„Se votează la Strasbourg pentru că este un simbol”
Atât conţinutul bogat al expunerilor, cât şi suportul tehnic auxiliar oferit de gazde au constituit pentru cei 24 de participanţi un context de aprofundare a priorităţilor Uniunii Europene în raport cu propriile agende. De aceea, în cadrul dialogului ce s-a stabilit au fost abordate şi alte probleme precum votul în plen, Strasbourg fiind locul în care se votează. Vicepreşedintele PPE le-a mai explicat tinerilor de ce la Strasbourg….” Se votează la Strasbourg pentru că este un simbol. Aici a fost prima oară Parlamentul European, la început, când numărul statelor membre era mult mai mic, şase, opt, apoi zece. Pentru că Uniunea nu se putea face fără pace între Germania şi Franţa. Reconcilierea franco-germană a stat la baza realizării UE şi atunci e bine să rămână aici. E contestat acest sediu de foarte mulţi, inclusiv de europarlamentari, din motive minore, pur şi simplu nu vor să vină la Strasbourg pentru că sunt legături foarte proaste cu avionul. Este un argument şi ăsta pentru că transportul pentru un europarlamentar este vital ţinând cont că el călătoreşte foarte mult şi alţii nu mai vor din motive de costuri pentru că se mută pentru patru zile foarte mulţi funcţionari de la Bruxelles la Strasbourg. Dar eu sper să rămână acest sediu pentru că este un simbol pentru Uniunea Europeană…”, a subliniat Marinescu.
Expoziţie de fotografii de pe Valea Timocului
O manifestare extrem de apreciată, în cadrul programului de la Strasbourg, a fost cea expoziţională, unde au fost prezentate peste 20 de instantanee surprinse pe Valea Timocului, de fotograful timocean Zavişa Jurj, originar din Bor, care este şi preşedintele Asociaţiei Culturale Române „Ariadne Filum”. Vernisajul expoziţiei de fotografii intitulate „Timocul din inima mea – tradiţia şi spiritualitatea românilor din Serbia” a adus laolaltă europarlamentari, vizitatori, reprezentanţi ai mass-media din Bucureşti, Craiova, Rm Vâlcea şi nu în ultimul rând, din Valea Timocului, fiind vorba de agenţia de presă, Timoc Press. Au fost prezenţi europarlamentarii Teodor Stolojan, Elena Băsescu, Cristian Preda, Sebastian Bodu, Laszlo Tokeş şi Iuliu Winkler. Expoziţia a fost prezentată pe simeze, în sala “Bât. de Liaison” din incinta Parlamentului şi ea a fost admirată şi de către preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, dar şi de către preşedintele statului Haiti, venit în vizită la Strasbourg. Evenimentul expoziţional face parte de fapt dintr-un proiect de susţinere şi promovarea a comunităţii din Valea Timocului, iniţiat de cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” şi Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova. Acesta a debutat în Craiova, la începutul lunii octombrie, beneficiind şi de sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, prima ediţie bucurându-se de aprecieri din partea românilor de pe ambele maluri ale Dunării. La iniţiativa europarlamentarului Marian Jean Marinescu, manifestarea a fost popularizată şi la nivel european, dându-se ocazia oficialităţilor de la Strasbourg să ia contact direct cu comunitatea timoceană.
„Să ni se recunoască cele mai elementare drepturi”
Aleksandar Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, prezent la Strasbourg, alături de alţi cinci colegi din AST a precizat cu ocazia inaugurării expoziţiei că una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă comunitatea din Timoc este cea legată de introducerea orelor de limba română ca disciplina opţională în şcolile din Valea Timocului. Tânărul timocean le-a spus europarlamentarilor prezenţi la vernisaj, că asociaţiile româneşti din Serbia au adunat peste 100 de semnaturi în Valea Timocului, care susţin demersul, dar în ciuda eforturilor făcut de-a lungul mai multor luni de zile, de la Ministerul Învăţământului din Serbia nu s-a primit nici un răspuns. „Un semn cât de cât încurajator a fost dat în localitatea Cladovo, la şcoala primară unde s-a anunţat că de această problemă se va ocupa Comitetul şcolar din Zajecar”, a precizat preşedinteşe AST. Aleksandar Najdanovic a mai discutat la Strasbourg şi despre subiecte precum mass-media şi biserica. Tânărul medicinist a precizat că românii din Timoc nu beneficiază de presă, în limba maternă, singura agenţie de media care are difuzare doar on line fiind Timocpress, iar în ceea ce priveşte biserica ortodoxă română în Timoc, ea nu este recunoscută de cea sârbă. „Nu avem şcoli în limba română, nu avem presă în limba maternă, nu avem o slujbă în limba noastră. Atâta vrem, nimic mai mult. Să ni se recunoască cele mai elementare drepturi”, a spus Aleksandar Najdanovic, preşedintele AST Craiova.