PAUN i saradnici, lista za unos, 3

[Paun]

29. XI 2014.

•   pusta ◊ nuĭe ńima, pusta ◊ duśaćaĭ pusta!
•   pustîń, -e ◊ s-a dus tuoţ, a ramas kasa pustîńe
•   pustîşag ...

Uđirĭa pustîń [lu kutare] kîrpa đin kap!
Uđirĭa pustîń [lu kutare] păru đin kap, sî sa răsuśaskă pi dupa spiń! (kaz. Paun Ilić, Tanda)
◊ Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?id=3970

[Paun]

17. XII 2014.

•   puf, pufă ◊ pufă ĭe mînkare fakută đin turtă rîaśe ku brînḑă [Marija Šalarević, Blizna, R. Glava]
◊ Tanda: puf, sa faśe đin malaĭ, sa rupe un kuodru şă sa friźe în ćigańe, ku brînḑă (P. Ilić)




•   skalan, mn. skalań ◊ skalan đi kukuruḑ sînt duauă druź ļegaće ku gižîļi unu đi altu (Blizna)
srp. vešovka (dolina Peka, Braničevo)

♦ rum. scălán, scăláne, s.n. (reg.) 1. ciorchine. 2. șir, rând. 3. ghirlandă de cireșe. 4. legătură din doi știuleți de porumb pentru sămânță (despănușați). 5. (la pl.) ciucurași de metal puși de femeile bătrâne în conci. Sursa: DAR (2002)



Pi sļikă: skalan đi kukuruḑ optak (foto Durlić)
♦ obradjeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/pretraga-rezultat.php?go

[Paun]

22. XII 2014

•   gruot ◊ adunatura păsîrilor sa kĭamă pîlk, da kînd s-adună lumĭa ḑîś kă s-adunat un gruot đi lumĭe
•   grou ◊ gruot đi lumĭe mĭarźe grou pi lînga ćińe (Paun Ilić, Tanda)

23. XII 2014.

•   ureḑa, urĭeḑ (gl.) — klicati, vikati; podvriskivati; dovikivati, dozivati ◊ žukatuori urĭaḑă-n uoră — igraći podvriskuju u kolu ◊ kînd ažunź la buotu krakuluĭ, urĭaḑî-ma sî pļek — kad dođeš na ćuvik, vikni me, da krenem (Rudna Glava, Tanda, Topla) ♦ sin. kioća < lat. orare
 
•   rum. urá (-réz, át), vb. – 1. A cuvînta, a vorbi în public pentru a emoționa, pentru a convinge sau pentru a binecuvînta. – 2. A face urări de fericire, a binecuvînta, a felicita. – 3. A cînta sau a recita versuri cu ocazia Anului Nou. – Mr. or, ura. Lat. ōrāre (Cipariu, Gram., 44; Densusianu, Rom., XXVIII, 61; Șeineanu, Semasiol., 86; Pușcariu 1830; Densusianu, GS, II, 20; REW 6081), cf. it. orare, prov., cat., sp., port. orar, v. fr. orer, alb. ureum, uron (Philippide, I, 649). – Der. urăciune, s. f. (urare; felicitare; cîntec de sărbătoare), cf. orație; urat, s. n. (felicitare); urător, s. m. (persoană care umblă cu uratul); urătură, s. f. (formulă de felicitare cîntată); urări, s. f. pl. (panglici multicolore cu care se împodobește căciulița tinerilor morți) în Munt. Sursa: DER (1958-1966)

•   prşoća (prşoćesk) (gl.) — (o)prljiti, ofrlje peći nešto na vatri; (fig.) ofrlje uraditi nešto ◊ n-avusăĭ kînd să-l frig, numa-l pîrşoćiĭ kîta pin spuḑă — nisam imao kad da ga ispečem, nego sam ga samo malo oprljio na žaru (Tanda, Rudna Glava)

•   praşî (praşîăsk) (gl.) — okopavati; prašiti; prvo okopavanje kukuruza • sin. tîrsî (tîrsîăsk) (Rudna Glava, Tanda) 

•   rum. PRĂȘÍ, prășesc, vb. IV. Tranz. A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură, pentru a distruge buruienile, a afâna pământul etc. – Din bg. praša, sb. prašiti.

•   înşala (înşaļeḑ) (gl.) — 1. osedlati; staviti nekome sedlo 2. (fig.) zajahati nekom na grbaču, uzeti ga potpuno pod svoje; opteretiti nekoga teškim i dugotrajnim problemima (Porečka Reka)

•   rum. ÎNȘELÁ, înșél, vb. I. I. Tranz. (Înv.) A pune șaua pe cal, a înșeua. II. 1. Tranz. A induce în eroare, a abuza de buna-credință a cuiva; a amăgi. ◊ Expr. A înșela așteptările = a dezamăgi. ♦ (Despre simțuri, facultăți psihice) A nu (mai) funcționa bine, a da o imagine eronată, neconformă realității. Mă înșală memoria. 2. Refl. A-și forma o părere eronată despre cineva sau ceva; a greși. 3. Tranz. A încălca fidelitatea conjugală; p. gener. a fi necredincios în dragoste. ♦ A ademeni, a seduce o fată, o femeie. – Lat. in-sellare. Sursa: DEX09 (2009)

•   ļinsu-proļinsu — ◊ uom ku doă fĭaţă — dvoličan čovek; (Tanda)
•   ļinsu-proļinsu, s-a vaḑut fundinsu (đin povasta ku soriţa-vulpiţa) (Blizna)

•   voma (vomĭeḑ) (gl.) — 1. povraćati 2. rasipati se ◊ s-a pus durĭarĭa la burtă, şî ma-m vomat tuot ◊ sa vuamîĭe gĭemu (Rudna Glava, Blizna, zapis: Mikica Radnjelović
•   rum. VOMÁ, vomez, vb. I. Tranz. A vomita, a vărsa, a borî. – Din fr. vomir. Cf. lat. vomere. Sursa: DEX09 (2009)

[Paun]

25. XII 2014.

•   sîmińikariţă / sămińikariţă (Tanda) • smikariţă (Rudna Glava) — sitničarnica ◊ muĭerĭ đi la Kraĭna kare în vrĭamĭa đi tuns uoĭļi a mĭers đi la kasă la kasă, ş-a skimbat marfă in tuot fĭeļu pi lînă

•   ? rum. SMICĂRÁIE s. v. bucățică, fărâmă, pic.  Sursa: Sinonime (2002)
•   SMICĂRÁIE s. f. Bucată, fragment. (din smâc1) Sursa: DER (1958-1966)
•   SMICĂRÚIE s. f. (Trans., Var.) Smicăraie. (din smâc1) Sursa: DER (1958-1966)

28. XII 2014.

•   surdomaş — crvi
•   rum. surdomáș și surdu- m. (sîrb. srdomasi. GrS. 1937, 280). Olt. Un fel de verme solzos care trăĭește pin făină (tenebrio molitor). Pl. Un fel de eczemă (solzĭ) în capu pruncilor pe care babele zic c'o vindecă ucizînd un șurdumaș pe creștetu prunculuĭ. – În Ban. strădomáș. V. molete 1.  Sursa: Scriban (1939)

[Paun]

2. I 2015.
•   strîmatură — obojena vunena kićanka na pogrebnoj šljivi (Tanda)

15. I 2015.
•   tăńikĭao, mn. tăńikĭaļe — 1. alka, beočug; okrugao kovani predmet ◊ kovaśu baće la tăńikĭaļe  —  kovač kuje alke (Tanda, P. Ilić) 2. lim, pleh (B. Paunović, Tanda 3. pleh, lim ◊ ļingură đe tăńikao — limena kašika (Krivelj, D. Dragić) 4. mali metalni sud, konzerva (Topla, Lj. Petrović) ♦ dij. var. tuńekĭao (Blizna, L. Durlić)

•   kovinćir (Osnić, F. Paunjelović) ♦ var. kovîlćir (Lj. Petrović, Topla, B. Paunović, Tanda) — krov

20. I 2015
•   kiluom ◊ kiluomu ĭe sakure fara barb(ă) (P. Ilić, Tanda)

•   rum.  chilóm n., pl. urĭ și oame (din turc. külünk, ca și rom. chĭulug și sîrb. ćulum, topuz). Vechĭ (și chilum, pl. urĭ, și chilomb, pl. urĭ și oambe). Topuz orĭ cĭocan de luptă saŭ de ucis boiĭ. Azĭ. Munt. vest. S. m. Pumn, dupac: chilomĭ îndesațĭ (Isp. 2, 34 și 53). V. chilăŭ. Sursa: Scriban (1939)

[Paun]

12. III 2015.
•   înśumarît ◊ vrĭamĭa ĭe înśumarîtă, rîa ka śuma (B. Paunović, R. Glava)

[Paun]

15. VII 2015
•   trăkăĭtuare — trakalica ? ◊ uĭkî-mĭu avut pi koļibă atîrnată o trăkăĭtuare, să spomînće uļi, să nu vină în gaiń (B. Paunović)
•   skîrţaĭkă — čegrtaljka ◊ skîrţaĭkă faśa parinţî la kopiĭ ka o žukariĭe (Isti)   
•   tokaĭală ◊ trakalica za plašenje ptica u Jasikovu (Gornji Pek, kaz. Raja Petković)

17. VII 2015
•   topuor — sekirče ◊ (izreka) Ma skulaĭ, ama fusăĭ atîta đe ustańit đe iĭ măĭ fakuĭ un topuor! (=măĭ durmiĭ o partiĭe, un vrau). (Kaz. B. Paunović, čuo u Tandi) ◊ sa ḑîśe kă sa faśe kîći un "topuor" şî la mînkare, şî la ođină (Lj. Petrović, Topla)