Dân viaţa Rumânilori dân Omol - by Dragan Stojanjelović

[Vlad]

Dân viaţa Rumânilori dân Omol

Fotografia ne arată o vestâtă nunta rumânească, unde să măritat duauă surori dân satu Lazn'iţa. Poza e făcuta în nanitea al I razboi mondial. Vro dată în întreg Balcan era adet sâ să marit'e fet'e t'in'ere întră 10 şî 15 ani. Ele până la 20 dă ani a făcut duauă pân la patru gloat'e. Antropologi explică şî fac legătura întră adeto-sta şî o grea viaţa care o purtau muie
rili vro dată şî diferenţa mare în înalţâmea întră barbaţi şî muierili.
La fraţâ ai noştri dân sudu Balcanului, la Aromânii eastă un cânt'ic care vorbieşt'e dăspră adeto-sta. Întâne viersâcili a cânticuli mierg aşa: "Nu va dadâ s-mi mâritâ, câ nji dzâtsea câ escu njicâ. Njicâ, njicâ di nau anji, câlcai tu dzatsi..." ("Nu vrea muma sâ ma mărită, numa-m dzâce că mi-s mică. Mică, mică şî n-am ani, împlui acuma vro dzăace...". Dân toată inima i mulţamiesc la fratili Şerban prântru fotografia-sta frumoasă care arată sufletu neamului al nostru Rumânesc.

Iz zivota homoljskih Rumana (srp.Vlaha)

Na slici koju sam preuzeo od Damira Šerbana, prikazana je cuvena svadba dveju rodjenih sestara iz sela Laznice iz perioda od pre I svetskog rata. Inace, je u proslosti na citavom prostoru Balkana, a u nekim delovima gde su ocuvani tradicionalni oblici dtruštva sve do posle druge polovine XX veka bio običaj udaje maloletnih devojaka. Praktično, najveći broj ženske dece je udavano izmedju 10. i 15. godine života, da bi do svoje 20. izrodile već dvoje do četvoro dece. To je do nedavno bila praksa tradicionalnih društava (npr. naših istocnosrbijanskih Rumuna (srp.Vlaha)). Antropolozi povezuju ovu pojavu ranog stupanja u brak i teškog položaja žena u tradicionalnim društvima sa ogromnim razlikama u telesnoj visini izmedju muskaraca i zena. Kod naše južne sabraće Aromuna (Cincara) postoji jedna svatovska pesma koja upravo govori o ovoj veoma cestoj pojavi ranog stupanja i brak. Prvi stihovi pesme glase: "Nu va dadâ s-mi mâritâ, câ nji dzâtsea câ escu njicâ. Njicâ, njicâ di nau anji, câlcai tu dzatsi..." ("Neće majka da me uda, već mi govori da sam mala. Mala, mala i nemam dovoljno godina, tek sam navršila desetu..."). Iskreno zahvaljujem bratu Serbanu na ovoj lepoj fotografiji koja oslikava dusu naseg naroda!

Izvor:
http://www.facebook.com/photo.php?fbid=294651537321582&set=o.122260577833135&type=1&theater

[Vlad]

Dân viaţa Rumânilori dân Omol

Rumânii Jâgobiceni moşu Pau Treican cu muiearea-lui Catal'ina şî fei-sa N'iţa în Bor. Moşu Pau era sluga la franţuzu Jordan, care a fost chineazu Borului. Catal'ina şî N'iţa-s îmbăcate în portu rumânesc dă la Bor şî ocolu Borului. Poza e facuta în anu 1929.

Iz zivota Homoljskih Rumuna (Vlaha)

Zagubicki Rumuni (Vlasi) cica Pavle Trejkic sa svojom suprugom Katarinom i kcerkom Stanijom u Boru. Pavle Trejkic je bio sluga francuskog upravitelja Bora. Inace, Katarina i Stanija su obucene u rumunsku (vlasku) nosnju Bora i okoline. Slika je nacinjena 1929.godine.


Izvor:
http://www.facebook.com/photo.php?fbid=293851474068255&set=o.122260577833135&type=1&theater