A Vi i Vama slični ste u velikoj prednosti - sve postoji - al Vlaškoj manjini to ne "vrši pos'o".
Има и те како, ово је само мали део онога што постоји!!!
Studii, anchete lingvistice în atlase ALRI şi ALRII se ocupa
de aceşti români. a) Gustav Weigand 1909, întocmeşte la Leipzig primul
Atlas lingvistic înregistrând mai multe localitaţi românesti din
miază-zi de Dunăre în "Lingvistischer Atlas des Dacorumänischen
Sprachgebiete".
b) Petar Skok - Zagreb 1940,
Osnovi romanske lingvistike i
Etimologijski riječnik hrvatskog iii srpskog jezika (I-IV otseka zaprega
Jazu 1971-74)
c) Emil Petrovici Cluj 1937, a anchetat pentru ALR II
(Atlasul lingvistic român II), graiul românesc din satul Jdrelo - pe
Mlava-Serbia de răsărit, Sever Pop a anchetat satul Batinţ (Batinac)
de pe Morava în ALR I.
S-au mai anchetat satele de pe Timoc, Bregova (858) şi Alova
(859) ca şi Sveti Petar în ALR I (858). Datele au fost publicate în
ALR I, tipărite în deceniul al IV-lea sec.XX. Atlasul lingvistic român
s-a realizat cu sprijinul şi sub conducerea profesorului Sextil Puşcariu
în cadrul Muzeului Limbii Române din Cluj.
Aici s-ar putea adăuga şi cercetările profesorului german
Gustav Weigand. românii din sudul Dunarii (Timoc).
Mai trebuie citat "
Knaus Welt Atlas" Berlin 1938, 147 apoi
Dictionarul enciclopedic croat: "Lexikom Minerva Zagreb 1938, p.
634 care dă cifra de 280.000 români în Serbia de răsărit.
d) Virgil Nistorescu (1969), anchetează dialectul în 28 de
sate din zona Vidinului-Bulgaria în baza unei convenţii încheiată între
Academia Româna si Academia de Studii din Bulgaria, cercetarile
s-au terminat în 1976 dar au mai continuat în 1993, dupa Revoluţie.
Materialele alcătuiesc Arhiva fonografică a limbii române (de
fonetică şi dialectologie de Valeriu Şuteu.
Textele se află în arhiva dialectală a Institutului de
lingvistică din Bucuresti.
Institutul român de folclor din Bucuresti are înregistrate pe
benzi de magnetofon sute de balade populare de la românii din
Timocul sârbesc şi bulgăresc, ca şi nenumărate texte.
15
Fonetica Universitaţii din Timişoara a avut un fond de sute de
balade şi texte, înregistrate de Cristea Sandu Timoc şi donate
Universitaţii. O parte din ele au fost duse în Germania de profesorul
Gabriel Manolescu.
Deţinem un fond din fonoteca pe care o are Institutul de
Folclor şi Universitatea din Timişoara, întregul fond aparţine
românilor din Timoc-Serbia şi Bulgaria, dar nu vlahilor, deşi este
aceeaşi naţiune; toata Europa ştie acest lucru numai în Balcani nu se
ştie. Să-i creadă cineva?
Profesorul lingvist Virgil Nistorescu poseda mii de texte de la
românii din Timoc în cartea: "
Românii Timoceni din Bulgaria" care s-
a tiparit în colecţia argumente, el are următoarea părere pe ultima
coperta despre românii timoceni: "Conştiinţa apartenenţei la trunchiul
dacoromânesc este vie la aceşti români, care, în ciuda condiţiilor
specifice evoluţiei într-un mediu halogen, şi-au păstrat o limba
frumoasă, apropiată mult de graiurile daco-române de sud, în speţă de
cele olteneşti si munteneşti.
16
Cristea Sandu Timoc : VLAHII SUNT ROMÂNI, documente inedite, Editura Astra Română, Timişoara, 1997, p. 15-16.
O sut de ani de cartografie lingvistic românească – un bilanţ deschis
4.7. Aceluiaşi spaţiu sud-dunărean îi este dedicat în ultimii ani un alt proiect de geografie lingvistică, cu focalizare de data aceasta pe graiurile româneşti din Serbia orientală şi din valea Timocului, aflate într-un teritoriu delimitat la nord de Dunăre, la sud de munţii Rtanj, la est de Timoc şi la vest de râul Morava. Proiectul are titlul
Atlasul lingvistic român. Graiurile dintre Morava, Dunăre şi Timoc (ALR – MDT) şi este elaborat, începând cu anul 2004
32, de un colectiv de trei dialectologi din cadrul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj, având la bază metodologia ALR/ NALR. Reţeaua de puncte cuprinde 64 de localităţi iar chestionarul folosit numără 1111 întrebări, selectate dintre cele 2543 de întrebări ale Chestionarului NALR (Neiescu et alii 2006: 262). Maniera de chestionare este similară celei folosite anterior de ALRR.
Maramureş, în sensul că autorii au împărţit chestionarul în trei părţi aproximativ egale, fiecare dintre ei desfăşurându-şi ancheta cu câte un informator diferit şi participând astfel la înregistrarea de material lingvistic în toate localităţile reţelei
33. Ancheta a fost finalizată în anul 2009 iar materialul lingvistic înregistrat urmează să fie publicat în 4 sau 5 volume (aprox. 250 de hărţi fiecare) de hărţi analitice şi sintetice. Importanţa acestei întreprinderi ştiinţifice este dată de faptul că ea reprezintă prima cercetare de asemenea
____________________
32 Iniţiativa acestui proiect datează din anul 1998, ea aparţinând Societăţii Române de Dialectologie din Cluj-Napoca, în colaborare cu Forumul pentru Cultura Românilor din Serbia, cu sediul în Bor (http://www.mae.ro/poze_editare/2007.12.05_Newsletter_DRRP.pdf). 33 Adoptarea acestei metode de lucru vine oarecum în prelungirea tradiţiei cartografiei lingvistice din arealul transilvan, în sensul că cei trei autori ai ALRR. Maramureş au devenit, ulterior, coordonatori ai celor trei atlase regionale din arealul respectiv: NALR. Banat (Petru Neiescu), NALR. Crişana (Ionel Stan) şi ALRR. Transilvania (Grigore Rusu), cei trei autori ai ALR-MDT fiind, în acelaşi timp, şi autori ai NALR. Banat, realizat sub coordonarea lui Petru Neiescu. 103
Florin-Teodor OLARIU
dimensiuni, cu relevanţă atât pentru domeniul lingvistic (dialectologie, lexicografie etc.), cât şi pentru cel al etnologiei, istoriei sau al demografiei populaţiei româneşti din regiunea respectivă.
104
FLORIN-TEODOR OLARIU, O suta de ani de cartografie lingvistica romaneasca – un bilant deschis, Philologica Jassyensia an VI, nr. 1 (11), 2010, p. 103-104.
И цео свет зна да смо РУМУНИ!
