Libertatea 22 IUNIE 2013 ÎN FOCAR
RAPORT DE LA ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ CU ELEMENTE ALE CULTURII NAŢIONALE ÎN SERBIA DE RĂSĂRIT DIN CADRUL PROIECTULUI PILOT DIN 2013
Un pas important care promite
Fiecare lucru are un început, dar şi sfârşit. Proiectul pilot s-a terminat. Înce...rc să fac o dare de seamă despre cele ce am lucrat în cele două luni petrecute în zona Timocului.
Proiectul pilot – introducerea limbii române cu elemente ale culturii naţionale, în şcolile elementare din Bor, Zaječar şi Negotin a început la data de 5 aprilie şi a durat până pe 31 mai 2013. A fost organizat la iniţiativa Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia în colaborare cu Ministerul Învăţământului, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice al Republicii Serbia şi Administraţia Şcolară Zaječar. Trebuie menţionat că proiectul s-a realizat în urma unei anchete făcute pe teritoriul Administraţiei Zaječar, unde părinţii şi elevii şcolilor elementare şi medii au semnat că doresc să înveţe limba română cu elemente ale culturii naţionale, ca obiect facultativ, cu două ore săptămânal. La această anchetă au răspuns 1523 de elevi, 895 de elevi de şcoală elementară şi 628 elevi de şcoală medie. După întâlnirea cu adjuncta ministrului Învăţământului, d-na Vesna Fila, s-a căzut de acord ca în Proiectul pilot să fie încadraţi doar 420 de elevi din 13 şcoli elementare din Bor, Zaječar şi Negotin, inclusiv şcolile afiliate din satele din apropiere. S-a stabilit şi mersul lucrurilor pe viitor, şi anume: ceilalţi elevi, precum şi elevii din celelalte administraţii şcolare din zonă să înceapă cursurile din septembrie 2013, cursuri pentru care se face o nouă anchetă în luna mai şi că vor preda profesori de limba română din zonă, indiferent de experienţă în muncă şi dacă au examenul de stat.
CNMNRS şi-a asumat obligaţia de a alege opt profesori de limba română din şcolile elementare din Voivodina pentru a ţine cursuri în acest proiect, iar Administraţia şcolară Zaječar cu directorii şcolilor gazde şi-au asumat responsabilitatea să întocmească grupele şi orarul şcolar, să pună la dispoziţie sălile de clasă, catalogul pentru purtarea evidenţei orelor şi a prezenţei elevilor. CNMNRS a suportat şi cheltuielile organizării învăţământului.
Deşi nici în Voivodina nu avem un număr foarte mare de profesori licenţiaţi, am reuşit să-i alegem pe cei mai buni, pe cei care îşi iubesc şi respectă profesia şi limba moştenită şi studiată. Astfel, au fost aleşi: Rodica Ţăpârgea (Satu-Nou), Firuţa Blaj (Petrovasâla), Romanţa Glanda Crăciun (Nicolinţ), Elena Cojocar (Uzdin), Olimpiu Bugar (Ecica) - care pe motiv de boală a fost înlocuit de Ionel Agadişan (Bariţe), Anişoara Ţăran (Novi Sad) şi încă două propunătoare pe clase: Elena Modoşanov (Satu-Nou) şi Norica Raşa (Torac). În acest proiect a participat (înlocuit) o singură dată și propunătorul Alexandru Bugar (Ecica).
Din numărul total de 446 de elevi de pe listă, la ore le-au frecventat 232 de elevi. Am încercat să aflăm de la directori motivul absenţelor şi am primit răspunsuri că:
- nu au putut întocmii mai bine orarul şi că în orele de după-amiază copiii care fac naveta de la sate nu au cu ce să vină seara. De ex., din Negotin autobuzul a plecat spre sate la ora 13.30, iar prima ora începea la 14, 00!
Alte motive de absenţe ale elevilor din oraş sunt: alte obligaţii şcolare sau extraşcolare; motiv de boală; plecarea în vacanţă; plecarea în excursii şcolare; organizarea Zilei Şcolii; informaţii greşite de ora şi şcoala unde se desfăşoară cursurile...
Impresiile profesorilor privind proiectul sunt pozitive. Toţi am fost primiţi bine în şcoli, atât din partea d-lui Marić, cât şi din partea directorilor şi a cadrelor de specialitate. Ne-au fost puse la dispoziţie sălile de clasă, cataloagele...
Copiii au fost foarte comunicativi, bine dispuşi şi foarte activi şi curioşi la ore. În fiecare oraş, copiii au fost repartizaţi în alt mod pe grupe. Unele grupe au fost făcute după vârstă, în alt loc am avut clase combinate chiar şi clasele V-VIII. Dar, orele s-au ţinut fără mari probleme, iar materia planificată a fost aproape în întregime realizată.
Când este vorbă de cunoştinţele de limbă a copiilor putem afirma că sunt foarte diferite. De multe ori sunt la poli diferiţi. Unii deloc nu sunt vorbitori de limba română (mai ales care trăiesc la oraş), iar alţii mai mult sau mai puţin înţeleg sau sunt şi vorbitori activi de limbă (mai mult cei de la sat).
Cursurile s-au desfăşurat bilingv, totul le-a fost explicat şi în limba sârbă, pentru a fi siguri că ne-au înţeles toţi. Ceea ce am observat, este că, toţi au însuşit perfect pronunţarea literelor specifice limbii române, indiferent de cunoştinţele de limbă. Special s-au bucurat când au învăţat să-şi scrie numele în limba română, când au citit primele cuvinte sau au răspuns în scris la exerciţiile date. Am folosit şi metode interactive şi i-am învăţat să cânte cântece şi colinde româneşti, pentru ceea ce au fost foarte interesaţi şi le-a plăcut. Cititul - scrisul le-a mers destul de bine, dar exerciţiile trebuie făcute şi pe aceasta trebuie pus accentul şi în viitor.
Temele parcurse la ore sunt: 1-2 Alfabetul şi literele specifice limbii române, Formulele de salut,
3-4 Şcoala, Rechizitele şcolare
5-6 Familia, Corpul omenesc, Activităţile în timpul zilei, Igiena,
7-8 Sărbători, Obiceiuri
9- 10 Numerele, culorile, zilele, lunile, anotimpurile,
11-12 Fructele, legumele, alimentele, ocupaţiile oamenilor,
13-14 Animalele domestice. Animalele sălbatice. Animalele care trăiesc la noi. Grădina zoologică,
15-16 Elemente de cultură naţională, Vacanţa, EVALUARE.
Materialul didactic s-a pregătit special pentru fiecare nivel. Nivelul 1, pentru clasele I-II-a, întocmit pe baza ilustraţiilor, căci la vârsta acesta copiii învaţă literele chirilice şi încă nu cunosc literele latine şi am folosit metoda audio-vizuală de lucru. Textul aflat lângă ilustraţii este lasat intenţionat, ca profesorii să lucreze unificat şi în caz că, părinţii doresc acasă să-i ajute şi să repete cu copiii cele însuşite la oră.
Nivelul doi este pentru clasele III-IV, cu care am reuşit să citim texte scurte, poezioare şi să scriem propoziţii simple.
Nivelul trei, pentru clasele V-VIII, la care au fost citite texte, scrise şi rezolvate exerciţii mai grele.
Materialul a fost pregătit pe patru pagini, fila a patra fiind prevăzută pentru evaluarea noţiunilor învăţate. Fiecare elev a primit un exemplar tipărit.
Materialul didactic a fost pregătit în formă tipărită dar temele au fost prezentate şi în Power point, pentru o însuşire cât mai uşoară a noţiunilor.
La sfârşitul Proiectului s-a făcut şi evaluarea elevilor. Evaluarea a fost anonimă şi în limba sârbă, aşa că elevii nu au avut nevoie de ajutor. Elevii au răspuns la 15 întrebări, răspunsuri în baza cărora se pot trage următoarele concluzii că:
- elevii s-au ataşat şi au acceptat profesorii (toţi am primit nota maximă),
- orele le-au fost interesante, atractive şi folositoare,
- au fost mulţumiţi cu materialul didactic (întocmit pe nivele după capacităţile lor),
- consideră că au dobândit cunoştinţele aşteptate şi au avansat,
- nu le-a picat cu greu învăţarea limbii române,
- le-a sporit dorinţa de a studia limba română.
La întrebarea: care le-a fost motivul pentru care au înscris limba română? - răspunsul a fost:
- doresc să înveţe limba română,
- le este plăcere şi privilegiu să înveţe limba română;
Într-o măsură mai mică au răspuns că:
- limba română le este limba maternă;
- limba o ştiu în dialect şi doresc să înveţe, să scrie şi citească limba literară.
Toţi au răspuns că: doresc ca din septembrie să continuie învăţarea limbii române; vor recomanda colegilor să înscrie cursurile de limba română.
La ultima oră, elevii au primit o menţiune pentru frecventarea cursurilor de limba română.
Despărţirea a fost foarte emoţionantă, au venit şi părinţii să-şi ia rămas bun de la noi şi să ne transmită că vor fi insistenţi şi nu vor ceda de la ideea de introducere a limbii române din septembrie 2013. Erau cu toţii decepţionaţi că nu a fost realizată ancheta în luna mai, aşa cum le-a fost promis. Am părăsit zona cu emoţii profunde, precum cele de la prima oră. Elevilor le dorim mult succes la învăţarea limbii române şi suntem convinşi că într-o zi vor face diferenţă între grai şi limba literară.
Mulţumesc tuturor care au susţinut sau au participat în acest proiect, dar în special mulţumesc ELEVILOR doritori să înveţe limba lor strămoşească.
Anişoara Ţăran,
coordonatoarea Proiectului
sursa:
http://www.libertatea.rs/index.php/in-focar/879-raport-de-la-orele-de-limba-romana-cu-elemente-ale-culturii-nationale-in-serbia-de-rasarit-din-cadrul-proiectului-pilot-din-2013
Barbu, Vasile. (redactor şef). Floare de latinitate : revistǎ de culturǎ şi spiritualitate româneascǎ editatǎ de Consiliul Minoritǎţii Naţionale Române din Serbia, Anul X. Nr.2 (39) - Novi Sad (Bulevar Mihajla Pupina 28) : Consiliul Minoritǎţii Naţionale Române din Serbia, 2013 (Panciova : Grafo color).
