Актуелно и после више од 100 година

[Rosu]

Sa punim imenom i prezimenom, jer kao  reci anonimusa nemaju nikakvu tezinu, slozicete se samnom.

Domnule Deian,

Daca spun ei ca limba "vlahă" nu e totuna cu limba română, atunci cum sa poata folosi gramatica românească?

Iar pe pagina "Savetului" scrie ca limba lor ar fi formata din o parte de cuvinte romanesti si o parte din alte limbi... De parca o limba este doar vocabular - este destul de relevant pentru nivelul la care se trateaza problema aceasta de catre ei.
Conteaza numele mai putin, nu cred ca umbla cineva cu procese si condamnari la moarte pe aici. Conteaza idea, nu autorul. Iar domnul Paun are dreptate ca acest "Savet" nu cunoaste realitatea lingvistica, nu vrea sa o afle.

[Paun]

Sa punim imenom i prezimenom, jer kao  reci anonimusa nemaju nikakvu tezinu, slozicete se samnom.

Domnule Deian,

Daca spun ei ca limba "vlahă" nu e totuna cu limba română, atunci cum sa poata folosi gramatica românească?

Iar pe pagina "Savetului" scrie ca limba lor ar fi formata din o parte de cuvinte romanesti si o parte din alte limbi... De parca o limba este doar vocabular - este destul de relevant pentru nivelul la care se trateaza problema aceasta de catre ei.
Conteaza numele mai putin, nu cred ca umbla cineva cu procese si condamnari la moarte pe aici. Conteaza idea, nu autorul. Iar domnul Paun are dreptate ca acest "Savet" nu cunoaste realitatea lingvistica, nu vrea sa o afle.

Fraţîĭe, nu trîabe sî măĭ fiĭe întra lumĭe-n ţaļasă ńiś un pik đi-ndoĭală śe sufļit are, şe sînźe are, şî śe uasă are ļimba "vlaşaskă". Tuata lumĭa albă puaće să vadă aiśa: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/listanje-vlarum.php
Am fakut un fĭeļ đi analiză kare n-a fakut ńima pănă akuma, kît şćiu ĭuo: đi la buob la buob, đi la paĭ la paĭ, đi la spik la spik, duauă ļivĭeḑ pļińe đi fîn đ-ampreuna ... Şi dakă sînt numa la duaă sluovĭe 85% đi vuorbĭe tuot una, kare măĭ are firĭe să ḑîkă kă nuĭe vuorbă đi o ļimbă? Vuorbiļi româneşti sînt skuasă đin kărţ ku al măĭ mare vrĭad śe are şćiinţa românească, da aļi nuaştre sînt luvaće đi la gura saćańilor, đin fundu sînuluĭ a luor al măĭ adînk!

Aşa lukru n-a putut să fakă šarlatanu dPasujonović, kî ĭel ĭe uom biznismen, şî ĭe kuprins ku digitronu kare o să-ĭ ardă răśuńind kîtă dobîndă (profit) o să aĭbe đin lukro-sta, da ńiś Caslauović, kare s-a klaćină ku stîkla đi ţuĭkă-n mînă, şî măĭ sigurat ĭe kînd numîră şokîţa-ĭ albĭ!

[Rosu]

kare măĭ are firĭe să ḑîkă kă nuĭe vuorbă đi o ļimbă? Vuorbiļi româneşti sînt skuasă đin kărţ ku al măĭ mare vrĭad śe are şćiinţa românească, da aļi nuaştre sînt luvaće đi la gura saćańilor, đin fundu sînuluĭ a luor al măĭ adînk!

Amin!

[Paun]

...budite molim Vas ljubazni i navedite nam izvorne citate ...

Duamńe pazîaşće şî ferĭaşće, śe blastăm m-ažunźe!? :'(

Poštovani, moje je da se budim rano,
uglavnom pre svitanja,
dok drugi spavaju dubokim snom,
i pažljivo posmatram svet oko sebe,
da u njemu uočavam pojave
za čije sam se uočavanje debelo spremao tokom života,
da ih istražujem po određenoj naučnoj metodologiji,
a tamo gde vidim da nešto fali tim metodama,
da ih usavršim koliko god mogu,
pa skupljenu građu da sredim i proučim
u skladu sa najmoćnijim naučnim teorijama,
pa ako neka ne bude dovoljno moćna,
da odem sa njom na kanal,
da zasučem rukave,
legnem pod nju i popravim je,
i na kraju da objavim svoje stručne nalaze,
jer nisam brica Cara Trajana
koji svoja saznanja šapuće Crnoj Zemlji!

Forum je neodvojiv deo prezentacije tih mojih nalaza!

Sve mogu da učinim, ali jedno baš ne mogu:
JOŠ I DA VAM ČITAM TO ŠTO NAPIŠEM!  :-\
O, lălă, muarćo, ar fi kam prĭa mult aĭa đi mińe, a fraţîĭe?

[Dejan alu Roskoban]

Forum je neodvojiv deo prezentacije tih mojih nalaza!

Sve mogu da učinim, ali jedno baš ne mogu:
JOŠ I DA VAM ČITAM TO ŠTO NAPIŠEM!  :-\

Postovani gospodine Paun,

nisam ja trazio (molio) da mi Vi procitate sta ste Vi napisali. To sto ste napisali mogu i sam da procitam. Ali bez izvora nema autenticnosti te tako ostaje da ste samo Vi to i napisali.

P.S. I pored ulozenog truda da pregledam eventualne izjave, dokumenta, ranije postove, nisam naisao na bilo cije tvrdnje, koje ste nam izlozili kao silogizme, bar ne onako kako ste ih vi intrepretirali i time im dali potpuno drugu konotaciju.

[Paun]

Postovani gospodine Paun,

Još poštovaniji gospodine alu Roskoban,
da li ste to vi učili eskivažu u diskusiji od vlasijonskog Viteza I reda, Caslaua,
ili se vaš način vrdanja samo slučajno poklapa sa njegovim?!

Dok se ja ne vratim s terena, vratite se nekoliko porukica unazad, pa prvo vidite na koje ste sve ostali dužni odgovora.
One su starije od ove vaše dosetke kojom pokušavate da razblažite moje iznete teze.

PS. Kada se vratim, hoću da me ovde prvo sačekaju vaši odgovori, pa ću ja sa ogromnim zadovoljstvom da svoje teze učinim "autentičnim", koliko god da ovaj pomodni izraz ne ide uz to što tražite od mene.

[Dejan alu Roskoban]

Domnu Paun,

svakako cu se podsetiti na sta sam to ostao duzan, u smislu odgovara, naravno ne na one koji inisnuiraju na bespotrebne konfrontacie, tipa "tuzite me onda" jer se trudim da diskusiju odrzimo na nivou tolerancije i argumentovanih dokaza.
Naravno i mene cekaju radne obaveze tako da se ukljucujem rano ujutru ili kasnije uvece.
Vama puno uspeha u terenskom radu danas i jos narednih 100 godina, jer ste nacinili kapitalan opus i doprinos za nas narod!

Ku sanatace!

[Dejan alu Roskoban]

Тога сам се помало и бојао, па питам: колико вам је познат историјски конктекст у коме је Румунија (настала пар година пре тога) донела овај устав, због чега и због кога је био озваничен тако ригидан став?

Ukoliko ste na ovo pitanje ocekivali odgovor, ja sam se ogranicio na materiju koja mi je bliska, ali evo mog misljenja - radi se pre svega o ogranicaenju prava jevrejskog lobija, odnosno o (samo)obezbedjenju da ta struktura zauzme znacajnije pozicije u tadasnjoj Kraljevini Rumuniji ( to se danas u savremenoj terminologiji naziva antisemitizam)

Pa ima zaista znatan broj ljudi koji tako prihvataju stvari, kazu: "Pa sve je po zakonu, procedura, organi, odluke", pa Vas zato pitam:
Kako biste reagovali da je u jednoj od takvih procedura, jedan od takvih organa na jedan od najjnadleznijih nacina doneo odluku da je Zemlja ravna ploca?

Ovde se radi o klasicnoj zameni teza. politicke odluke (kao i pravne ingerencije) koje  ne mogu i ne pretenduju da opovrgnu naucna saznanja i dokazane tvrdnje iz egzaktnih nauka. Medjutim istorija, lingvistika... nisu egzaktene nauke, vec se baziraju na (jos) nedokazanim teorijama i pretpostavkama, tako da to ostavlja mogucnost intervencije pravnih normi, pogotovu u sferi samoopredeljenja na nacionalnoj osnovi. Bilo koja istorijska tvrdnja ili lingvisticka, nije obavezujuca za pripadnika odredjene grupacije, da  kao bitan preduslov prihvati, kao izjasnjavajuci preduslov za svoju opredeljenost. Iz tih razloga je i donesena Povelja o regionalnim i manjinskim jezicima  Saveta Evrope kao i Okvirna konvekcija o ljudskim i manjinskim pravima, koje su ratifikovane od strane Republike Srbije, te na osnovu koje se svaki gradjanin, moze nacionalno opredeliti i za svoj jezik odabrati onaj, koji smatra za maternji.

U ovom kontekstu  moze se naci i odgovor na pitanje gospodina Vlada - koji su to pravni akti naruseni njegovim izjavama.

Mogao bih samo opteretiti ovu diskusiju navodeci sva pravna akta . ali se na interneti mogu naci svi, pocev od Ustava Srbije ( clanovi 1. 14. 18. 21. 22. 49. 75-81....)
http://www.google.rs/url?sa=t&rct=j&q=ustav%20republike%20srbije&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.sllistbeograd.rs%2Fdocuments%2Fustav_republike_srbije_lat.pdf&ei=HMtNT7nFIYq0tAa0mazEDw&usg=AFQjCNERQU7Cs_H8AixFIIQ2RAH_CQdhAQ&sig2=WrkvVLPx_z9jWxkENwJGag&cad=rja

Lex speciales - posebni zakoni regulisu detaljno ova prava::

Zakon o zastiti sloboda i prava nacionalnih manjina;
Zakon o nacionalnim savetima nacionalnih manjina;

Kao i reatifikovna dokumenta :
Povelja o regionalnim i manjinskim jezicima SE;
Okvirna konvencija o ljudskim i manjinskim pravima SE;
Rezolucija Saveta Evrope 1632 (posebno clan 19. i 20)....

Svaka radnja koja je protivna odredbama ovih pravnih akata, smatra se za protivzakonitu i sankcionise se Krivicnim zakonikom Republike Srbije.

Koje se protivzakonite radnje manifestuju u diskusijama pojedinaca?

1. Omalovazavanje pripadnika nacionalne manjine, cijoj se pripadnosti (pojedinac) deklarisao, osporavanjem verodostojnosti postojanja iste;
2. Podrugljivo i omalovazavujece odnosenje prema nacionalnoj manjini, upotrebom podrugljivih termina (tipa "vlaşi - crv na zagadjenoj rani" ili Wallach- ustrojeni konj ili magarac)
3. Nepriznavanje legitimnih organa definisanih Ustavom i zakonoma, sto je obaveza (svakog drzavljanina i "poreskog obveznika") , a posredno u vezi sa tim i nepriznavanje prava deklarisanoj  nacionalnoj manjini na postojanje legitimnih predstavnickih tela;
4.Krivicno delo protiv  casti i ugleda, koja se ogleda u "argumnetam contra hominem", odnosno  tvrdnjama da je neko alkoholicar, neuravnotezen ili slicno diskreditujete njegovo misljenje kao nepouzdano. Ovakve diskvalifikacije ( kao i one tipa "sarlatan" i sl. ) podlozne su krivicnom postupku pogotvu, ako se ima ima u vidu da Florum, ima status javnog glasila, sto po Krivicnom zakoniku ima otezavajucu oklnost.

Ovo je nadam se dovoljan razlog, da i ja dobijem odgove na svoju molbu, ali direktno od Vas , ne od "glasa razuma" iz prijateljske Rumunije, koji je ocigledno dezuran i svakog casa spreman da svojim komentarima "deluje" umesto Vas.

Takodje od Vas , kao domacina ovog Floruma ( mada vas neki kao Rosu nazivaju gazdom) ocekujem dozu neutralnosti i omogucavanju iznosenja svojih miljenja, bez dodatne Vase intervencije.

Hvala Vam na strpljenju!

[Rosu]

Medjutim istorija, lingvistika... nisu egzaktene nauke, vec

Sa ma iertati, domnule, dar lingvistica ESTE o stiinta exacta. Lingivistica lucreaza cu metoda, cu reguli. Va rog chiar sa intrebati un lingvist adevarat asta.

radi se pre svega o ogranicaenju prava jevrejskog lobija, odnosno o (samo)obezbedjenju da ta struktura zauzme znacajnije pozicije u tadasnjoj Kraljevini Rumuniji ( to se danas u savremenoj terminologiji naziva antisemitizam)

Sa ma iertati din nou, dar iar gresiti. Situatia evreilor din Romania acelor ani este una a unei comunitati de emigranti veniti de curand, care NU cunosteau in marea lor majoritate limba romana, nu se integrau (inca) in comunitatea romaneasca. NU e vorba de anti-semitism. Orice stat isi rezerva dreptul de a nu face cetateni emigrantii veniti de curand, care nu se integreaza. Multi-culturalismul s-a inventat in secolul 20, nu in secolul 19.

Ovo je nadam se dovoljan razlog, da i ja dobijem odgove na svoju molbu, ali direktno od Vas , ne od "glasa razuma" iz prijateljske Rumunije, koji je ocigledno dezuran i svakog casa spreman da svojim komentarima "deluje" umesto Vas.

Trebuie sa va dau socoteala dumneavoastra? Am vorbit sincer si consider ca nu am ocărît pe nimeni. Daca dumneavoastra nu va place ca am luat partea GAZDEI noastre e problema dumneavoastra si nu a mea sau a dumnealui.
Eu nu sunt "dezuran" si citesc forumul asta de drag, nu din pricini vinovate. Dumnezeu stie a cui inima e calda si a cui e otravita. Dumneata poti crede ce vrei si ce te lasa inima.

De la Dictionarul Explicativ al Limbii Române citire:

"gázdă (gázde), s. f. – 1. Stăpîn, proprietar. – 2. (Trans., rar) Femeie, nevastă. – 3. Hangiu. – 4. Amfitrion. – 5. Găzduire. Mag. gazda (DAR; Gáldi, Dict., 90). – Der. găzdac, s. m. (Trans., bogătan, om înstărit), din mag. gazdag; găzdaș, s. m. (înv., persoană care caută găzduire pentru alții); găzdășag, s. m. (Trans., bunăstare, bogăție), din mag. gazdagság; găzdășie, s. f. (Trans., bunăstare); găzdoaie, s. f. (Trans., stăpîna casei); găzdoi, s. m. (Trans., stăpînul casei); găzdui, vb. (a da găzduire); cf. sb., cr., ceh., rut. gazdovati, de asemenea din mag.; găzdălui, vb. (a găzdui), sec. XVII, înv.; găzduitor, s. m. (gazdă). "

[Dejan alu Roskoban]

Ko sto sam i pretpostavljao  8)

Glas razuma  :D

Koji treba da mene prosvetli. Ali, ne samo mene  ;)

Femeie, nevastă

;)

[Rosu]

@Deian alu Roskoban

Nu caut, domnule sa te luminez. Dar nici nu te las sa ramai cu impresia ca le stii dumneata mai bine pe toate si sa dai sentinte si sa imparti dreptatea.

Ma intereseaza extrem de putin vorbaria asta goala despre "Savet" si "organul reprezentativ", atata timp cat oamenii aia reprezinta partidele politice din care fac parte si nu pe rumânii regiunii.

Nu stiu si nu mai intereseaza cine sunt aia, cine esti dumneata, dar daca ai scris ceva ce e o parere, o opinie a dumitale pe post de teza, de sentinta, atunci cine tine cui lectii si cine cauta sa "lumineze" pe cine?

Vuorbiļi româneşti sînt skuasă đin kărţ ku al măĭ mare vrĭad śe are şćiinţa românească, da aļi nuaştre sînt luvaće đi la gura saćańilor, đin fundu sînuluĭ a luor al măĭ adînk!

[Dejan alu Roskoban]

Sa ma iertati, domnule, dar lingvistica ESTE o stiinta exacta. Lingivistica lucreaza cu metoda, cu reguli. Va rog chiar sa intrebati un lingvist adevarat asta.

Sa ma iertati,domnule Rosu, dar lingvistica NU ESTE o stiinta exacta

Vocabular sarbesc :"egzaktan (l. exigere iziskivati, exactus tačan)
tačan, brižnjiv, savestan, potpun, brojno određen; egzaktne nauke nauke koje teže za tačno određenim saznanjima, koja bi se mogla matematičkim i eksperimentalnim putem izložiti i dokazati, napr. matematika, fizika, hemija, astronomija.

Dex -online :  EXÁCT, -Ă,  exacți, -te,  adj., adv. I. Adj. 1. Care este conform cu realitatea, care este în deplină concordanță cu adevărul. ♢ Științe exacte = științe în care formulările se pot prezenta în formă matematică. ♦ Care reproduce întocmai un model, care redă întocmai originalul. 2 Punctual. II. Adv. 1. În concordanță cu realitatea. Spune exact ce s-a întâmplat. ♦ Tocmai, chiar. Avem exact nouă sute. 2. În conformitate cu un program, fără abatere, cu punctualitate. [Pr.: eg-zact] – Din fr. exact,  lat. exactus.  

Opinia expertului :"Discuţia modelelor matematice trebuie legată de problema, mai generală, a utilităţii metodelor matematice în lingvistică şi a caracterului de ,,ştiinţă exactă" al disciplinei noastre. Lingviştii, ca şi specialiştii în alte domenii, rămân adesea dezamăgiţi de rezultatele obţinute în urma aplicării metodelor matematice....."

Dacă există 10 explicaţii "ştiinţifice" pentru originea unui cuvânt, înseamnă că 9 "cercetători", ... BAT CÂMPII" !!!

[Dejan alu Roskoban]

Navedite, molim Vas, gde se u zakonu usvajanje pisma pominje kao "prvi prdeuslov" za ostvarivanje "ostalih manjinskih prava"?

Da gospodine Vlad, i Vama sam ostao duzan odgovor na ovo pitanje, Jedno od najbitnijih prava nacionalne manjine je obrazovanje na maternjem jeziku, definisano Ustavom i Zakonom o pravima nacionalnih manjina Republike Srbije. Posebni zakoni kojima se uredjuje oblast obrazovanja su Zakon o osnovama sistema obrazovanja i vaspitanja i Zakon o osnovnim skolama. Na osnovu ovih zakona Ministarstvo donosi Program nastave za osnovne skole, po kome se u prvom razredu uci azbuka (cirilica)  - u drugom latinica, da bi se ucenici opismenili i bili spremni da prate i savladjuju nastavu u kasnijim razredima. Clanom 5. Zakona o osnovnim skolama definisan je postupak ostvarivanja nastave na maternjem jeziku, pripadnika nacionalnih manjina.
Ili ste mozda mislili da pripadnici vlaske naconalne manjine treba da se obrazuju na maternjem jeziku uz usmena predanja a pozivaju u skolu "ku bučin".

[Rosu]

Sa ma iertati,domnule Rosu, dar lingvistica NU ESTE o stiinta exacta

Dex -online :  EXÁCT, -Ă,  exacți, -te,  adj., adv. I. Adj. 1. Care este conform cu realitatea, care este în deplină concordanță cu adevărul. ♢ Științe exacte = științe în care formulările se pot prezenta în formă matematică. ♦ Care reproduce întocmai un model, care redă întocmai originalul. 2 Punctual. II. Adv. 1. În concordanță cu realitatea. Spune exact ce s-a întâmplat. ♦ Tocmai, chiar. Avem exact nouă sute. 2. În conformitate cu un program, fără abatere, cu punctualitate. [Pr.: eg-zact] – Din fr. exact,  lat. exactus.  

Dacă există 10 explicaţii "ştiinţifice" pentru originea unui cuvânt, înseamnă că 9 "cercetători", ... BAT CÂMPII" !!!

Da, ati pus sensurile cuvantului in limba română, dar de luat in considerare nu le-ati luat. Primul sens al lui exact este chiar "Care este conform cu realitatea, care este în deplină concordanță cu adevărul."
Dumneavoastra ce incercati sa demonstrati? Ca lingvistica este un domeniu al specualtiei pure si ca oricine poate fi implicat in elaborarea concluziilor in lingvistica?

Spuneti-mi cati lingvisti profesionisti au semnat declaratia de "standardizare" a limbii "vlahe"? Cati afirma ca din punct de vedere stiintific, NU POLITIC, limba asta este altceva decat limba română?

Si da, daca 10 lingvisti au pareri diferite inseamna ca cel putin 9 bat campii. SI in matematica exista inca enunturi de teoreme propuse spre demonstrare, sunt demonstratii in curs si unele se dovedesc incorecte. Dar asta nu inseamna ca stiinta matematicii este un domeniu pentru oricine stie tabla inmultirii, ci inseamna doar ca cei care s-au incumetat la demonstratie sunt fie insuficient pregatiti fie au comis undeva o eroare de apreciere sau de metoda -  sunt lucruri pe care un cercetator onest le recunoaste in orice domeniu ar activa. Pentru asta exista asa numitul "peer-review" adica lucrarile ce urmeaza a fi publicate sunt evaluate de colegii respectivului pentru a identifica in mod obiectiv eventualele scapari ale autorului.

Spuneti-mi unde este munca lingivistilor in "standardizare", unde este "peer-review"-ul? Unde este demonstratia stiintifica a ne-identitatii dintre limba română si idiomurile din NE Serbiei prin prisma lingivistica?

Nu ne mai fluturati diferente ortografice ca fiind diferente "majore". Lumea nu stie ca ortografia românească  scrie "c" dar citeste "k", de exemplu sau ca scrie "che" si citeste "ke".  Aceste lucruri duc dezbaterea intr-o zona ridicola, derizorie.

Vreti identificare libera? Cine e impotriva? Dar daca in România exista cateva sute de auto-identificati "daci" asta nu inseamna ca limba pe care o vorbesc ei acasa este limba mumei lui Decebal, tot limba română este, doar ca vor ei cu tot dinadinsul sa fie "daci".

[Volcae]

Sa ma iertati,domnule Rosu, dar lingvistica NU ESTE o stiinta exacta

Lista Swadesh este o serie de cuvinte stabilită de lingvistul american Morris Swadesh, în anii 1940-1950, folosită în lingvistica istorică și comparativă. Swadesh a căutat să alcătuiască lista dintr-un vocabular de bază care să se găsească în cât mai multe limbi posibil, fiind cât mai independent posibil de mediu și de cultură. Există liste Swadesh de 215, de 207, de 200 și de 100 de cuvinte.

Swadesh a propus lista sa în primul rând cu scopul de a se putea identifica vocabularul de bază al oricărei limbi necercetate până atunci, în al doilea rând pentru a se putea stabili gradul de înrudire între două limbi date și, în fine, pentru datarea aproximativă a limbilor de origine din care au evoluat alte limbi.

Lista Swadesh a limbilor romanice de est