Rumunski dijalekti u Srbiji u savremenoj naucnoj praksi - primeri iz Banata

Započeo Paun, 26.03.2007. 09:03

prethodna tema - sledeća tema

0 članova i 1 gost pregledaju ovu temu.

Paun

Biljana Sikimić, De la Torac la Clec: informaţia minimală de teren, in: »Torac – metodologia cercetării de teren«, Novi Sad, 2006, p.181

Nu mai am pă ńimeń la Torac, toţi or murit. Toţi or murit. Ma verişora şî, părinţi m-or murit, fraće-mi m-o murit ćinăr, n-o avu ńi şazăś dă ań. S-o operat şî o murit. Şî io trăiesc optzăś tri dă ań, a! Pa niś io nu mi-s aşa dă sănătoasă, śinś ľacuri beau. Dă inimă, dă apă, c-am apă, atunśa andol beau aşa, atunś dă cap, atunśa dă zmirenie. E reu, reu, când mi-s sin¬gură. Acuma păste iarnă vreau să mă duc la fata l-Ancăit. Nu şćiu. Mă duc da aj vrea să mor, śe şćiu io când mor, în casa mea, nu l-Ancăit. Ş-acuma nu şćiu. Dacă pot să m-ascult, nu mă duc. Io vreau să mor aiś. Şî casa să vinde, şî. La nepoţi nu ľe trăbă, şî eţe unu la Novi Sad, unu la oraş. (Casa e mare.) Pă îi mare, da, trebă. (A fost foarte bogată casă, da?) Pă, ńepoţî or spus că să, când mor, să vinde. Ş-atunśa ei împărţăsc bani. Da este căşi mulće dă vindut, la sârbi. Că şćii or murit ăi bătrân şî copiii tot mai lucră şî ľe ţâńe aşa. Este mulće.

[Obiceiurile funerare]

Am făcut. Am făcut pomień în totă, a şasă stămâń, a jumăta dă an, la an, am făcut. La jumăta dă an am dat cu oaľe, aşa să dă la noi. (Şi ce se dă de pomană?) Śe s-o dat? Noi am luat, iac-aşa, şaică, trebuiai cât. Se vrei, o ko solă. (Se dă mancimalou?). Da, colaś. Şî toartă or făcut, păcărăi. (A ţoaľe?) Păcărai. (Se dau şi ţoaľe de pomana?) Da, am dat. Şî ţoaľe. (Şi când ai dat ţoale?) Ţoalili la şasă stămâń. (Şi se cară apă? Când moare omu se cară apă, se dă apă?) Pă să cară care vrea. La noi o cărat, fata Iu ńepotă-m'eu, ei îz la oraş. Ei îz la oraş. Arie o fată, ńepotă-m'eu. (Şî câtă apă se dă? Câtă apă se cară?) Şasă stămâń. (Cum? Poţi să-mi spui cum se face asta?) Pa d-acasă, dă la pumpă. Aviem noi aiśa. Pa da, nainće s-o slobodzât la Bighei, no acuma nu să mai duc. La Bighei să, ş-atunśa dădea colac s-or dus pă apă. Ma acuma nu mai e. Ma nainće s-o făcut. [p. 187]

Laura Spăriosu, Referi asupra modului de viaţă şi a unor obiceiuri la Torac. Paralelă între trecut şi prezent, in: »Torac – metodologia cercetării de teren«, Novi Sad, 2006, p. 210-211.

Bună dzâua lu Aźun
Că-i măi bun la Craśun,
Câţ miei, câţ purśei,
Cur copiii după ei.
Oiľe lânoasă, vaśiľe lăptoasă, porśi unsuroş,
Ţâńe-i gazda sănătos.
Daţî-ńe şî noauă cărtăboş,
Cât piśoru meu dă groş
Śe-i în casă, să trăiască,
Śe-i afară, să-nfloŕească.
Poame, poame, că mi-e foame,
Nuś, nuś, că-s măi dulś,
Dinar, dinar în pozonaŕ.


Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!