Bună dzîua lu Aĵun
Bună dzîua lu Aĵun,
Că măi bună lu Crăc'iun,
Într-un c'eas bun!
Căťe stê(a)ľe, atăťea mńe(a)ľe,
Câț g'ioc'ėĭ, atâța mńelușêĭ
Câț brebeńėĭ, atâța berbec'ėĭ
Cîț usturoĭ, atâța bŏĭ,
Câťe c'e(a)pe, atâťea ĭe(a)pe,
Câtă cărămidă pe casă, atâța bańi pe masă,
Câț c'iufiĭ atâța cŏpiĭ!
Ŏĭ la strungă, bańi în pungă,
Bŏĭ, la jug, caĭ, la plug,
Glod în pŏd, puĭ su pŏd,
Gaińi ŏotŏaŕe, muĭeri prăsătŏaŕe,
Pŏrc'i unturoș, ŏamėńí sănătoșí!
(Colinda la Kriveľańí - DD: ĵ = ź (u rečima sa slogom „ju = žu“), c'
= ś (omekšavanje kod Ungurjana u rečima koje su nastale od slogovima
“ce, ci” = će, ći), ť = ć (u rečima koje počinju sa “te, ti” = te, ti
što palatizacijom / omekšavanjem postaje “će, ći” kod Ungurjana a kod
Carana to jotuje u izgovor blizu tj = tj), ľ = lj (u rečima gde se
pojavljuju slogovi “le, li”), ń = nj ( u rečima gde se pojavljuju
slogovi “ne, ni”), ŏ = uo, diftongizirani “o”, zatvoreno “o”, ĭ = j,
meki izgovor “i”, ê = î, (jedna od dijalektalnih alternacija glasa
“e“), ė = i (još jedna od alteracija glasa „e“), ŕ = rj/rj
(diftongizirano „r“), í/î – vrlo kratko “i”, ... itd.
Zapis: Dragomir Dragić, Krivelj (Bor), 2013
