Festival Joc Românesc

[Ivita Glisici]

Pozivnica

Čast nam je i zadovoljstvo  da Vas pozovemo na IV po redu festival vlaškog narodnog stvaralaštva "Joc Romanesc" u mestu Žitkovica pština Golubac.
Dođite i uživajte u kulturno umetničkom programu vlaha Balkana. 
Program festivala:
                         Dan prvi 10.07.2010 godine subota
- 11 h Takmičenje u spravljenju kačamka i vlaškog sira.
-13 h  Takmičenje u tradicionalnoj igri "Puorca"
-15 h   Podne vlaške poezije
-16 h   Otvaranje festivala - Kulturno umetnički program
-21 h  Igranka do zore

                         Dan drugi 11.07.2010 godine.

- 16 h fudbalska utakmica FK Žitkovica- Veterani Partizana
- 19 hTakmičenje u pevanju tradicionalnih vlaških pesama
- 20 h Kulturno umetnički program ansambla iz Rečice(Rumunija)
- 22 h Igranka do zore
 
                                                           Predsednik MZ Žitkovica
                                                                     Dragan Ilić sr.

                                                                    Predsednik VKI
                                                                        Ivica Glišić sr.
:D

[Ivita Glisici]

         Invitaţie
A vem onoare să vă invitam la IV manifestaţie culturala Joc Românesc in locul Jâtcoviţa comuna Golubaţ. Viniţ şi bucuraţâvă la bucuria românilor de pe Balcan
Programu a festivalu:
             Prima ziua 10.07.2010 ani
-11 h Concurs de pragacira coliaşă şi brănza româniască
-13 h Concurs de joc tradiţional românesc puorca
-15 h Ziua de poezie româniască
- 16h Deşcidiara a festivalu-Program cultural
- 21 h Joc până în zori

           Ziua a duova 11.07.2010 ani
-   16 h meci de fudbal FK Jâtcoviţa – Veterani lu Partizan din Belgrad
-   19 h Concurs de musica românescă
-   20 h Program cultural cu ansamblu din Reciţa
-   22 h Joc până în zori

 
                                           Preşedinte comunitaţi locala Jâtcoviţa 
                                                                 Dragan Ilić sr.

                                                                      Preşedinte ICR                                                                                                                               
                                                                        Ivica Glišić sr.

[Paun]

manifestaţie culturala Joc Românesc

Ivito, Ivito, baĭaće înţaļes, frumos şî draguţ!
Mi sampare kă tu ńimika n-aĭ vaḑut ańi-şća-ĭ trekuţ,
Bań điźaba-ĭ lupadat da ńimika n-aĭ învaţat!

În Jîtkoviţa s-a faśe ŹUOK RUMÎŃESK,
dakă vrĭeĭ să pastrĭeḑ rîdaśina
đin kare Rumîńi krĭesk!

La-şa źuok aş veńi ńiś sî nu ma mîń,
Kî şćiu kî ļ-ar fi drag şi la români şî la Rumîń!
:)

[dPasujoni]

Kako sam u nekoj gužvi i nemam vremena da otvaram posebnu temu, a kad smo već kod Vlaških letnjih manifestacija  21.jula 2010. godine u Neresnici se održava "KOLJEŠIJADA". Toje još jedno Vlaško okupljanje koje je zaživelo poslednjih godina.

[Ivita Glisici]

În satul romanesc Jâtcovita comuna Golumbat, din Timoc, a avut loc pe 10-11 iulie a patra editie festivalului românesc "Joc românesc", transmite Romanian Global News. Manifestarea ain ceput cu slujirea parastasului soldatilor din acest sat pieriti în razboaie pentru libertate. Parastasul a fost slujit de câtre Parintele Boian Aleksandrovici protopop al Daciei Ripensis, Parintele Blaj Mihai Octavian din Covasânt (România) si Parintele protosinghel Stefan Lupsici din Banat.În continuare Parintele protopop Boian a tinut un cuvânt de învatatura dupa ce a început programul cultural folcloric la care au participat mai multe grupuri românesti, din Serbia, România si Bulgaria. Pe lânga câteva mii de români din zona la aceasta manifestatie a fost prezenti si lideri românilor din Serbia precum si reprezentanti Ambasadei României din Belgrad. ;)

[jovana]

Voj saraci nu stic nic geografia. Ce veza are Golumbatu cu Timocu. Sintec ratacic. At kemat nistea amateri purtac
ku voja dje pljimbarje si at zis asta je... Da sa simte ce este. Dupa dugnjet...

[Ivita Glisici]

Cred că Iovana are dreptacie,români nus numa pe malu Timocului,cred că există şi în zonuri Morâvi,Duneri,Omoli,Mlavi.Carpaţi,Istri,Pinduli... şi pentru aia ma SCUZASC nie iastă mai mulţ.
Comunitata locală din Jâtcoviţa a invitat ansambluri de nişte amateri din zona Serbii de râsârit,români şi srbi care duova zile a visat,a vorbit,a jucat,a cântat româneşte.Grupurli a vinit la patrulia  festival românesc care se numiaşcie ,,JOC ROMÂNESC"nimic nu  sa pitulat.

Noi avem dorinţă, visâm,şi mergem pe calia că înrto ziua o sa vem şi nişte ansambluri profesionale care o să să ocupe cu tradiţia a nuostră.  Duoasute de ani pernamen limba a nuostră, musica,jocurili româneşti să dau de margină.
Io am fi fost cea mâi fericit şi Iovana să adunie amsambluri,nu amatere ca cum a fost în Jâtcoviţa, cea mai profesionaliste şi să nia jute la pastraria obiciailu,şi tradiţia românilor din Serbia de râsârit. ÎŞ BINE VINITĂ.

Etnonimia românilor nu puciem pitula, ca şi dorinţa lu lume din zonurli a nuostre să pâstriază limba a lor,limba româna. Cred că domnul preşedinte  Dragoievici şi sâmbraşi a lui,Ticia, Damianovici,Celoievici... şciu bine asta, că îs oumini de ştept. Că dâcă ni ştiu iei o să fie peşti de care vorbiţi.

În nurma de cinci ani noi nam a vut nimic,numa suflituri a nuoştre. A cuma a vem discusiuri,campaniuri spre care se vorbeşte de români din Serbia,de limba a nuastră.
Io mis fericit,şi mis bucuros că existăm. Noi nu suntem mai mult pacurari iastă şi conducarorii.
Consiliu a rumânilor sa înbogaţât cu nişte noi lideri,care adunâ şâmai lume în gradina a nuostră. Cred că iei a pacalit instituţili a Serbii,şi îs cea mai mari naţionalişti româneşti. Sunt sigur că forţa a lor sunt români,şi iei o să să întuarcă câta lumia a lor.

:D

[Ivita Glisici]

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ,,JOC ROMÂNESC" Au trecut două săptămâini de când în timocul sârbesc sau întrunit la o măreaţă sărbătoare conaţionalii din Banatul istoric, din Banatul de sud, din Voivodina şi cei din Ţara-Mamă, România din judeţele Arad, Timiş şi Mehedinţi, împreună cu fraţii lor români din Sudul Dunării, din Timocul sârbesc şi bulgăresc. Au trecut două săptămâini şi, acum, odată ce impresiile s-au cristalizat, trăirile emoţionale imortalizat, încă se mai povesteşte şi la nord şi la sud de Dunăre de acestă sărbătoare. Sâmbătă şi duminică, 10 şi 11 iulie 2010, în satul Jâtcoviţa, din comuna Golumbăţ, din Serbia de Răsărit a avut loc ediţia a IV-a a Festivalului Internaţional de Folclor ,,JOC ROMÂNESC – Jâtcoviţa 2010". Organizatorii acestei prestigioase manifestări internaţionale, patronate de Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, sunt Iniţiativa Culturală a Românilor din Serbia de Răsărit şi Societatea de Limba Română din Voivodina, respectiv Comunitatea Locală Jâtcoviţa cu inimoşii săi locuitori, – români care-şi păstrează cu sfinţenie tradiţiile în frunte cu primarul Dragan Ilici.

Măreaţa sărbătoare a jocului şi cântecului românesc păstrat cu sfinţenie de românii din Timoc şi din Banatul Istoric, a început sâmbătă, 10 iulie 2010 cu un parastas în memoria soldaţilor din acest sat românesc, căzuţi în războaiele pentru libertate. Au slujit părintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripensis, paroh de Malainiţa şi Remesiana, părintele Mihai Octavian Blaj din Covăsânţ, România şi părintele protosinghel Ştefan Lupşici, parohul B.O.R. din Deliblata, Voivodina.
În satul Jâtcoviţa, din comuna Golumbăţ, în care în total trăiesc circa 200 de români dintre care jumătate lucrează în Austria, Elveţia şi Germania, sâmbătă şi duminică 10 şi 11 iulie 2010, pe lânga cei circa o mie de participanţi au sosit şi câteva sute de vizitatori din zonă, din România şi de la Vidin Bulgaria, precum şi mulţi lideri ai românilor din Serbia.
Festivalul Internaţional de Foclor ,,JOC ROMÂNESC“ a fost onorat şi de Raul Druţescu, ataşat cultural al Ambasadei României la Belgrad căruia Iviţa Glişici, directorul Festivalului i-a înmânat un cadou în semn de amintire că a vizitat acest sat românesc de la sud de Dunăre.
Oaspeţii şi participanţii au fost salutaţi de Iasmina Glişici, membru al Consiliului Naţional al Rumânilor din Serbia cu sediul la Bor, precum şi de Directorul artistic al Festivalului Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina, alias Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia.
La întâlnirea de suflet de la Jâtcoviţa a românilor din Serbia, Bulgaria şi România, au sosit bănăţeni din Ţara-Mamă şi anume din Banatul Istoric, din judeţul Arad (de la Galşa, Şiria şi Arad), precum şi din judeţul Caraş (de la Reşiţa), respectiv din judeţul Mehedinţi (de la Drobeta-Turnu Severin), iar din Banatul Sârbesc, de la Vârşeţ, Panciova, Satu Nou, Doloave şi Deliblata.
La Festival au participat şi români din Timocul Sârbesc, din Serbia de Sud-Est dar şi din Timocul Bulgăresc, de la Vidin, impresii deosebite lăsând profesorul Bojidar Simeonov care a interpretat la cimpoi împreună cu prietenii din Negotin, solista vocală Vionera Paunovici şi trompetistul prof. Mile Paunovici şi acordeonistul Dragan Ienici.
Pe lângă evoluţia pe scena festivalului a 20 de ansambluri folclorice, tarafuri şi interpreţi de muzică populară românească din Serbia, România si Bulgaria, publicul a fost încântat de faptul cum au recitat româneşte copiii din Timoc chiar dacă nu au şcoli româneşti. Publicul a admirat şi scenetele umoristice cu care s-au prezentat tinerii din Şiria-Arad, conduşi de prof. Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiilor Învăţătorilor din România şi elevii Şcolii generale din Galşa – România istruiţi de inimoasa profesoară Olimpia Simarton.
Din Banatul istoric, de la data aceasta din Banatul sârbesc, împreună cu fraţii bănăţeni din România, oaspeţi la conaţionalii lor timoceni şi bănăţeni, la invitaţia Societăţii de Limba Română din Voivodina au sosit şi membrii Fanfarei din Deliblata, apoi membrii Ansamblului folcloric din Doloave instruiţi de coregraful Lucian Danilă, precum şi membrii Ansamblului de Cântece şi Dansuri al Căminului Cultural din Satu nou în frunte cu directorul Sorin Boleanţu, maestrul Şcolii de acordonişti vestiţi şi peste hotare. Au excelat membrii formaţiei de danusri instruită de Marius Ursu şi solistul instrumentist la nai Boian Boleanţ, acompaniat de Orchestra de muzică populară, condusă de Janiel Şublea.
Împreună cu bobocii au evoluat şi solista vocală Marina Rachitovan şi renumitul doinitor şi brav interpret de cântece tradiţionale româneşti, Adelin Stan din Panciova care, la fel ca şi toţi ceilalţi participanţi sosiţi din Voivodina, pentru evoluarea cu brio, au fost aplaudaţi frenetic de numerosul public care a urmărit timp de două zile un program deosebit de bogat, variat şi, incontestabil, deosebit de calitativ.
Excelenta orchestră a Festivalului condusă cu multă pricepere de bravul acordeonist Oliver Paunovici, a acompaniat cu măiestrievoluarea rapsozilor populari şi a soliştilor vocali şi instrumentişti, a grupurilor vocale şi formaţiilor de dansuri din Jitcoviţa, Snegotin, Kudreş şi Melniţa, respectiv din Golubaţ, Brniţa, Neresniţa, Ceşlieva bara, Bukovcia, Slatina –Bor, Dvorişte, Zelenik, Oseniţa, Luvniţa, şi Brestovaţ.
Iar, când este vorba de oaspeţi merită să subliniem că au excelat şi membrii Ansamblului folcloric ,,DATINA" din Reşiţa, instruiţi de coregrafii Siminica Laţcu şi Ion Ghiaur, apoi participanţii la Festival care au sosit de la Drobeta – Turnu Severin, precum şi din Bulgaria, de la Vidin.
Oaspeţi din Banat, umoristul şi portul în grai bănăţean Ionel Stoiţ, din Banatul Sârbesc şi cunoscutul scriitor Florian Copcea din Drobeta Turnu Severin, împreună cu renumitul rapsod popular Stanişa Paunovici, regele cântecului românesc-valah din Sudul Dunării, s-au prezentat în faţa iubitorilor de frumos şi cu un moment poetic.
Înfăptuirea acestei idei s-a dovedit a fi un nou succes al organizatorilor la fel ca şi lansarea unor cărţi şi publicaţii româneşti din mai multe ţări, respectiv discuţiile de pe Terasa cu trandafiri a Palatului Glişici unde au avut loc lucrările unui colocviu spontan, dar competent despre folclor, cu schimburi de opinii şi preţioase sugestii ale rapsozilor populari, culegători ai nestematelor populare, precum şi a coregrafilor cu experienţă, reuniunea soldându-se şi cu noi idei.
Pe lângă programul propriu-zis desfăşurat în aer liber pe scena amfiteatru din centrul satului, organizatorii au înscris în program şi numeroase manifestări adiacente care s-au bucurat de un deosebit interes al participanţilor.
A fost organizat Campionatul Naţional ,,Cea mai bună mămăligă" şi Campionatul Naţional ,,Cea mai gustuoasă brânză". Competiţia bravilor bucătari a fost urmărită cu atenţie de un Juriu Internaţional din care au făcut parte mr. Stanişa Paunovici, bardul cântecului românesc din Sudul Dunării, apoi de Florin Copcea, ziarist, poet şi editor din Drobeta –Turnu Severin – România, precum şi de animatorul cultural Lucian Marina, publicist şi scriitor şi traducător din Novi Sad.
La competiţia ,,Cea mai bună mămăligă" drept cel mai bun bucătar al Festivalului a fost proclamat Draghi Mucici din Negotin, iar ,,Cea mai gustoasă brânză" a pregătit-o Zvonimir Petrovici din Ceşlieva Bara.
Pe lângă competiţiile de preparare a acestor mâncăruri tradiţionale, organizatorii au organizat şi un meci de fotbal la care membrii echipei de fotbal din Jitcoviţa, indiferent de faptul că au fost învinşi categoric cu 7 la 1, au rămas încântaţi de faptul că i-au avut drept adversari pe veteranii echipei ,,Partizan" din Belgrad. Deosebit de mare a fost şi bucuria participanţilor ediţiei a Doua a Campionatului Mondial la poarcă. A învins echipa din Kudreş.
Evoluarea pe scenă a unui număr atât de mare de participanţi, îmbrăcaţi care de care mai eleganţi, cu porturi populare scoase din lăzile de zestre, cu cusuturi pentru frumoase neveste, dar şi pentru fete nemăritate care dansând şi cântând cu mândrie au dat dovadă şi de marea lor dragoste faţă de patrimoniu naţional şi cultural, astfel că, această paradă a portului popular, a fost şi o ocazie fericită pentru organizarea Competiţiei ,,CEL MAI FRUMOS PORT POPULAR". Juriul de specialitate a desemnat-o pe Alexandra Dumitraşcovici drept posesoarea celui mai frumos şi mai vechi port popular, care a depăşit vârsta de 100 de ani.
Munca de a decide despre cel mai frumos port popular şi prezentare pe scenă cu muzică autentică, apoi graţiozitate, farmec, frumuseţe, tinere şi impresia artistică nu a fost deloc uşoară nici pentru public şi nici pentru membrii Juriului Internaţional de strictă specialitate. Apreciam a fi destul de reale şi voturile publicului care s-au indreptat către Miliana Iovici din Jâtcoviţa, localitatea în care s-a desfăşurat Festivalulul, astfel că acestei tinere i-a revenit pe merite titlul de ,,MISS POPULARITATE". Iar, Juriul Internaţional şi de strictă specialitate, care a ţinut cont şi de frumuseţe şi graţiozitate, precum şi de interpretare, respectiv de impresia artistică şi evoluarea cu succes a decis că, una din cele mai frumoase participante ale Festivalului Internaţional ,,Joc românesc" a fost Marina Răchitovan din Vârşeţ care a obţinut titlul de ,,MISS FARMEC" Reamintim că, anul trecut această tânără, în caliatte de ,,MISS ROMÂNCA 2009", a reprezentat Serbia la Festivalul Internaţional ,,MISS DIASPORA" de la Callatis – Mangalia, România.
Într-o concurenţă deosebit de mare, căci la competiţie sau prezentat fete tienre care de care mai frumoase şi mai drăgălaşe, Juriu Internaţional a delimitat şi cine este cea mai frumoasă tânără dîn Serbia din cadrul Concursului Naţional pe care în mod tradiţional îl organizează Societatea de Limba Română din Voivodina - Republica Serbia, cu sprijunul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad.
Juriul Internaţional a decis ca prestigiosul titlu ,,ROMÂNCA MISS SERBIA - Jâtcoviţa 2010" să fie conferit tinerei Tamara Paunovici din Slatina – Bor. Însoţitoare au fost proclamate Ivana Dimitrievici din Bukovcia şi Valentina Novakovici din Melniţa. Titlul ,,MISS FESTIVALULUI" il deţine Jaclina Dupor, din Satu Nou - Voivodina iar, însoţitoare au fost proclamate Maja Milunovici din Kudreş şi Mariana Mladenovici din satul Iasikova de lângă Jagubiţa din Serbia de Sud-Est.
,,ROMÂNCA MISS SERBIA" şi ,,MISS FESTIVALULUI" au primit şi Cupa care le va aminti de măreaţa sărbătoare iar, Societatea de Limba Română, împreună cu sponzorii din Voivodina, le-a asigurat şi două vichenduri gratuite la Novi Sad, în Atena Sârbească, cu vizite la Casa şi Biblioteca Românească, la Institutul pentru Cultură al Voivodinei, la Cetatea Petrovaradin, Muzeul şi Televiziunea Voivodinei...
Marele Premiul ,,CEL MAI BUN ANSAMBLUL FOLFLORIC" participant la Festivalul Internaţional ,,Joc românesc - Jâtcoviţa 2010" a fost decernat Ansamblului de Cântece şi Dansuri al Căminului Cultural din Satu Nou - Voivodina care a lăsat cea mai frumoasă impresie artistică în ansamblu şi special cu formaţia de dansuri.
Pentru participanţi şi oaspeţi au fost organizate şi vizite de documentare la cetatea medievală Golumbăţ, care străjuieşte intrarea în defileul Porţile de Fier şi la preafrumoasa peşteră Ceremoşnia, cu ornament bogat, stalactite şi stalagmite, perdele ondulate, o adevărată perlă a turismului comunei Cucievo din regiunea Zvijd – Homolie, din Serbia de Sud-Est.

Lucian MARINA

[dPasujoni]

Kît văd la jutu, asta je o skripsoarje românjaskă, dî festivalu în Žîtkovica.

Nam vrjeame pre multă sî ma tolîkăj ku ljimba românjaskă, ma numa ginjđesk kă mult măj frumos ra fi fuost kînd Iviţa ar skrija aiś kum vorbjeašće la Žîtkovica a luj, pră rumînjeašće.

În satul Jâtcoviţa, din comuna Golumbăţ, în care în total trăiesc circa 200 de români dintre care jumătate lucrează în Austria, Elveţia şi Germania, sâmbătă şi duminică 10 şi 11 iulie 2010 ....

Măj ušuor am śeći să fije skris:

În satu Žîtkovica, dîn opšîna lu Golumbîac, în kare trajeašće prînga 200 dî rumînj (Vlahi) dîn kare źumataće lukră în Austrija, în Švajcarije šî în Njemcîje. Sîmbîtă šî duminjikă a 10 šî 11 jul 2010...

dPasujoni 8)