GRAI LOCAL-ALFABET ROMANESC

[Viorel Dolha]

Extraordinar acest site. Era nevoie de el de mult timp. Bravo!
De mare calitate oamenii care scriu aici. Au intenţii foarte bune.
Dacă nu supăr pe cineva, aş face o observaţie. Singurul lucru care nu este bun ar fi inventarea unui nou alfabet, noi litere (slove).
Este bine să se vorbească în grai local. Este bine să se scrie în grai local dar cu literele alfabetului român. Este rău să se scrie cu alt alfabet.
A inventa un nou alfabet este o artă de dragul artei. În primul rând nu se poate impune decât dacă ar fi o reţea de sute de şcoli şi sute de publicaţii (novine) în care să se scrie doar în noua grafie. Nu este cazul din păcate. Nu este timp să se aştepte vremuri mai bune în Serbia. Aprobarea unui nou alfabet şi unei noi limbi oficiale ţine 10 ani (comisii de lingvişti, aprobări de la ministere, dicţionare, manuale, pregătirea profesorilor şi altele. Cu fiecare an care trece se mai pierde o generaţie. Tinerii încep nici să nu mai vorbească limba părinţilor. Limba părinţilor devine pentru ei o limbă străină. Încercarea de pe acest forum de a impune o nouă grafie poate iniţia doar 5-10 oameni (aceştia ştiu oricum şi alfabetul românesc).
Dacă 5 copii cer acum câteva ore de limbă română în şcoli pot avea acest lucru în câteva săptămâni. Pentru limba română există deja în Serbia legislaţie, programe şcolare, manuale, cărţi. Există facultate care pregăteşte profesori de limbă română. Această facultate poate face vara nişte cursuri de scriere în limba română pentru nişte profesori de etnie rumână din NE Serbiei şi să le dea un atestat de limbă pentru a putea preda. Pot face acest lucru şi facultăţi din România.
Aceşti profesori le vor vorbi însă copiilor în graiul local. Limba literară se va introduce uşor- uşor la fel cum se introduce şi în România. Şi sârbii din Serbia doar la şcoală învaţă limba sârbă literară. În fiecare zi câte o vorbă-două.
Dacă totuşi ar putea să fie impusă noua grafie rumâno/vlahă, la ce ar folosi? Ce vor avea de citit aceşti tineri în această limbă? Una-două cărţi care se vor putea tipări în această grafie de o comunitate totuşi de mici dimensiuni. Veţi spune că ar menţine limba părinţilor. Foarte bine. Limba părinţilor poate fi scrisă însă şi în alfabetul român. Dacă se învaţă alfabetul român se pot apoi citi mii de milioane de cărţi, jurnale, pagini web scrise deja în limba română (limba fraţilor părinţilor rumânilor). Iar dacă se poate citi în limba română se va şi înţelege limba literară.
Iertaţi-mă că am dat sfaturi unor oameni care fac prin acest site un mare bine neamului lor. Apreciez sufletul care îl pun în această muncă, timpul şi energia consumate. Felicitări! Rămân însă la ideea că nu de lingvişti şi teoreticieni este nevoie acum în NE Serbiei ci de oameni de acţiune care să ştie ce vor, iar ceea ce vor sa fie de folos etniei lor. Nu de visători care să-şi dorească să rămână în istorie (a cui?) ca autori ai unui alfabet folosit într-o singură carte.
Trebuie găsiţi câţiva (3-15) părinţi care vor ore de limba română în şcoală. Trebuie apoi făcute demersurile cerute de legea sârbă (lege foarte bună şi clară). Eu garantez că în câteva săptămâni vor avea ore de limbă română în acea şcoală. Acolo unde nu li se va da voie să ne semnaleze nouă sau altora sau justiţiei. Totul este să vrea câţiva părinţi. Acest lucru este necesar şi mai este nevoie de nişte intelectuali care să ducă documentele lor unde trebuie. Acest lucru îl pot face liderii rumânilor din zonă. Acest lucru nu l-a făcut nimeni. Ba mai mult, unii lideri le spun oamenilor că nu sunt români, că trebuie inventată o nouă limbă. Omul simplu îi priveşte cu neîncredere.
Comunitatea internaţională ar ajuta şi ea etnia rumână, România şi mai mult. Trebuie însă ca liderii acelei comunităţi să ştie ce vor. Până acum au vrut câteva burse pe an în România, excursii în România şi să organizeze festivaluri cu bere (pivă) şi friptură. Dacă pe aceşti lideri îi doare că se stinge limba lor în zonă, să facă singurul lucru de folos- introducerea câtorva ore de de limbă română la început într-o şcoală.
Dacă mâine 3 copii vor vrea să înveţe limba română, mâine vom veni din România sau Voivodina profesori să îi învăţăm fără bani de câteva ori pe săptămână. Asta până se va introduce oficial şi până vor face un scurt curs de limbă română profesori din acea şcoală.
Aceşti primi 3 copii sau părinţi vor dori limba română doar dacă intelectualii rumâni/vlahi din zonă şi liderii comunităţii rumâne/vlahe îi vor convinge că este bun acest lucru. Acesta este rolul intelectualilor, de a trezi comunitatea, de a sparge gheaţa, de a realize proiecte în premieră.
Aceşti lideri să nu mai alerge după himere. Să nu îi sperie pe oamenii simpli că limba română este o altă limbă. Şi mai ales să nu le mai spună că sunt români arhaici. Să le spună adevărul: că în România sunt sute de mii de copii care vorbesc ca ei în familie, dar că la şcoală, încet-încet învaţă limba literară aşa cum şi copiii sârbi vorbitori în familie a mai multor graiuri învaţă la şcoală, pas cu pas limba sârbă literară.
Felicitări pentru site. Nu citiţi ceea ce vă supără pe unii. Nu am vrut să supăr pe nimeni.
Voi posta mai jos texte în grai bănăţean scrise însă cu alfabet românesc.

[Viorel Dolha]

MAI JOS SUNT CÂTEVA TEXTE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN. ÎN ROMÂNIA APAR DES CĂRŢI ÎN GRAI BĂNĂŢEAN, SUNT CENACLURI LITERARE ÎN GRAI BĂNĂEAN, EMISIUNI LA RADIO ÎN GRAI BĂNĂŢEAN, FOLCLOR BĂNĂŢEAN, ROMANE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN. ÎN ŞCOLI CHIAR COPIII BĂNĂŢENI ŞI MULŢI PROFESORI VORBESC ÎN GRAI BĂNĂŢEAN. ÎN SATELE BĂNĂŢENE DIN ROMÂNIA ŞI VOIVODINA SE VORBEŞTE APROAPE NUMAI ÎN GRAI BĂNĂŢEAN. NICI UN BĂNĂŢEAN NU SPUNE ÎNSĂ CĂ NU ESTE ROMÂN.
TOATE ÎNSĂ SUNT SCRISE CU ALFABET ROMANESC.

Un pic de umor ... in grai banatean
ĂL MAI TARE OM DIN LUME
Poezie în grai bănăţean

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Trîmbiţ, dobe, larmă, chihot,
Fluier, strîgăt, rîs şi ropot...
Şie să fie ? Şie să fie?
Iacă-n tîrg, "minajărie"!
O "comegie" d-a cu fiară
Şi-mprejur lumie şî ţară.

În căletcă, o măimucă
Baş ca omu mînca nucă;
Alta, blăstămată, şoadă,
Şă ţînea numa' în coadă
Ş-alcele, mînca-le-ar focu!
Nu-ş găsau o clipă locu.

Lupi, urşi, mîtă, oi, cornuce,
Fel dă fel dă joavini sluce;
Chiţorani, arişi şi vulturi,
Dă prîn lume, dîn ţînuturi
D-elea gîbe, d-elea rele,
Feri-mă, Doamne, dă iele!

Mulce-am văz't, pă bani, viedz bine.
Cum nu vege ori şî şine.
D'apăi l-am văzut anume
P-"ăl măi tare om dîn lume",
Care să juca cu leii
Si-i băcea dă-i lua tăti zmeii!

Cui l-o doborî-n tărînă
Işia că-i plăceşce-n mînă
O hîrcie d-a d-o sută
Fără dă nişi o dispută.
Dar cum mi ce puni cu neamtu,
Care-n ghinţ îţ rupe lantu?

Să loviau fişiorii-n coace:
"Şiine-i? Unge-i? Care poace?"
Cînd d-odată, - iacă-amaru!
Sandu Blegia, - tăbăcaru,
Să sufulcă şî tuşeşce,
Lfngă "comegianţ" să-opreşce.

Să rîgea neamţu dă Sandu,!
Dară Sandu, fişiorandu,
Mi-l cuprinsă dă subsoară
Şî nu să lăsă cu "doară"!
Strînjie-l! Suşie-l! Zî-i pă nume!
Ălui mai tare dîn lume!

Gîfăia neamtu a sîlă,
Dar lu Blegia nu-i fu milă,
Hopa-ţupa, ţupa-hopa!
Ş-o găsît nemţoniu popa!
"Ţîne-l! lasă-l! Ia-l dă mînă!
Zdup cu neamţu în ţărînă!

"Bravo ! - Sandu să trăiască !"
Dar cînd fu să îi plăcească,
Işie neamţu : "Abăr, frace...
Nu să pringe că-i pă space!"
Vrea : că-i pungă şi că-i ceacă.
Suta zuitată s-o-facă!

"Nu ce joşi cu mine, dragă!
"Asta, viedz, în cap ţ-o bagă!
"N-ascult vorbe io şî glume,
"Cind mi-s io mai tare-n lume!
"Ş-adă suta !" Işie Blegia, '
"Că dă nu - 'ţ fac prau comegia!!!"




DUPA CHEF (poezie in grai banatean)
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de UICA NELU DIN BUCHIN


Dup-un chef cu tata socru,
Dă Sântămăria mică,
O-ntrăbai p-a me' muiere
Cu năcaz şî cu oftică:

-Mă nevastă, şcii şeva?!...
Uice-aşa la o agică,
Nu puceai să ai doi taţi
Şî să n-ai nişi o mămică?!

(UICA NELU din BUCHIN)


Gimijeana cu răchie (poezie în grai bănăţean)
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de UICA NELU DIN BUCHIN



Într-o zî, s-o dus na Nielu
Cu coşia la Oraş,
Ca să-i vind-o gimijeană
Cu răchie, l-un birtaş:

-Ai aişi şinşizăşi dă litri...
Nişi măi mult, nişi măi puţân !
Numa' haida să-m' ajiuturi
Ca s-o scoborâm dân fân !

Ş-apucară gimijeana,
S-o scoboare dân coşie...
Da birtaşu' să tot uită
Şî să miră la răchie:

-Mă na Nielu, tu mă minţ',
C-asta îi dă patruzăşi...
Nişidăcum nu-i cum ai spus:
Gimijeană dă...şinşizăşi.

-Şe?!...Mă faşi pă mine hoţ ?!
Păi, dă-ţ' trag un pumn în nas,
Ce învârţ' ca titirezu'...
Preţ dă jiumăta' dă şeas !

-Cum să-m' dai ? Că uice-aişi:
Patruzăşi dă litre îs !
Scrie jios, pă gimijeană...
Na, măi ai şeva dă zâs ?

-Mă, să şcii că ai dreptace !
Să uită na Nielu-a' meu;
D-aia, ăi şinşizăşi dă litri
M-o-ncheput atât dă greu ?!


La împegicat dă cai
poezie în grai bănăţean
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de UICA NELU DIN BUCHIN



Lu' prostanu' dă Ionică,
Un nepot tare becheri,
Înşepusă să-i miroasă
După sucne dă muieri.

Da' măi rău avea el boală
Pă Florica lu' Mândroane,
O veşină boboloaşă
Şî rămasă văduvoane.

-Măi Florică, Florişică,
Că do' nu o fi v-un bai...
Hai cu mine să-m' ajiuturi
Ca să-mpegec neşce cai !

Hai cu mine pân grăgină
Ca să vez şe cai m-am luat,
Că la călărit, Florico,
Io mi-s ăl măi cheţ dân sat !

O luă el dă suptsioară
Pă veşina a frumoasă
Şî nişi una şî nişi alta:
Hop...cu ea pă după casă !

Cân' colo, să mă iertaţ !...
Jios, pă malu' lu' o apă
Un armig d-a lui sărisă
Drept în cârca lu' o iapă.

Ion, şcia dă măi 'năince
Şî să-ntoarsă cătră ea:
-Şe-ai zâşea, mă Florişică
Dacă fac şî io...aşa ?

-Şe să zâc ? Nu-i nişi un bai !
Spusă Floarea lu' Mândroane;
Fă şe vrei dân parcea me'...
Doar' îi iapa tă, mă Ioane !


LA PESCUIT CU SOACRA (poezie în grai bănăţean)
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de UICA NELU DIN BUCHIN



La bufetu dân Buchin,
Cum stăcea la una mică,
Să-ntâlni uichiţu Nielu
Cu veşinu-su, cu Tică.

-Uica Niele, zâsă Tică,
Unge-amaru-ai tot umblat?...
Că dă două săptămâni
Nu ce-am măi văzut pân sat !

-Un' să umblu, mă veşine?...
Drept la Dunărea a mare
Am plecat să pescuiesc,
Io cu...soacră-mea, cu Floare.

Două săptămâni dă zâle,
Să mă bată, uice-aşa...
Vreme bună, vreme cârnă,
Tot am pescuit cu ea!

-Păi atunşea, dragă uico,
Ia să-m dai câţva şî mie...
Că în două săptămâni
Cre'c-ai prins peşci în prostie?!

-Da dă unge!...şî mă jior:
Să mă fac pă loc, fărâme,
Dă măi pescuiesc cu soacre...
Pescuiesc numa cu râme!


Pîn trifoi la Ceapeu (poezie în grai bănăţean)
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de UICA NELU DIN BUCHIN



Într-o zî, venind pă drumu
Dân Buchin până-n Prisian
Mă trezăsc că-m iasă-n cale
Lae Cleanţă ăl prostan:

Sî nişi una şî nişi alta
Lae ăsta, coace goale,
Scoasă iuce un brişeag
Ca să mi-l propcească-n foale:

-Uica Nielule, ce-omor...
Că m-o spus veşinu meu
Că m-ai tăvălit muierea
Pân trifoi, la Ceapeu!

-Cum să mă omori, mă Lae?
Că ce râge lumea-n sat!
Păi-şe? Era trifoiu tău
Sau era trifoi dă...Stat?


Poezie in grai banatean

Păvălică-a lu Scovardă şî ortaca lui, Florica,
Or plecat în lumea largă la Cicago-n Ameríca.
Ş-acolo, cum nu făcură, cum făcură, ţuşe-i tata,
Uice că să-mbogăţîră şî-ntorc banii cu lopata.

D-aia, Dumnezău să-i ţînă, că nepotu Păvălică
An dă an să-ntoarşe-n ţară dă Sântămăria Mică.
Cheamă lumea la negeie, parcă-i popa la altari,
Ca să deie la tot natu cîce-o sută dă dolari.

Ş-uice-aşa, ne adunarăm, cum făşeam dă cîţva ani,
Babe, moşî, copii dă ţîţă, să ne deie iară bani.
-Draji săceni, înşepe-a spune, cum stăcea suit pă bină,
Că oprisă lăutaşii, la bisărică-n grăgină.

Şciţ voi, fata me, Doiniţa, o intrat la facultace
Să să facă doftoriţă, ş-acolo-s cam scumpe toace.
D-aia, fi'ncă anu ăsta cheltuielili-s cam mari
Iaca-i musai să vă dau numa şinşizăşi dă dolari.

Ţîn-ce-atunşi potop da zarvă, suduieli, fluierături,
Cum ieşau bătu-le-ar focu, dîn spurcacili dă guri:
-Pringeţ hoţu!...Hoţu, hoţu!...zbiară baba lu Topală,
C-ăsta vre' pă banii noşcii ca să-ş ţînă proasta-n şcoală!

IMPARATU VERGE
        Dup-o iarna cam geroasa
        Pra ochetz cu flori da gheatza,
        Cu neaua da pamucoasa
        Or chida da gimineatza
            Tot ce micica sa intoarce iar la viatza.

        Deda pr-un scamnutz,la soare
        In bungiurul ai cenusat,
        Al da somot, ca-i racoare
        La cheutoare dezbumbat,
           Tzine-n ches mana  ce-l doare.

        Maica-n cuina la spoieri
        Mestaca-ntr-o ciganutza
        Borandau facut da ieri,
        Si mai fierbe intr-o olcutza
            Lapce ca sa dea la matza.

        Larma mare in voretz,
        Latra Piculina-n supa,
        Zabuneala si-n cocetz,
        Fug pasarile din cupa
            Cand aud cum porcii tzapa.

        Pra stobori cocosu-al mare
        Sa sfagesce cu-n ciurcan,
        Nu scie care-i mai tare
        Si care  ii mai pogan.
            Dar s-opresc,spariatz da un martan.

        Sub cotarca-n cotaritza
        Dzace-o clotza porumbaca,
        Si pra zad intr-o lagitza
        Cuib or inceput sa-si faca,
            Un golumb s-o golumbitza.

        In cocetz da gimineatza
        Sa scutura da miciconi,
        Doua ciurci si o cocatza
        Si mai macaie s-o ratza
            Da s-auge-n Tutuioni.

        Doua oi in supa mare
        Pirocesc si ling in lece
        Pran tulei,un bord da sare.
        Alta behaie da sace,
            Si mai una sta sa fece.

        In stalog cu iapa sura
        Un armig cu sta in frunce,
        Negru ca un strop da mura
        Bace tzantzos din copice
            Da covaci ,mai ieri chicice.

        Insamnace cu mastila
        Gascile si un gansac,
        Mai unsa ca o fescila
        Indopace ca un sac,
            Dau cu ciocu-ntr-un Burdac.

        Pus la soare sa sa zvance,
        Dupa ce-or golit tot vinu.
        Ce io cam facut sa cance
        Pra deda si pra mos Lenu
            Cand or chitusat duanu.

        Pra o creanga-ntr-un dud
        O inceput sa cebaleasca
        Doua ciori,in cuibul al ud.
        Pana frundza o sa creasca,
            Soarele o sa-l zbiceasca.

        La tuleii ai ros da marva
        Un goir ca o naluca,
        Zabunit d-atata larma
        Vrea sa fuga ,sa sa duca,
            Sa s-ascunda -n alta cupa.

        Mai spra sara ,catra cina
        Gorgonice de Scheus,
        Nu mai vedz nici o jivina,
        Toce sad pr-alor culcus.
            Ca plivaisale-n cecus.

        Prast-avlie-n cuina mica
        Maica fierbe un popricas
        Si ca sa nu-i fie fica,
        Vecem arge un limpas,
            Al nou cu bani da pr-un aldamas.

        Deda curatza o pusca
        Sprijonit pr-un scamn cu space.
        Si mai trage cat-o dusca
        Da rachie da bucace,
            Sa poata durmi la noapce.

        In caeru al da caltz
        Pra un biciume-n sobitza,
        S-o ascuns un biet da hartz
        Spariat da doua matza
            Ce-or sarit pra  cuptoritza.

        Pra afara-i cam buraga
        Si in bezna tot sa pierge,
        Luna dupa nori sa baga,
        Nici o sta nu sa mai vege.
            Toce-s la IMPARATU VERGE!

                    CORNEL BOGDAN
                    06 martie 2000
                     MONROE MI. USA


TRAIASCA MUIERILI!



La dziua lor a muiereasca

Noi le uram sa traiasca

E s-atunsi daca uram

Traba-ntii sa inchinam

,,Traiasca muierili

Si sa golim paharili!"

Acuma la aniversare

Vreau sa tin o cuvintare

Unii spun ca istoria

Ar fi-nseput dila ea

Si da cin ii pa pamint

Is are ultimul cuvint

,,Traiasca muierili

Si sa golim paharili!"

... Acuma unge am ramas...

Da... muierili-s tot acas

Mulce lucruri tra-sa faca

Da disie nu pot sa taca

Cind sa pun sa bleoceasca

Nu mai pot sa sa opreasca

Daia vedz noi ne-mbatam

Ca nu pucem sa le rabdam

Nisi fara iele nu pucem

S-atunsi ii musai sa bem

,,Traiasca muierili

Si sa golim paharili!"

Nu sciu se-am mai vrut sa spun

Acuma iara ma-mbat tun.

Musai sa ma pragacesc

Ca traba sa sarbatoresc

Da se-i cumpar la muiere

Ii iau o lada da biere

Si faca cu ea sie vrea

Sciu ca ea bere nu bea

Nu poace sa ma ocarasca

Ca-i dziua lor a muiereasca

Raminie bierea iara mie

S-atunsi sa ce tini bietie

,,Traiasca muierili

Si sa golim paharili!"

                 ing. Ionel Stoit, Novi Sad, YU

Neaua


        Ninge-afara,ninge-ntruna
        Prasta tot parca-i pamuca,
        Nu vedz soare nu vedz luna
        Nu vedz sta ca sa straluca.
                Prasta satu ce-i pra duca.

        Nici un cane nu s-auge,
        Nici cantat da cucuvea.
        Numa crengile-ale uge
        Ce sa tzin abia-abia,
                Scartziie sub neaua grea.

        Da cum s-o crepat da dzaua
        Vedz pustiniu da albeatza,
        Tot ii scufundat in neaua
        Si pr-alocuri multa gheatza.
                Dar avlia pringe viatza.

        Ciurci,cocatza si gaini
        Buiesc usa sa o rupa,
        Din cocetzu da jivini
        Si cum cearca sa sa duca
                Luneca si-n coada pica.

        Da sub streasina cu tzurtzuri
        Dau pasarile sa zboare
        Dar s-opresc,raman la ciuburi.
        Incotro sa o ia oare,
                Ca nu vedz numo coloare.

        Sus pra belnitza fantanii
        O ciorcusa zgugulita.
        Poace or spariat-o cinii
        Cand s-or sufulcat la pita.
                Poace matza afurisita!

        Daca noapcea or tacut
        In butoara lor din paie,
        Catra dzaua or inceput
        Sa latre ca orce potaie.
                D-ale gurii sa le deie.

        Gimineatza la vrun cos
        Fumu-incepe sa s-arace.
        Ici si colo cat-un mos
        Roata cu copii si fece,
                Matura neaua in lece.

        Pra socac pra neaua moale
        Trace o turma  da oi
        S-un magar ce-are pra foale
        Legatzi,nesce saci dai goi
                Si pra space,saci cu fan da-l da trofoi.

        Pringa oile-ale uge
        Trece o sanie cu zvoane,
        Trasa d-un calutz ce fuge.
        Parca nici nu sa sprijoane,
                Parca cineva-l gorgoane.

        Ninge iara ,ninge-ntruna
        Nori nu vreau sa sa suca.
        Nu vedz soare nu vedz luna,
        Vantu da suflat s-apuca
                Prasta satu ce-i pra duca!

                        CORNEL BOGDAN
                        6  februarie 2000


DOR

Mi dor da sarile cu luna
Ce lumina prasta avlie.
Da giminetzi cu vreme buna
Când stralucea roua în vie.
     Mi dor da cânt da ciocârlie.
Mi dor da nucu înverdzit,
Da umbra lui a racoroasa
$i da caisanul înflorit
$i da caisina lui dzamoasa.
     Mi dor da pita proaspat scoasa.
Mi dor da crini si viorele
Da penile din graginutza
$i da mirosu da zorele,
Încolacice pro crengutza.
     Mi dor d-a mea maicutza.
Mi dor d-o dzî da primavara
Cu piuitu puilor
Da soarile cu ghintzi d-afara
$i da zburdatu mieilor.
     Mi dor da mulsu oilor.
Mi dor da cas. Da pacurari
$i da coliba lui da paie
$i da tzâganu ce-i boitari
$i puradeii lui, o droaie.
    Mi dor da durait si ploaie.
Mi dor sa umblu iar prin apa
$i sa alerg iara dascultz
C-un sac pra cap si-n mân'-o sapa
Pân' la duchenu da la coltz.
     Mi dor sa mânc prune din duntz.
Mi dor pra cucurudz sa sad
La dajghijat, sus pra gramada.
În shupa sa ma duc sa vad
Vitzaua da plamada.
     Mi dor sa tai la ciolomada.
Mi dor sa vad bruma pra vie
$i mustul sa îl gust cu shoala.
Sa vad burdacu cu rachie
Cu care deda-sh drege boala.
     Mi dor sa-nceapa scoala.
Mi dor da bradu da CRACIUN
Cu crengile ce-acing pogeaua.
Da Anu Nou si da Ajiun
Când vin copii cu steaua.
     Mi dor sa matur iara neaua.
Mi dor da satu -mbatrânit
Mi dor da paurii din sat.
Mi dor da podu-al naruit.
Mi dor da unge am plecat.
      Mi dor da tot ce am lasat!
C BOGDAN
01-dec.-1999
MONROE MI. U.S.A.

Vântu


    Bace vântu,bace iara
    Pra izlazu plin da spini,
    Bace vânt ,ce cu el cara
    Prau si frundza da bagrini.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu ,bace iara
    Prast-avlii,prasta gragini,
    Bace prasta tot afara
    Bas si-n sopru din vecini.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu ,bace iara
    Prasta crucea a cu sfintz,
    Bace-a sfescinelor para
    La capela din mormintz.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu ,bace iara
    Prasta vie la salas,
    Bace-n zori si bace-n sara
    Prasta prau din ogas.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu ,bace iara
    La gomila la odaie,
    Bace aici si bace-n tzara
    Si aduce nori da ploaie.
        Ca ii toamna nu-i mai vara
 
    Bace vântu ,bace iara
    Prasta salcii la Cimis,
    Bace la Cristur in gara
    Si pra balta-n stufaris.
        Ca ii toamna nu-i mai vara
    Bace vântu,bace iara
    La castelu-al naruit,
    Prasta cosu da la moara,
    Prasta birtu parasit.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu ,bace iara
    Pra sub tzolu al da suba,
    Ii subtzire,sa stracoara
    Si ii frig lu biata sluga.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu ,bace iara
    Prasta sufletu canit.
    Nu-i falos ca-n primavara
    Cand bujorii-or inflorit.
        Ca ii toamna nu-i mai vara.
    Bace vântu,bace iara
    Prasta satu banatzan.
    Bace vântu ,vremea zboara!
    Vecem o trecut un an!
        Ca ii toamna nu-i mai vara!
                   
             CORNEL BOGDAN
                    MONROE MICHIGAN


GAIA


    N-o trecut Craciunu bine
    Prasta prapagita tzara.
    C-asceptam anu ce vine
    Sa-nceapa cu o primavara!
             Sa ne zuitam ca-i ger afara!


        Nis satui da neaua mare,
        Nis satui da frig si chida,
        Ii dastul piesac si sare.
        Vrem cieriu sa sa daschida
                si caldura da la soare.


    Dastul cu cijme si clabatz
    Si cu capucele da suba,
    Dastul cu viatza da orbatz,
    Cu intunericu din soba
            ce-i ca la datzinutz in duba.


        Daca a lu Ilici lampa
        So dat duhu cu da sara,
        Da la cap si pana-n talpa
        Noapce-i chin ,mare povara,
                mai cald ii sa dormi-n gara.


    Da vrei lapcele sa-tzi fiarba,
    Or sa frigi carnatz Bicaz,
    Or vro dzama da vro iarba
    Nu mai potz ca nu-i mai gaz!
        Ce-tz mai traba alt nacaz!


        Cu straicutza mai mult goala
        Din piatza vin spra casa.
        Si ce-ntrabi ce puni in oala?
        Si ce o sa puni pra masa?
                cand vin copiii iar acasa!


    Da-i noroc s-arda vrun bec
    La ghereta cu bilece
    Pra sub podu da la strec
    Iei firu din Sapce suce,
        daca nu, pra jos in lece.


        Oh ,saracii orasanii
        Din tzara lu Burebista
        Sa roaga si fac matanii
        Sa treaca si iarna asta.
                Greu i-o mai lovit napasta


    Cand agiungi in bloc,la scara
    Bezna,nu mai vedz nimica,
    Credz ca ce bagi in butoara
    Tramuri si ce-apuca frica,
        ce faci mic ca si furnica!


        Nu sci gaia d-unge vine,
        Nu sci cin-ce-o fi pangit,
        Or sa calci in vro rusine.
        Or vrun cane ratacit,
                hatz,prin cioarici ce-o -ncoltzit.


    Da-i noroc s-agiungi in lift
    Cerci sa sufli usurat
    Dar puce,ca buda-n birt,
    Ca pra vrunu lo scapat.
        Rupt da foame mort da bat.

        Doamne agiuta,dzic mirat.
        Mis in cuina,stau la masa,
        Nesce dzama am cinat
        Si ce-am mai gasit prin vasa.
                Si un sol da vin da casa.


    Cu-n sraftzigar intr-o mana
    Umblu la tembelizor,
    Sa-l chicesc,n-are lumina,
    Ca-i alb-negru nu-i color
            ca al guvernantilor.


            Iaca s-apringe poganu
            Bas la scirile da noapce.
            Mint cum or mintzit tot anu,
            Ii dastul nu sa mai poace!
                Si flamandzi si ruptzi in coace!


    Bani nu is,banca-i sacata.
    Totzi la nemtzi vreau sa sa duca.
    Saraca tzara bogata!
    Ii ca, ghioacea da nuca.
        S-atunci cine s-o conduca?


        Roman Patru,spaniolu?
        Mare mahar la Senat,
        Drucar mare la Petrolu,
        Mince ,d-apa o inghetzat.
                Ce-o pricit si ce ne-o dat!


    Vadim sa-i cu harta mare?
    Nesce cutre,mari lingai.
    O rusine-ntr-o calare,
    O gungula da celai,
            o scorneala la doi lei.
 


            Ce sa dzaci da al cu carce?
            Ce-i in locu lu al puscat,
            Sa suce cum vantu bace.
            Noi schimbarea am votat,
                    s-acuma,el s-o schimbat!


    Ce altzii au da veacuri mulce
    A nostru REGE-i daportat!
    La vremuri grele om cu mince.
    Dar lotrii dzac ca-i demodat,
            vreau republica nu regat!


            Da ar venii Senioru-n viatza
            Mai ieri trecut printre ai Sfintzi
            S-ar biceji si iar fi greatza
            Si sar fi dus iar in mormintzi!
                    Satul d-atacea suferintzi!
 


                            CORNEL  BOGDAN
                           MONROE  MICHIGAN
                            28 decembrie 1999
 
O trecut amar dă vreme
Ion Peia
O trecut amar dă vreme
Dă când am plecat din sat
Şi lu' beata me măicuţă
Nişi-o veste nu i-am dat.

Am vrut să-i fac o surpriză
Atunşi când mă-ntorc acasă,
Să nu-mi măi poarce dă grijă
Şi să-i fac viaţa frumoasă.

M-am întors cu punga plină,
Cu nevastă şi maşină,
Nu vegeam ca să trec vama
Şi să mă-ntâlnesc cu mama.

M-am grăbit acas' dăgeaba
Că-n voreţ crescusă iarba,
Iarbă bună dă cosit
Pe ea nime n-o păşit.

Am strigat la mama tare
Să-mi iasă-n-tâmpinare
Şi să văd cu ochii mei
Urmele paşilor ei.

În morminţu-ăl dă pă geal
Unge doarme-ăl bun sau rău,
Putrăzăşce-a mea măicuţă
Alături dă tatăl meu.

D-atunşi am un gol în suflet,
Chiar dă nu-s mai copil mic,
Dă când n-o măi am pe mama
Parcă nu mai am nimic.

Toamna vieţii
Ioan Peia

Să furişază toamna vieţii
Târâş pă coace şi-n jenunchi
Şi să străcoară ca suveica
La mine-n piept şi p'în rărunchi

Io ghingeam că-i mai dăparce
Plecată-n pribegie
Ori că-i dusă-n alce stace
Şi dă mine nu mai şcie.

Dar o sâmt mereu în preajmă
Stând la pândă ca un vultur
Dă mă ie dă bună samă
Cu frigoane şi mă scutur.

Vine toamna, bruma pică
Şi io nu mi-s prăgăcit,
Şi mi groază şi mi frică
Când mă văd cu şe-am ugit,

Cu o straiţă plină-n space
Burduşâtă ca o pernă
Cu ispice şi păcace
Şi cu iarna cea eternă.

Ionel Stoiţ

Hai cu mine în coşie
(în grai Bănăţean)

Hai ce suie în coşie
Să ce duc în lumea mea
Cu doru dân poezie
Unge doarme dragostea
Doina cânce la ureche
Versu ei tărăgănat
Aminciri dân lume veche
Doinili şe le-am zuitat
Caii fugă, caii zboare
Pă poceaca dânspră rău
Şî cu doru-n inimioră
Să zburăm până târdzâu
Măi odată în coşie
Măi odată. dor şî jalie
Măi odată-n poezie
Îmi caut dorurili mele
Da parcă s-o prea-nsărat
Caii nu măi pot să tragă
Parcă şî tu mai lăsat
Unge eşci inimă dragă
Unge ci fi pitulit
Dorule dîn inimioară
Soarili m-o asfinţât
Plânge doina mea amară
După cai după coşie
După soarili dă vară
Dup-un vers dân poezie
Dup-un dor dă inimioară

[Paun]

MAI JOS SUNT CÂTEVA TEXTE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN.

Dvs,
Dacă vreţi cineva din Rumîńi Sîrbĭeşć se citescă texturile din posturile voaştre - scurtaţăli de acuma înainte de vro tri-patru ori!

Asta e o poruncă de toţi dragi prieteni ai noştri din Ţara Romanească, care aica pun posturile în limba literară, sau in grai de care voi spuneţi că ăl chiamă "bănăţean", dar nimea din noi, aicea în Sârbie, nu ăl cunoaşte ca graiu lor, dacă să ştie că suntem şi noi popor cu grai bănăćean!

Ete, câteva exempluri, numa din partea lexicei şi dicţinarul:

Care din "banaţeani" noştri din Omoli, din Zvijd, din Branicova, din Mlaoa, din Resava .. înţaleg vru-n cuvânt din aştea cuvânte aleasă numa de la începutu cântecului vostru:

Trîmbiţ ?
dobe ?
ropot ?
imprejur ?
căletcă ?
măimucă ?
şoadă ?
clipă ?

etţ.

De ce, dvs?
De ce e numa limba literară compactă, graiul nuie! Din sat în sat, de la om la om să schimbă din babaluc pănă astâz, şi de astâz înainte, neoprit, păna ii va fi drag, pănă n-ol va cutrupi, pănă nu-i va scotea suflitul, pănă nu-l va omorî limba literară! Că se ştie: nu e mare bogaţie poporană în limba literară, numa în graiuri, că limba literă o plumadesc oameni aleşi şi puţâni, puţâni (artişti, scriitorii, filozofii ...) dar grauirili şi se samână, şi se ară, şi se grapă, şi se cresc singure ... Rar când şi se culeg de mâna de om! Măi mult cad pe pamânt neculeasă, şi putrazesc lasate şi zuitate ...

Ar fi mare dobândă de toţ se puneţi aica vr-un exeplu registrat în vr-un sat românesc, curat şi direct de pe buzile poporulii ... Şi culesi de acuma, zileleştea, nu prin secolul noasprece!

Rumîńi đin (din, den) Sîrbiĭe cu aşa satele voaştre ar fi voioş se se lege!

Că cu satele Româneşti sa disparţât de mult, nu cu Academia Română, cu Bibliotecă Română naţională, cu Televizia Românească, bato cerul s-o bată, că şi ea minte cum mint toate tv pe pamânt! ... Anoastră cultură ie cultură satenească şi satele Româneşti sunt anostră Academia, anostră bibliotecă nececită, Televiziuna nevăzută ...

Dacă vreţi se ne ajutaţi cu inima deşchisă, cu gându nespurcat, cu vuorba neotravită - ajutaţi se ne cunaştem cu cultura voastră poporană! Şi ajutaţi la cultura voastră poporană se se cunasca cu noi!

Pomântu-i mare, şi iastă loc de toţi.

De ce feli de lucru ie facut asta Forum, se vede aic:
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=7.0

Salute!
Paun

PS. Grauil poporan e ca pasăre frumuasă din padure: amunca o prindeţ dacă pricepe că vreţ s-o omorâţ! Dar, dacă pricepe, cu inimea ii padurena şi sărbatică, că adaverie vreţi s-o aranit, săi daţi mâncare, se înparţiţ bucatura cu ia - atuncea singură va cade pe umar, pe frunte, în palmă ... şi va cântă cântece de care nici când n-s azit!

Aşa pasârile înga cânta pin codru rumîńesc, aiśa, la noĭ, în Sîrbiĭe!
La rîsarît, cî đi la rîsarit tot înśapĭe!

[Vlad]

MAI JOS SUNT CÂTEVA TEXTE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN.

Rumîńi đin (din, den) Sîrbiĭe cu aşa satele voaştre ar fi voioş se se lege!

Că cu satele Româneşti sa disparţât de mult, nu cu Academia Română, cu Bibliotecă Română naţională, cu Televizia Românească, bato cerul s-o bată, că şi ea minte cum mint toate tv pe pamânt! ... Anoastră cultură ie cultură satenească şi satele Româneşti sunt anostră Academia, anostră bibliotecă nececită, Televiziuna neuitată ...

Dacă vreţi se ne ajutaţi cu inima deşchisă, cu gându nespurcat, cu vuorba neotravită - ajutaţi se ne cunaştem cu cultura voastră poporană! Şi ajutaţi la cultura voastră poporană se se cunasca cu noi!

Bravo, Paune!!!!!!!

Ovo je suština problema koju naša sabraća ne mogu ili ne žele da razumeju.
Kilometarski postovi na književnom rumunskom jeziku više odvraćaju ovdašnje Vlahe od svake pomisli da imaju bilo kakvu vezu sa Rumunima i Rumunijom, nego što ih potstiču da spoznaju ko su i šta su. Ovakav pristup ide direktno na ruku nacionalistima i šovinistima na srpskoj strani za koje bi bilo najbolje da Vlasi (p)ostanu folklorna dekoracija.

P:S

Virgil, te-as ruga sa traducui scrisorea mia in limba litera, pentru ce as vrea sa-o inteliaga visitori nostri din Romania.
Multemesc si salute

[virgil]

Dacă nu supăr pe cineva, aş face o observaţie. Singurul lucru care nu este bun ar fi inventarea unui nou alfabet, noi litere (slove).
Este bine să se vorbească în grai local. Este bine să se scrie în grai local dar cu literele alfabetului român. Este rău să se scrie cu alt alfabet.
A inventa un nou alfabet este o artă de dragul artei.

    Să-ţ răspund şî ĭo, duomnuľe Dolha, că mi-s dă pră Valĭa Ćimişuluĭ:

    Mulţam pentru comentariile dumneavoastră care fără îndoială sunt bine intenţionate.

    Ne dăm seama de rolul istoric al limbii literare la multe alte popoare din lume, nu numai la români. Germanii, francezii, spaniolii şi italienii de exemplu sunt  popoare ale caror dialecte au variaţii mult mai mari decât la noi, dar care fiecare la rândul lor au adoptat o singură limbă literară, chiar şi când membrii aceleaşi etnii sunt împarţiţi în mai multe ţări.

    Avantajele limbii literare sunt atât de covârşitoare, încât graţie actualelor comunicaţii de masă, soarta dialectelor în cele din urmă pare să nu fie alta decât dispariţia.

    Nu luptăm contra evoluţiei naturale.

    Şi totuşi în acest forum dorim să păstrăm tezaurele lingvistice şi culturale rumâneşti care au o oarecare vechime şi raritate şi care au supravieţuit în Serbia de Răsărit din cauza izolării, sau mai bine zis, a scutirii de modernitatea pe care o aduce inexorabil limba literară. Dacă folosim unele litere absente din limba română literara, asta o facem ca să arătăm cu cât se poate mai aproape sunetul şi ritmul graiului strămoşesc.

    Or în Serbia de Răsărit modernitatea a ajuns in limba sârbă. Rumânii de aici încă demult îmbrăţişează aspectele de dorit ale acestui progres, dar o fac prin intermediul limbii literare sârbe. Limba maternă rumână, învăţată în copilărie dar cu un vocabular al modernităţii restrâns, reprezintă un fel de comoară a moştenirii, cu atât mai scumpă cu cât este ascunsă vorbitorilor de numai  limba sârbă.

    În acest forum în primul rând  vrem să scriem în limba noastră, fie că i se zice română, rumână, rumânească, rumâńască sau rumunjaska. Dorim să încurajăm pe toţi să contribuie aici aşa cum pot, pentru că ştim bine că mulţi dintre noi nu au fost educaţi în limba maternă. Nu vrem să facem impresia că participarea la acest forum necesită neapărat scrisul in limba literară, mai ales că de aproape două sute de ani în Serbia de Răsărit statul şi biserica afirmă că limba literară înseamnă limba sârbă.

   Cu stimă.

[Viorel Dolha]

Mulţumesc celor care mi-au făcut observaţii, dar şi celor care s-au solidarizat cu mine.
Poate eu am crezut că acest site vrea mai mult decât a băga limba românilor/rumânilor/vlahilor din NE Serbiei în muzee.

Din păcate, pe mine văd că mă doare mai mult de viitorul limbii din această zonă decât îi doare pe puţinii intelectuali din zonă care stăpânesc şi româna şi sârba. Este păcat fiindcă sunt aşa de puţini cei care au acces la ambele culturi. Fiind puţini este păcat că prea mulţi dintre ei se ocupă doar cu studiul acestei limbi de parcă ar fi moartă. Doar folclor, doar atlase lingvistice, totul cu faţa către trecut. A fi intelectual înseamnă să te pui în slujba cetăţii, a comunităţii, să îi vrei binele şi să propui soluţii, proiecte. A fi intelectual al unei comunităţi aflate în criză de identitate înseamnă mai mult decât să studiezi un anumit domeniu îngust. Nu de teoria chibritului are nevoie comunitatea aceasta. Este un lux prea mare pentru această comunitate încât intelectualii ei să studieze câţi îngeri încap pe un vârf de ac şi să poarte polemici nesfârşite dacă în satul X se zice ,,fete,, sau ,,fece,,

Nu uit când în România fiind, un lider al unui Forum din Timoc a fost întrebat ce ar vrea să le dea România sau ce să facă pentru ei. A răspuns că România trebuie să ajute să se facă un atlas lingvistic în zonă. Atât. Sigur că sunt importante etnografia, dialectologia etc. Mă aşteptam să vrea însă mult mai multe de la România, de la Serbia, de la autorităţi sârbe şi internaţionale. Nu! Doar atlas lingvistic şi punct.
Un astfel de om şi un astfel de Forum Cultural au făcut mai puţin pentru cultura comunităţii sale decât a făcut-o feciorul meu. Feciorul meu l-a făcut pe un tânăr prieten vlah să îi scrie mesaje pe telefon în limba română. Liderul Forumuli Cultural nu şi-a învăţat nici copiii lui limba rumână/vlahă.

Sute de tineri şi bătrâni au intrat cumva în contact cu limba română în ultimii ani. În câteva zile au înţeles alfabetul român care are doar câteva litere deosebite faţă de alfabetul sârb latin. Vine acum altcineva şi le spune că nu trebuie să strice limba satului lor şi că trebuie să înveţe alt alfabet vlah-rumân.
Mai ştiu cum acelaşi lider a protestat când în Consiliul Europei Vlad Cubreacov a semnalat că românii din NE Serbiei nu au mijloace de a-şi păstra identitatea. A dat comunicate în presă că nu este aşa, că în Serbia românii au toate drepturile, că Vlad Cubreacov minte şi să nu se mai bage nici el şi nici România şi nici Europa.

Este o vorbă: ,,ţara arde şi baba se piaptănă,,. În NE Serbiei o comunitate este în criză identitară, o limbă este pe moarte, iar intelectualii ei vor doar să îi facă o poză (slikă) pentru muzeu sau atlas.
Îmi cer iertare că vreau să vă provoc pe Dumneavoastră – intelectualii comunităţii rumâne să vreţi să faceţi mai mult decât să studiaţi comunitatea şi să îi faceţi ,,poze,,. Aş vrea să treceţi în fruntea comunităţii, să îi propuneţi soluţii, să o treziţi spiritual. Fiecare comunitate are câteodată nevoie intelectuali care să îi trezească conştiinţa de neam. Fiecare face însă ce vrea şi e bine că e aşa. Am însă voie şi eu să visez la cai verzi pe pereţi, la intelectuali rumâni care să îşi ia crucea comunităţii lor.

Sunt sigur că acum voi mai pierde nişte prieteni pe care i-am avut în zonă dacă adminitratorul site-ului nu îmi va şterge repede acest mesaj. M-a pus focul să ţin iar lecţii...
Cu mult respect.
PS
Aşa sunt eu. Liderului unei ,,Mişcări,, i-am spus că ,,Mişcarea nu mişcă,, şi mi-a spus că sunt duşmanul lui. Altor lideri le-am spus că fac rău că se judecă unii cu alţii şi se ceartă în ziare (novine). Celor din Consilul Român de la Vârşeţ le-am spus că nu fac nimic pentru cei din NE Serbiei. Ziarului Libertatea din Voivodina i-am spus că a scris mai puţin despre românii din Timoc decât ziarele de limbă sârbă.