trădicîja, vuorba Vlagănă, Asociația pentru conservarea Negotinului: Asociația pentru conservarea Negoțului obiceiuri, cultură, tradiție, limba și identitatea vlahilor „Gergin”, 2020;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Curvie = Copilărie / Nemanja Ispirović; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2020;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Pjetrjenjiku trajuluj = Mozaic al vieții/Nemanja Ispirović; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2020;
VERSURI ale orizontului Timok – Vjersurlji a lu Timokuluj horizontu = Versuri ale orizontului Timok = Verzi Timokškihorizontov = Stihura Timokane horizontengo: colecție ilustrată în cinci limbi de poezie minieră; Bor: Institutul de Cultură Vlah din Serbia, 2020;
TOMIC, Živorad, 1965-; Mai mult? = De ce?/ Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî ethnomuzicanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2020;
Grup de autori, Fîntînjilji anuoashtrje/ Colecția de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2022;
KAMIDŽORAC, Nenad, 1964-; Živojin - Živa Dinulović / Nenad Kamidžorac, (tradus în vlah de Snežana Čelojević), Njigotjin = Association of karje păstrjază ađetu, culture, tradition, ljimba šî njamu Vlahilor"Gergina"; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Obiceiurilor, Culturii, Tradiției, Limbii și Identității Vlahilor „Gergina”, 2021;
ĐESKÎNTJEĆE = vlah bajalice = vlah incantații/( adunat, pregătit, pregătit de) Siniša Čelojević, Nemanja Ispirović; (întunatu, uvod, introducere Milica Vuković); Ispirović, a tîlmaćit pje, traducere engleză în engleză, traducere în engleză Durjic. : Asociația de karje păstrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor „Gergina” = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității Vlah „Gergina”: Asociația pentru conservarea obiceiurilor, culturii, Tradiții, Limba și identitatea vlahului „Gergina”, 2021;
ČELOJEVIĆ, Siniša, 1952-; Kîntjeće đe rušinje / Sină alu Čeloju = Erotic Vlach songs / Siniša Čelojević; Njigotjin: Asociația karje păstrjază ađetu, kultura, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor"Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor "Gergina", 2021;
CVETIC, Slobodan, 1949-; Povješć đe rushinje / Slobodan alu Milă alu Koljică, Sină alu Čeloju = Erotic Vlach stories / Slobodan Cvetić, Siniša Čelojević; Njigocin: Asociația karje pastrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor „Gergina” = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor „Gergina”, 2022;
KÎNĆEĆE bătrînje đin lumje adunat Sină alu Čeloju = cântece originale valahe; editat de Siniša Čelojević; Njigoćin: Asociația karje pastrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor „Gergina” = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor „Gergina”; 2022;
BOGDANOVIĆ, Mateja, 2001-; Povješć jin alće vrjemurj = Povești din altă vreme; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
MARTINOVIĆ, Zoran, 1966-; Samînca zburată/ Samînca zburată în vînt; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ŠARONJIĆ, Štefica, 1977-; Injima nu minće = Sentimentele nu mint; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Dr. = Dr. Alcibijad al Nusha; și tîlmaćit Verica Grozdanović; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Facă sămnjită = Suspicious face/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Nuostriašî = Rodoljupci/ Jovan Sterija Popović, a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
TRIFKOVIĆ, Kosta, 1843-1875; Aljesura = Izbiračica/ a tîlmaćit Nevenka Rajković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
LAZAREVIĆ, Laza K., 1851-1891; Povješć = Povești, selecție antologică/Laza Lazarević; a tîlmaćit Snežana Mîtulović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Lumja = Lumea/ Alcibiades al Nusha; a tîlmaśit Bojana Bosijoković, Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
SAINT-Exupery, Antoine de, 1900-1944; Înparašalu al mik = Micul Prinț/ Antoine de Saint-Exupéry; a tîlmaśit Nešica Paunović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ĆOPIĆ, Branko, 1915-1984; INTrajiturilji lu mîrtanu Toša = Experiențe ale pisicii Toša/ Branko Ćopić; a tîlmaćit Verica Grozdanović, Petrovac na Mlavi, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Skrisuorilji skurće = Nuvele, selecție antologică/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaćit Slađana Vojinović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Trimjesnjiku alu viatu = Reprezentantul poporului/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaśit Bojana Tabaković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POVJEŠC dîn lumje = Povești populare/ Lj-a audžît, lj-a skris šî lj-a tîlmaśit Nešica Paunović, Petrovac na Mlavi, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Duamna minjistrica = Mrs. Minister/ Alcibijad al Nusha; a tîlmaśit Dara Đorić, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Truaka fasuljituară = Poached pumpkin/ a tîlmačît Nemanja Ispirović, Petrovac na Mlava: National Council of Vlach, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Stamīna marje = Duminica Mare, Alcibijad al Nuša; a tîlmaćit Violeta Prnjaković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
SREMAC, Stevan, 1855-1906; Muošu Jordan = Chiča Jordan/Stevan Sremac; a tîlmaśit Nevenka Rajković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ĐURIŠIĆ, Miloje, Uaminji đe śenušă = People of ashes/Miloje Đurišić, a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlavi, National Council of Vlahis, 2022;
SALTEN, Felige, 1869-1945; Bambi/Felix Salten; a tîlmaśit Nevenka Rajković; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Minčuna šî preminčuna = Lie and paralysis / a tîlmačît Nemanja Ispirović, Bor: association Manus – hand of humanity, 2022;

Limba vlahă, ca limbă nestandardizată până acum, a intrat în sistemul de învățământ al Republicii Serbia, iar ministrul educației și dezvoltării tehnologice a aprobat Manualul scris în limba vlahă și litera „Vuorba šî kultura vlaha” cu Decizia nr. 650-02-22/2014-06 din 10.06.2014. ani.

Comitetul pentru Utilizarea Oficială a Limbii și Alfabetului al Consiliului Național al Vlahilor a prezentat un studiu intitulat „Limba și alfabetul ca cele mai importante trăsături ale identității naționale a vlahilor”, la conferința „Chestiunea vlahilor în Serbia: Omul. , Aspecte juridice și politice” (Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile, Bor, septembrie 2012).

Plecând de la definiția lingvistică conform căreia „Dialectul, dialectul sau dialectul este o varietate de limbă folosită de oamenii dintr-o anumită zonă geografică”, limba vlahă este formată de fapt din două dialecte de bază (numite după zonele teritorial-geografice ale Serbiei, care sunt locuite de membri ai minorității naționale vlahe, vorbitori ai acestor două dialecte: dialectul Homoljska-Braničevsko-Poreč și dialectul Krajina-Timoč sau, ca termeni suplimentari, dialectul de nord-vest și dialectul de sud-est care ar trasa geografic granița dintre cele două dialecte. mai îndeaproape și să faciliteze în viitor munca asupra atlasului lingvistic.Dialectul de nord-vest include așezări cu populație majoritară vlahă în municipii/orașe: Bor, Boljevac, Majdanpek, Kučevo, Petrovac na Mlavi, Golubac, Žagubica, Despotovac, Malo Crniće , Žabari, Ćuprija, Svilajnac și Gradište.Dialectul de sud-est include așezări cu o populație majoritară vlahă în municipiile/orașele: Kladovo, Negotin și Zaječar.
În baza celor de mai sus, Consiliul Național al Minorității Naționale Țării Românești a luat o hotărâre conform dispoziției.
Întrucât procesul de standardizare (normare) este un proces „viu” pe termen lung, Consiliul va forma un organism special de radon, compus în primul rând din lingviști de orientare romanică, care va lucra permanent la aplicarea, îmbunătățirea și dezvoltarea continuă și constantă. standardizarea limbii vlahe.
În Bor, Consiliul Național al Minorității Naționale Țării Românești, președintele
________ ________

[Luca]

MAE o tzv. moldavskom u Ukrajini

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26097171-mae-intrebarile-hotnews-despre-minoritatea-moldoveneasca-din-ucraina-aplicarea-dreptului-autoidentificare-nu-implica-faptul-persoana-cauza-are-dreptul-alege-arbitrar-apartina-oricarei-minoritati-natio.htm

„România acordă o atenție deosebită problematicii drepturilor persoanelor care aparțin comunității române din Ucraina, prioritate constantă a dialogului bilateral dintre România și Ucraina.

Problemele semnalate de comunitatea românească din Ucraina au figurat permanent pe agenda dialogului politic cu Ucraina, la toate nivelurile și pe toate nivelurile de angajare bilaterală, inclusiv pe linie MAE – la nivel de ministru, de secretar de stat sau de experți.

Între altele, în cadrul acestor contacte, a fost de fiecare dată subliniată dihotomia artificială pe care o operează autoritățile ucrainene între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească” – o diviziune artificială, motivată ideologic și total contrară adevărului științific, care produce efecte practice negative la nivelul comunității românești din Ucraina.

Reglementarea deplină a acestei probleme răspunde mai multor necesități. În primul rând, este vorba de repunerea în drepturi a adevărului științific.

Această clarificare necesară s-a întâmplat deja în Republica Moldova. Pe de o parte, prin Declarația Adunării Generale Anuale a Academiei de Ştiinţe de la Chișinău, adoptată la 28 februarie 1996, care arată clar că „Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română”.

Pe de altă parte, prin Hotărârea din 5 decembrie 2013 a Curții Constituționale de la Chișinău, se arată că prevederea conținută în Declarația de Independență a Republicii Moldova referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la denumirea limbii consemnate în Constituția acestei țări.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova își fundamentează hotărârea pe luări de poziții ale Academiei de Științe de la Chișinău care confirmă identitatea dintre limba română și glotonimul ”limba moldovenească”.

De asemenea, un argument suplimentar în acest sens îl reprezintă denumirea limbii în care are loc actul educațional pe teritoriul Republicii Moldova, controlat de către autoritățile de la Chișinău - limba română, și nu ”limba moldovenească”.

Aplicarea acestei dispoziții nu obligă vreun stat să recunoască o minoritate națională pe teritoriul său, ci obligă statul să lase libertatea cetățenilor săi aparținând unei minorități naționale recunoscute pe teritoriul său de a-și asuma sau nu identitatea respectivă.

Pe de altă parte, aplicarea acestui drept nu implică faptul că persoana în cauză are dreptul de a alege arbitrar să aparțină oricărei minorități naționale, alegerea sa subiectivă fiind inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitate persoanei.


Așadar exprimarea unei poziții individuale nu determină apariția automată a unei minorități în absența unor elemente obiective care să-i susțină existența și deci nici o obligație pentru stat de recunoaștere automată a existenței unei minorități naționale.

În consecință, afirmarea dreptului la autoidentificare nu poate conduce la divizarea unei minorități naționale sau la crearea unei minorități naționale prin aplicarea distorsionată sau ignorarea completă a unor criterii obiective precum istoria sau date științifice care demonstrează identitatea lingvistică, astfel precum acestea au fost confirmate de specialiști.

În virtutea acestei abordări, Ministerul Afacerilor Externe a semnalat autorităților ucrainene identitatea între limba română și așa-zisa ”limba moldovenească” și a solicitat insistent recunoașterea inexistenței acesteia, precum și luarea măsurilor pentru respectarea acestei situații de fapt, care are la bază date și adevăruri obiective, științifice, rezultate inclusiv din pozițiile Academiei Române și ale Academiei de Științe de la Chișinău.

În al doilea rând, este vorba de eliminarea din spațiul public a unuia din cele mai longevive vestigii ale ideologiei staliniste, care produce efecte politice până în zilele noastre.

Motivată doar cu pseudo-argumente culturale și filologice, fabricația conceptuală din spatele „limbii moldovenești” susține, de fapt, o profundă și nocivă agendă geopolitică, opusă aspirațiilor de democratizare, modernizare, racordare și apropiere de Europa ale Republicii Moldova.

În al treilea rând, diviziunea artificială între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească” produce consecințe practice extrem de nocive – de pildă, în ceea ce privește asigurarea unui învățământ unitar și de calitate în limba maternă pentru vorbitorii de limbă română din Ucraina.

Limba română, ca una din limbile statelor membre UE, beneficiază în legislația ucraineană în materie de un regim mai favorabil, inclusiv în ceea ce privește cotele de predare în sistemul de învățământ.

Angajamentele autorităților de la Kiev privind respectarea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorității române decurg din cele două instrumente principale la care Ucraina este parte – și anume Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, respectiv Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

În plan bilateral, reperele de bază sunt fixate de Tratatul cu privire la relațiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat în 1997. În baza prevederilor Tratatului, funcționează Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care este principalul format de dialog pe subiect.

Avem deci un cadru bine articulat atât pentru evaluarea stadiului și modalităților de îndeplinire a angajamentelor asumate, cât și pentru identificarea măsurilor ce se impun a fi adoptate în această privință.