О начину записивања влашких дијалеката * cum să scriĭem în graĭu nuostru

[Tarabostes]

- O, lălă; Gĭergino, pă kopilu-tĭeu vorbĭaşće rumîńaşće?!!!
          - Dakum, mă - dzîśe muma, đi śi će miŕ atîta?

Gherghina şi Stanca, domnule Păun, două românce autentice, dar cu atitudini diferite faţă de o anumită perioadă istorică.
Stanca, dornică de a se integra, gândind că numai cealaltă limbă îi va da posibilitatea celui cu carte să ajungă om important.
Gherghina, mai pragmatică, îi răspunde aproape antologic:
    - De ce te miri atâta? Doar este normal să-şi vorbească limba, continuăm noi gândul nerostit.
Părerea noastră este că Gherghina are dreptate! Pentru acest răspuns îi sărutăm mâna! Cu recunoştinţă!

[dPasujoni]

Gherghina şi Stanca, domnule Păun, două românce autentice, dar cu atitudini diferite faţă de o anumită perioadă istorică.
Stanca, dornică de a se integra, gândind că numai cealaltă limbă îi va da posibilitatea celui cu carte să ajungă om important.
Gherghina, mai pragmatică, îi răspunde aproape antologic:
    - De ce te miri atâta? Doar este normal să-şi vorbească limba, continuăm noi gândul nerostit.Părerea noastră este că Gherghina are dreptate! Pentru acest răspuns îi sărutăm mâna! Cu recunoştinţă!

Domnu Tarabostes,

în atîta mikă skripsoaŕe, atîća vuorbe ńekunoskuće!
Să vorbim o ľimbă, nu ńar trăbuji tulmaś!

dPasujoni

[dPasujoni]

Ăć-aşa ma pitŕekuĭ, fraće d'Pasuĭońuľe!
         Đ-atunśa, đi mulće uoŕ îm vińe miĭe în vis un gînd, kî puaće fi a sakat đi tot balta-ĭa satuluĭ, đi kaŕe nuoĭ puvestîm, ş-a ramas kîć-un struop mik, koľa, koľa ...
         Ş-aĭa, mi sampaŕe, numa pîn kapu mĭeu ăl tulburat?
         A, fraćo, śe dzîś tu?
         V-a fi aşa, ba, or nu v-a fi?

Sa perdut kît sa perdut lumńa, ńiś măj mult, ńiś măj pucîn.
Kît jeastă lumńe jeastă šî baltă.
Kînd am fuost în Vien ancîarc, vadzuj šî balta orašuluj. Ka šî toaće bălcîľi în oraš nu je kurată ka balta satuluj, are kîta ulje, kîta luomuŕ.... Ma balta, je baltă!


dPasujoni

[Viorel Dolha]

Gherghina şi Stanca, domnule Păun, două românce autentice, dar cu atitudini diferite faţă de o anumită perioadă istorică.
Stanca, dornică de a se integra, gândind că numai cealaltă limbă îi va da posibilitatea celui cu carte să ajungă om important.
Gherghina, mai pragmatică, îi răspunde aproape antologic:
    - De ce te miri atâta? Doar este normal să-şi vorbească limba, continuăm noi gândul nerostit.Părerea noastră este că Gherghina are dreptate! Pentru acest răspuns îi sărutăm mâna! Cu recunoştinţă

Daca textul de mai sus ar fi in sarba si ar fi spus unei babe sarboaice eu cred ca ea nu ar intelege exact aceleasi vorbe. I-ar trebui sigur talmaci ca sa inteleaga limba sarba literara cu neologisme. Oare asta inseamna ca baba nu vorbeste sarbeste? Oare ar trebui sa facem un dictionar si o gramatica pentru o limba a babei din satul ala?
Astea vorbe nu le inteleg nici babele din Romania. Le-ar trebui talmaci si lor. Dar oare nici ele nu vorbesc romaneste? Sa facem un  o gramatica pentru babele din Romania care nu au fost la scoala?

Cred ca limba babelor trebuie inregistrata de specialisti pentru istoria unei limbi. Nu cred ca trebuie introdusa in scoala limba babei. In scoala trebuie o limba care sa aiba si vorbele noi, neologismele, vorbele cu care sa poti comunica pe orice tema in 2009. Asta cred eu. Altii poate cred altceva.

Cu tot respectul pentru acest site si stapanul lui care a lucrat la pastrarea limbii materne asa cum a stiut si crezut ca este bine atunci cand multi taceau.

[Tarabostes]

"în atîta mikă skripsoaŕe, atîća vuorbe ńekunoskuće!
Să vorbim o ľimbă, nu ńar trăbuji tulmaś!"

Eu i-am scris unui om cu carte, cunoscător al tuturor cuvintelor din scrisoare.
Ai dreptate, să vorbim o singură limbă. Te aştept şi pe Domnia Ta în dulcea şi curata limbă română.

[Paun]

     Să vorbim o ľimbă, nu ńar trăbuji tulmaś!

     Aĭde, d'Pasujonuľe, pro-ntuarśe vuorba-sta în koptuoŕ, şî laso sî sa măĭ kuakă kîta! K-o skosăş kam krudă!
Pănă sa v-o do kośa, uĭtîće pi poľiţă unđe ţîń kărţîľi.
     Kare sînt aľi măĭ gruasă?
     - Vorbariľi or Leksikuonurľi or Dikţionari or Rečnici - dzîľi kum ţî drag - ama nu alu vr-o ľimbă strină, numa BAŞ alu ľimba mumi!
     Đi śe?
     Đi śe tuata ľimba, fiva ĭa ľimba literă, or ľimba graĭaskă, are numa mižluok, numa luok unđe baće ińima, da marźină nare!
     Unđe guđe va fi uomu, ĭel puartă ińima ľimbi ku ĭel, kî ińima ľimbi baće-n pĭeptu luĭ.
     Śe faś kînd mĭerź đin sat în sat, şî mĭergînd aşa ć-apropiĭ đi marźina lu ľimba-tĭa, kunoskută, şî audz vr-o vuorbă ńi-nţaľiasă, kî n-aĭ măĭ audzîto pănă atunśa?
     Pî oprĭeşć uomu ş-ăl întrăbi!
     Aşa, ba?
     E, da śe faś kînd mĭerź pin vilaĭtu kărţîlor, skrisă-n ľimba mumi-tĭaľe, şî ć-in pĭađiś în vuorbă kaŕe n-o-nţaľeź, pista kaŕe n-aĭ măĭ dat pănă aśiĭa?
     Pî rađiś kuru đi pi skamn, şî ĭaĭ "tulmaśu" đi pi poľiţă ku kărţ!
     Aşa, ba?
     
     PS. Kînd s-antîńesk pi punće, ka ĭedzî-nkornuţ, doĭ vorbituoŕ, şî unu-n vîru kornuluĭ ţîńe graĭu da alalalt limba literă, unu đin iĭ muara sî kadă, să fiĭe trînćit ... Ama, la nuoĭ ala ku graĭu nu kađe kî ĭe măĭ slab, numa kađe trînćit đi ruşîńe,
   
     k-al ku ľimba literă:

     la žuđikat,
     la-nfruntat,
     la bužukurit,
     la rîzîľit ...

     kî ĭe urît,
     kî ĭe opaśit,
     kî ĭe putrîd,
     kî ĭe sîăk,
     kî ĭe uorb,
     kî ĭe mut,
     kî ĭe slut,
 
     kî ĭe o morţîşuagă guală kaŕe ńe ruşîńaşće pi tuoţ,
     şî đ-aĭa ńiś n-ar trăbuĭa sî traĭaskă 

     :'(

 

[dPasujoni]

Daca textul de mai sus ar fi in sarba si ar fi spus unei babe sarboaice eu cred ca ea nu ar intelege exact aceleasi vorbe. I-ar trebui sigur talmaci ca sa inteleaga limba sarba literara cu neologisme. Oare asta inseamna ca baba nu vorbeste sarbeste? Oare ar trebui sa facem un dictionar si o gramatica pentru o limba a babei din satul ala?
Astea vorbe nu le inteleg nici babele din Romania. Le-ar trebui talmaci si lor. Dar oare nici ele nu vorbesc romaneste? Sa facem un  o gramatica pentru babele din Romania care nu au fost la scoala?

Cred ca limba babelor trebuie inregistrata de specialisti pentru istoria unei limbi. Nu cred ca trebuie introdusa in scoala limba babei. In scoala trebuie o limba care sa aiba si vorbele noi, neologismele, vorbele cu care sa poti comunica pe orice tema in 2009. Asta cred eu. Altii poate cred altceva.

Cu tot respectul pentru acest site si stapanul lui care a lucrat la pastrarea limbii materne asa cum a stiut si crezut ca este bine atunci cand multi taceau.

Domnu Viorel,
ľimba Vlaha, limba lu rumîńi a nuoštri, nuje numa o "limba a babei".
Jeastă aiś šî kîca muoš!
Kum voj dzîśec "dîn păcate"!
Nus numa neologizmurľi problem.

Jeastă la nuoj mulće vuorbe kare la româń se vorbăsk altkum (în altu fjeal).
.
La nuoj uomu să întrabă:  KUM VA KJAMĂ? Ma kjamă dPasujoni.
La român: CUM VA NUMIŢI?    Mă numesc dFasolini.

Amînaćadză - va întârzia
Kînd aźunźe vuozu? - La ce oră soseşte trenul?
Dar je loku slobăd? -  Locul acesta e liber?
Pućec să mînac măj merekuc? - Puteţi conduce mai încet?
Lavabou sa astupat. - Chiuveta s-a înfundat.
šoferšajbna - parbrizul maşinii
Akumulatoru sa goľit - Acumulatorul sa descârcat
Mi sa spart guma. - Mi-a explodat caucuicul.
veđeaŕa dînurmă - lumini de spate
šrafcigeru - şurubelniţă
kuotu - colţ
lapîdă - arunca
Asta je pre unsurosă. - Aceasta este prea grasă.
putlaźeańe - roşii
La noj se friźe pră frigare da nu - la proţap.
la noj je vjear da nu - porc mistreţ
........
.......
.......

dPasujoni

[dPasujoni]

Aĭde, d'Pasujonuľe, pro-ntuarśe vuorba-sta în koptuoŕ, şî laso sî sa măĭ kuakă kîta! K-o skosăş kam krudă!

O las domnu Pauńe, ma numa kat să nu ardă dî vro parće!

PS. Kînd s-antîńesk pi punće, ka ĭedzî-nkornuţ, doĭ vorbituoŕ, şî unu-n vîru kornuluĭ ţîńe graĭu da alalalt limba literă, unu đin iĭ muara sî kadă, să fiĭe trînćit ... Ama, la nuoĭ ala ku graĭu nu kađe kî ĭe măĭ slab, numa kađe trînćit đi ruşîńe,

Nare dî śe, šî nuje dî kare săm fije rušîńe!

dPasujoni

[Viorel Dolha]

Jeastă la nuoj mulće vuorbe kare la româń se vorbăsk altkum (în altu fjeal).
.
La nuoj uomu să întrabă:  KUM VA KJAMĂ? Ma kjamă dPasujoni.
La român: CUM VA NUMIŢI?    Mă numesc dFasolini.

Amînaćadză - va întârzia
Kînd aźunźe vuozu? - La ce oră soseşte trenul?
Dar je loku slobăd? -  Locul acesta e liber?
Pućec să mînac măj merekuc? - Puteţi conduce mai încet?
Lavabou sa astupat. - Chiuveta s-a înfundat.
šoferšajbna - parbrizul maşinii
Akumulatoru sa goľit - Acumulatorul sa descârcat
Mi sa spart guma. - Mi-a explodat caucuicul.
veđeaŕa dînurmă - lumini de spate
šrafcigeru - şurubelniţă
kuotu - colţ
lapîdă - arunca
Asta je pre unsurosă. - Aceasta este prea grasă.
putlaźeańe - roşii
La noj se friźe pră frigare da nu - la proţap.
la noj je vjear da nu - porc mistreţ
........
.Si la mine in sat in Arad se zice:
Cum va cheama, cand ajunge, slobod, pucet sa manat mai mereut, lavoru s-a astupat, s-a golit, s-a spart guma, vegearea din urma, cotul, leapada, unsuroasa, patlagele, frige, frigare, vier. Aceste vorbe sunt nu doar la mine in sat. Sunt si in carti.

šoferšajbna si šrafcigeru de la voi nu cred ca sunt din limba ,,mosilor,, sau babelor. Daca la voi nu se invata la scoala limba materna se vor lua tot mai multe neologisme din alta limba decat se vor lua in limba romana. Toate limbile evolueaza. Toate. Daca nu evolueaza   vor fi doar limbi ale babelor iar tinerii nu vor putea vorbi totul cu ele.

[dPasujoni]

Si la mine in sat in Arad se zice:
Cum va cheama, cand ajunge, slobod, pucet sa manat mai mereut, lavoru s-a astupat, s-a golit, s-a spart guma, vegearea din urma, cotul, leapada, unsuroasa, patlagele, frige, frigare, vier. Aceste vorbe sunt nu doar la mine in sat. Sunt si in carti.

šoferšajbna si šrafcigeru de la voi nu cred ca sunt din limba ,,mosilor,, sau babelor. Daca la voi nu se invata la scoala limba materna se vor lua tot mai multe neologisme din alta limba decat se vor lua in limba romana. Toate limbile evolueaza. Toate. Daca nu evolueaza   vor fi doar limbi ale babelor iar tinerii nu vor putea vorbi totul cu ele

Domnu Viorel,
măjdo pă ńe aźuńźem la vuorbă.

Śî jo vŕeu sî învacă kopiji ľimba lu mumîsa, kum sâ vorbjeašće la noj la Petroc, la Kućiva, la Žîgubica, la Lazńica, la Buor, la Majdan, la Kladova, la Ńegoćiń...

Neologizmurľi îs altă povastă. Aśi ńam dăpartat pre mult.

Kum dzîśe un kînćik:

"Daparće, mîndro, daparće
šapće đaluŕ ńe dasparće,
šapće đaluŕ šî o paduŕe,
šî o građină ku muŕe!"

Toaće ľimbiľi au evolucia alor.
Numa evolucia lu ľimbiľi anoaštre a luvat pră doa poćăś, una la stînga, alta la điŕapta.
Kum vŕeamja tŕeaśe tuot îs măj daparće.

dPasujoni

[Viorel Dolha]

Stimate Domnule dPasujoni,
Aveti mare dreptate in ce ati spus mai sus.
Va respect si ma bucur ca scrieti in limba materna. Pana sa fie in scolile dintre Timoc si Morava  studiata limba materna ar fi bine daca mai multi ar scrie in ea. Dumneavoastra stiti ca nu este greu pentru rumanii de la voi sa inteleaga limba romana literara si sa scrie in ea. Pentru ei nu este o limba straina. Este limba materna. Atata ca nu au invatat-o la scoala. Daca vorbesc sau scriu in graiul  local ii intelege orice roman din Romania.
Unul-doua regionalisme, arhaisme sau sarbisme de la voi sau neologisme de la noi nu incurca intelegerea intre noi prea mult.
Mai mult si mai mult trebuie ca oamenii sa isi iubeasca limba si sa aiba constiinta identitatii lor. Sa gaseasca cineva o carte in romana era greu doar inainte sa fie internetul. Astazi oricine poate gasi texte in limba romana pe orice tema. Doar sa vrea.
Prin ceea ce faceti sunteti un model si pentru altii.
Toate cele bune!

[Tarabostes]

"Daparće, mîndro, daparće
šapće đaluŕ ńe dasparće,
šapće đaluŕ šî o paduŕe,
šî o građină ku muŕe!"

Departe, mândro, departe
    Şapte dealuri ne desparte,
    Şapte dealuri şi-o pădure
    Şi-o grădiniţă cu mure!

Ne înţelegem, domnule dPasujoni, numai să vrem!
Iată, vei înţelege tot ce spune maestrul Tudor Gheorghe?

http://www.youtube.com/watch?v=RPe3w37DaYU&feature=related

[dPasujoni]

Aăsta kînćik la nuoj kîntă Slobodan Domaćinović, šî šćiu bińe kă je dîn Românie.
 Lu S. Domaćinović îj sa împarut frumos šî la pus în repertoaru a luj.

Dă frumos je frumos
a să spuńe:

"Dî mujeare mîndră,
       šî kînćik frumos,
                nu se dos!"

Da dî śe lumńa dî aiś,
                   îš dîa dos dî bińiľa śel înbijac,
                                                   voj trîabje să va întrabac!



dPasujoni

[raleg]

Primecujem da g. dPasujoni i Paun bespotrebno arče ogromnu količinu energije ne bi li odbranili jedinu moguću logiku načina zapisivanja vlaških dijalekata. Najpre zato jer oni sa kojima suprostavljeno polemišu, jednostavno ne žele da se suoče sa vlaškom jezičkom stvarnošću i drugo što o tome ne žele da se o tome institucalizuje stav. Zapravo stav bi trebalo da, na osnovu istraživanja na terenu, ispostavi VNS, a prihvati nadležno ministarstvo. Oni koji kontrolišu ovaj organ znaju kako bi takav stav izgledao i sa te strane potpuno su u saglasju sa Dolhom i ostalima za koje su izgleda ljudi po našim selima samo niža bića. Zašto ne koriste taj jedini demokratski način, tj da o tome za mišljenje pitaju same Vlahe? Buđet koji je VNS dobio od države u kojoj živimo  ne koristi se za rešavanje ozbiljnih problema kakav je ovaj(možda je čak i najveći), već na parade i vašare i ko zna za šta i kako još. Forumaši koji vežbaju svoju elokvenciju romatičarskim zanosom o romanskoj istovetnosti od "Atlantika do Pacifika", u jezičkoj ravni, treba da konsultuju učiteljicu života, kako su takve ideje završavale. Nisu sulude odluke VNS uzrokovale pojavu ovih tvrdih forumaša. One su posledica njihovog uticaja. Neverovatno je kako je došlo do toga da SAVET vode ljudi koji po pravilima o izboru nisu imali prava da u tome  učestvuju. Nije to nikakva tajna, ali kao da  nikoga ne interesuje. Najveći gubitnici u svemu su ipak sami Vlasi, jer su njihovi pravi problemi zaobidjeni. Nadam se ne za dugo. Do novih izbora koje očekujem jako, jako brzo.
Laku noć,
na svetlost dana se stvari jasnije sagledavaju.

[Ivita Glisici]

Gospodine Raleg Vase optuzbe su veoma ozbiljne. I kao clan NSVNM i jedan od podpredsednika istog, molim Vas da sve Vase sumnje u radu saveta prijavite nadleznim organima Republike Srbije kako bi zastitili vlasku zajednicu,jer bi iznosenjem neistina o radu NSVNM bilo stetno po zajednicu i zlonamerno za casne ljude u savetu,koji su legalno izabrani od elektora vlaske nacionalnosti. Skupstina NSVNM bice odrzana onog dana kad kad je po zakonu propisana.
Vecina clanova NSVNM radi svoj posao savesno i u skladu sa zakonom, rezultat svega toga je i polozaj nase zajednice u ovom trenutku. Daleko da smo dostigli sve standarde koje nam pripadaju,ali mozemo reci da se posle tri godine borbe sa miniranjem vlaskih"janicara" i nabijanja klipova u tockove postigli to da sala u Boru 4. marta bude prepuna i da se trazilo mesto vise. Budite sigurni da rukovostvo NSVNM radi svoj posao savesno i da cini sve da vlaska zajednica dobije mesto u drustvu koje zasluzuje.
Ako zelite saradnju na projektima NSVNM i ako ste dobronamerni,mozete da nam se pridruzite. Kancelarija u Boru Bobijeva 15. Dodjite cekamo Vas srdacno.
Pozdrav dragi Raleg