Legendele Maicii Domnului

[Volcae]

                   261

              L E G E N D A



     Ia omu-ăl mare săcurea-a mare
     Şi să bagă în pădurea a mare
     Şi taie lemnu-ăl mai mare
     Şi face joj mic, joj mare.
 5  Maica Prăcista îmi venia,
     În joj mic joc mare să băga,
     Frumoasă carte îmi scria,
     Carte albă, slove negre,
     Care vede ala-mi crede,
10  Pe Domnu Cristos trâmitea.
     Aşa ea că auzia,
     Că cânii de Jidovi îl prindea,
     Pe cruce de măr dulce-l întindea,
     Cârlige'n mâni îi bătea,
15  Cue pân burta-i bătea
     Şi pân mâni şi pân picioare.
     Aşa Maica Prăcista-mi pleca,
     Plângând, olicăind, dolicăind
     Şi-apuca drumu la vale,
20  Dincotro soare răsare
     Şi cu broasca să'ntâlnia,
     Care broască o'ntreba :


                   262

     — Daoleo, Maica -Prăcista,
     Ce plângi, ce te olicăi, ce te dolicăi ?
25  Maica Prăcista îi zicea :
     «Cum să nu mă olicăi, să nu mă dolicăi,
     Când un fiu am avut
     Şi cânii de Jidovi l-au prins,
     Pe cruce de măr dulce 1-au întors,
30  Cârlige în mâni i-au bătut,
     Cue în burtă şi'n picoare.
     Da broasca zicea:
     «Păi ieu am avut nouă crăcănei şi nouă bolbonicei
     Şi-a trecut unu cu caru piste iei
35  Şi ieu n'am plâns,
     Nu m'am olictăit, nu m'am dolicăit.
     Da tu pentru un fiu al tău, plângi.»
     Aşa Maica Prăcista când auzia,
     Începea să râdea
40  Şi din gura aşa zicea :
     «Bată-te Dumnezeu, broască,
     Mă făcuşi la inimă ra,
     De mă râsei.
     În drum să mori,
45  Să nu te împuţi !»
     Şi Maica Prăcista apuca la vale,
     Dincotro soare răsare,
     Şi 'ntâlnea cu Miăilă Cocoşilă.
     — Bună calea Miăilă Cocoişilă !
50  — Mulţumescu-ţi Doamnă Maică Prăcista !
     — Ştiu că n'ai văzut fiu al meu, fin al tău,
     Fiu al Doamnei Maichii Prăcistii,
     Care ţine scara pământului şi a cerului !
     — Nu 1-am văzut, da am auzit
55  Că cânii de Jidovi 1-au prins
     Şi pe cruce de măr dulce 1-au întins.»
     Şi pleca Maica Prăcista iar la vale


                   263

     Şi să'ntâlnia cu Ion Irizleanu.
     — Bună cale, Ion Irizleanu.!
60  Şi sta şi-l întreba :
     Ştiu că n'ai văzut fiu a-1 meu, fiu al tău,
     Fiu al Doamnei Maichii Prăcistii,
     Care ţine scara pământului şi a cerului!
     — Nu 1-am văzut, da am auzit,
65  Că cânii de Jidovi 1-au prins
     Şi pe cruce de măr dulce l-au întins.»
     Şi pleca pe drum la vale,
     Dincotro soare răsare
     Şi să'ntâlnia cu Iovan Sfeti Iovan.
70  — Bună cale, Iovan Sfeti Iovan !
     Ştiu că n'ai văzut pe fiu al meu, fiu al tău,
     Fiu al Doamnei Maichii Prăcistii,
     Care ţine scara pământului şi a cerului.
     — Nu 1-am văzut, da am auzit,
75  Că cânii de Jidovi 1'au prins
     Şi pe cruce de măr dulce l-au întins,
     Cârlige în mâni i-au bătut,
     Cue în burta şi piroae în picioare.
     Maica Prăcista că-l auzia,
80  Trei azme de pâine lua
     Şi-o oca de vin
     Şi tăia un cocoş
     Şi făcea ciorbă
     Şi să ducea la cânii de Jidovi
85  Si bună ziua le da.
     De Domnu Cristos întreba,
     Da mort îl vedea.
     Şi-aşa Jidovii zicea :
     «Da ştii Maică Prăcista,
90  Când s'o face pânea asta grâu verde
     Şi vinu struguri negri
     Şi când o învia cocoşu să cânte


                   264
           
     Pe marginea blidului,
     Atunci o să'nvieze Domnu Cristos,
95  Nici atunci !
     Când iei a zis aşa
     Şi cocoşu a'nviat din strachină
     Şi a'nceput să cânte pe buza blidului
     Şi când a pâlpâit din aripi,
100 A sărit zama din blid
     Şi a stropit pe Jidovi pe ochi.
     Şi Domnu Cristos a inviat şi a zburat
        În cer, în slava.
     Iei cum a văzut că a zburat,
105 A luat cangea să-l apuce,
     Să-l prinda, şi l-a prins de talpa
     Şi de atunci ie lipsă carnea
     La mijlocu tălpii.
     De-atunci să zice « Cristos a înviat ».

          Baba Ilinca, de 84 ani, Costol.

preuzeto iz:
Dela Românii din Serbia, culegere de literatură populară, cu hartă, fotografii, note, glosar, George Giuglea, Gheorghe Vâlsan, 1913, p. 261-264

[Volcae]

Legendele Maicii Domnului, Simion Florea Marian, 1904
VII. Căutarea Domnului Isus Hristos p.106-302
Legenda (Căutarea Domnului Isus Hristos) - Varijante iz svih krajeva Rumunije

[dPasujoni]

Gde u legendi stoji "Majka Domnuluj", istini za volju među Vlasima se taj naziv i ne može čuti.

"Majka Prăćista" šî "Sîntă Marije" govore VLASI.

To je samo još jedan u nizu falsifikata kojim se nastoji potkrepiti stav da su Vlasi u stvari samo "arhaični Rumuni".

Možda to vremenom i zaživi kod pojedinaca, ali sada Vlasima izgleda smešno i groteksno, kao i trapavi pokušaji novopečenih "Rumuna" da "foarte bine" govore rumunski.

[Volcae]

Gde u legendi stoji "Majka Domnuluj", istini za volju među Vlasima se taj naziv i ne može čuti.

"Majka Prăćista" šî "Sîntă Marije" govore VLASI.

To je samo još jedan u nizu falsifikata kojim se nastoji potkrepiti stav da su Vlasi u stvari samo "arhaični Rumuni".

Možda to vremenom i zaživi kod pojedinaca, ali sada Vlasima izgleda smešno i groteksno, kao i trapavi pokušaji novopečenih "Rumuna" da "foarte bine" govore rumunski.

Kod mene se ova Legenda zove Povest'ea lu Dumńezău, inače se kod Rumuna, Vlaha i Moldavaca pojavljuje pod raznim imenima.

dPasujoni od svih narodnih priča i narodnih pesama ova je najraširenija kod Rumuna, Vlaha i Moldavaca (kako nas podeliše političari na Vlahe, Moldavce i Rumune)!

Koliko je rumunskih naselja u Rumuniji toliko ima i varijanata ove Legende, pa prema tome nemaš neku vajdu od ograđivanja od Rumuna, jer ti politika ovde neće biti od pomoći!

;)

[dPasujoni]

Kod mene se ova Legenda zove Povest'ea lu Dumńezău, inače se kod Rumuna, Vlaha i Moldavaca pojavljuje pod raznim imenima.

dPasujoni od svih narodnih priča i narodnih pesama ova je najraširenija kod Rumuna, Vlaha i Moldavaca (kako nas podeliše političari na Vlahe, Moldavce i Rumune)!

Koliko je naseljenih rumunskih mesta u Rumuniji toliko ima i varijanata ove Legende, pa prema tome nemaš neku vajdu od ograđivanja od Rumuna, jer politika ovde ti neće biti od pomoći!

;)

Ma nije stvar u ograđivaju od bilo koga, već u istini!

Kao što i sam primećuješ to se i kod tebe drugačije zove, kod mene bi rekli: "Povasta lu Dumnjedzîu"


Neka se zove kako se zove, neka se govori kako se govori.

Zašto siliti da po svaku cenu mora ličiti na rumunski ???

Zašto siliti da po svaku cenu mora ličiti na srpski ???



Neka bude kako jeste, a to što jeste, jeste VLAŠKI!


dPasujoni