РЕДАКТОРСКИ ТЕКСТ УЗ ПРИЛОЖЕНУ КАРТУ: ROMÂNII DIN CRAINA SERBIEI Intre primii cercetători ai Românilor din dreapta Dunării au fost profesorii G. Vâlsan şi G. Giuglea, cari în 1910 şi 1911 au vizitat ţinutul dintre Morava şi Timoc. Printre rezultatele cercetărilor făcute a fost şi o hartă care notează locurile în cari se afla la vremea aceea o massă compactă de 260.000 Români.
Toată regiunea muntoasă care desparte apele şi afluenţii Moravei şi ai Timocului este intens populată de Români. Aceştia se revarsă pe povârnişurile munţilor, atât spre răsărit până în şesul Vidinului, cât şi spre apus. Colonizări relativ recente sârbeşti au petecit massa românească în vest, silindu-i pe Români să se retragă din valea Dunării cam până în faţa localităţii Moldova Veche. La sud, Românii coboară până către isvoarele Timocului negru pentru a se sprijini pe munţii Artani (Rtanj). în toată această regiune nu se găsesc decât două insule curat sârbeşti: una mai mare dela Negotin spre apus şi alta destul de mică în împrejurimile târguşorului Cuceaina.
Ca şi Românii din Banat, şi aceştia din Craina Serbiei trăiesc pe un pământ străromân şi sunt în directă continuitate teritorială cu Românii din ţara liberă.
Până târzie vreme, blocul Românilor timoceni a despărţit populaţia sârbă de cea bulgară. încă din sec. III autoritatea romană îşi făurise aci o provincie numită Dacia aureliană.
Cea mai mare parte a istoriei, ţinutul dintre Morava şi Timoc rămâne sub Turci. La începutul secolului XIX ia fiinţă noul Stat mic al Serbiei libere. In lipsa oricăror argumente istorice şi etnice, Miloş, principele Serbiei, pretinde Craina sub pretext de a avea frontieră comună cu România şi prin ea cu Rusia, pe atunci protectoare a ortodoxiei din Balcani.
*
“SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC ROMÂNESC” ED. MIRCEA COCIU
BUCUREŞTI, 1993, P.50
*
Види и карту са влашким селима из 1921 године:
Vezi şi harta cu satele româneşti din 1921.
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=46.msg107#msg107
