Naricanje i pevanje * Bocete

[Guru]

Kao mali me je pokojna baba vodila na groblje gde je odavala pocast mrtvima pesmom.Nisam zapamtio nista od toga,pa me interesuje koje se sve pesme pevaju i sta se narice.Jednu sam prepoznao u filmu  "Ja pokojnik". Voleo bih da neko ispise reci onog sta se peva u njima.

[novica]

Kao mali me je pokojna baba vodila na groblje gde je odavala pocast mrtvima pesmom.Nisam zapamtio nista od toga,pa me interesuje koje se sve pesme pevaju i sta se narice.Jednu sam prepoznao u filmu "Ja pokojnik". Voleo bih da neko ispise reci onog sta se peva u njima.

Sramota me je što film nisam gledao.
Ali znam iz sećanja šta se radi u takvim slučajevima, doduše ne znam na kom podneblju je to, ja sam iz caranskog dela pored Negotina.
Peva se (nariče) i u kući (dvorištu) pokojnika i na groblju. Skupe se žene koje su poznate u selu po tome, stanu u vrstu i počinju da pevaju.
Da, više to kod mene liči na pevanje nego na naricanje. Otprilike bi tekst išao ovako:

Ustani (ime pokojnika) ,da vidiš ko ti je sve došao
Došao ti je (pa nabroje nekog člana porodice) iz ()
da te vidi kako si,pa ti doneo to i to.

.... Sledi nabrajanja ostalih ....
A ti ćutiš i ne progovaraš

Scoală, scoală naĭca Petre
Să vedz care ţ-a veńit
Ţ-a veńit ńepoţăĭi din strinatate,
să tĭe întŕabĭe ce tĭe doaŕe
Şi ţ-a dus ţoaľe noĭi

itd.

Kada budem išao kući snimiću pa ću postaviti da može da se gleda

[Paun]

Хм!
Имамо експерта за стручни одговор на ову тему, овде пријављеног под демонским називом MumaPaduri!  :o Не знан само где се загубила, где сада лута, кога мори и кога плаши својим страшним именом?

S-o cat, s-o chem să vină la lucru!

[virgil]

Naricanje vlaške žene na groblju u Klokočevcu, snimljeno 1970-tih od Hermana C. Vuylstekea:


Bocetul unei rumânce la mormintele din Klokocevaţ, înregistrat în anii 1970 de Herman C. Vuylsteke:

http://www.youtube.com/watch?v=mL0RAfnlEaU

[Starosedeoc]

I ja se secam 1962 kada mije deda umro moja baba i mama i tetke su to radile. Mada je deda striktno naveo da to nerade posle njegove smrti. Drugog dana odnosno jutra jer se to radilo izjutra iz nepoznatih razloga moja baba je pocela da se smeje a za njom i cerke tako da su posle toga odmah prekinule. A mislim da se naricanje radi do sedam dana.

[Rosu]

Se boceşte şi în România, după cum cred că ştiţi...
Numai că nu se boceşte după ce s-a îngropat mortul. După îngropare nu mai boceşte nimeni..

[crandrei]

Ştie cineva in ce dialect sau grai ar putea fi bocetul din Kolocevat ?

http://www.youtube.com/watch?v=mL0RAfnlEaU

Multumesc,

andrei.

[Paun]

Ştie cineva in ce dialect sau grai ar putea fi bocetul din Kolocevat ?

Klokočevac (Clococevaţ, în grai: Clocośouţu) ie sat în Sârbie, locuit în mijlocu lu Râu Poreśi, aproape đi oraşu Donji Milanovac (Dońi Milanovaţ), (zona Porţile de fier). Muĭarĭa śe ĭe registrată aiśa nuĭe đin aăsta sat, ĭa ĭe đin sat numit Crnajka (Ţârnaĭca), đipartat đi Klokočevac vro 10 km, pi drumu câtra Bor. Ia sa cântă (nu »boceşte«) la mormântu lu vrun văr, ńam aiĭ (đin cânćico-sta nu sa vĭađe cum ăl chĭamă!). Ăl pumeńaşće, ăl scuală, şî sa ruagă đi ĭel să-ĭ aduńe pi tuoţ morţî luĭ, ńamurlľi luĭ care sânt aśiĭa îngropaţ cu ĭel, în morminţola în Clocośouţ. Îĭ adună să vină la pomană, sî şadă cu aĭ viĭ la o masă, sî manînśe şî sî bĭa ... Đin vorbiľi lu cânćic sa vĭađe cî morto-la pi care ăl pumeńaşće ĭe fameĭe muĭerĭască, puaće ľesńe să fiĭe numită Źana (Jana, poľicră [hipocoristic] đin Snežana (Snejana).

C-o Voĭin, bre, c-o ĭel ĭaŕă
O vrĭa, maĭcă, s-o (m)ĭ-o ĭa-ră
Că ĭo bre-re c-am veńit-o
Đi la Ţârnaĭca, maĭcă, ĭară!

O slobodz-o, bre, đenuapće,
Au, nu puot-o să ma duc-o,
Ńima bre-re numa lasă
Să ľe tun ĭ-o, bre, în casă!

Lălă, baş la Źana, bre, ĭară ..

Ar fi rându aşa:
Muĭarĭa-sta śe sa cântă la morminţ în Clocośouţ, sa cântă dupa (puaće fi) fata iĭ, pi care o chĭamă Źana; ĭa ĭe ńam cu vrunu Voĭin, care ĭe muort şî îngropat ĭară în aăla morminţ. Asta cănćic ĭe în dzîua cănd sa dă pomana la Źana (patrudzăśiľi, jumataće đi an, anu or fiĭecare an pănă la şapće ań căt aiśa sa ţîn pomeńiľi laĭ muorţ). Muĭarĭa śe sa cântă ĭe ńam apruape cu Źana, cî aşa cânćic nu cântă ńam đipartat, ńiś lumĭe vitrâgă! Puaće să cânće numa fameĭe đin casă, care duśe mare jăľ dupa-l muort! Că pi al muort puaće s-ăl pumeńască, s-ăl înviĭe numa cânćicu cântat cu mare jăľ, cu dor care arđe, friźe şî cuaśe ińima în pĭept la-l viu! Aiśa sa crĭađe că numa cânćicu cu vĭarsâc đi dor, şî mirosu đi floŕi, care sa dau đi pomană – puot să trĭacă otarîľî întra liumĭa-sta şî lumĭa-ĭa, şî pout să-n viĭe uomo-l muort! 

Muĭarĭa-sta sa ruagă (la dumńedźîĭ care grijăsc đi lumĭa-ĭa) să o lasă pi Źana, s-o slubuadă đi pi lumĭa-ĭa đinuapće, cî ĭa nu puaće să trĭacă la ĭa, în casa lor pi lumĭa-ĭa că »ńima n-o lasă«.

Sat Ţârnaĭca ĭe locuit în zonă întra Ţarań (Craĭna alu Negotin), care vorbĭesc »graiul oltenesc«, şî întra zona lu Ungurĭeń, care vorbĭesc »graiul banaţean«. Saćańi în asta zonă spun că ĭe graiu lor »graĭ munćeńesc«.

În aăsta graĭ, care ĭo-l numesc »Graĭu Poreśan«, ĭe scris şî topico-sta! 

PS. Aic, în asta zonă nu ie cunoscut cuvântul »bocet«! Când ăl aud sateani, ăl cunosc cu un senz pejorativ, ca cuvântul »bocet« sa cutrupeşte cu »boncaitu« sau »boncaneală«, un fel de sunet care iasă din vite (vaci, boi, viţei) când sa iau la coarne! Nu ie tot una cu »muźitu« (»vićiľi muźesc cî sânt flomânđe«). În loc de aşa cuvânt urât şi necunoscut, lumea noastră foloseşte cuvânt »cântă«, »cânćic«, »sa cânta dupa-ĭ muorţ«, »iĭ cântă p-aĭ muorţ«, »iĭ pumeńesc cu cânćicu«, »iĭ înviĭe«, »iĭ cheamă«, »iĭ strâgă ...«  Iastă doă feluri de cântece: 1) când ăl cântă pi al muort pănă nu ie îngropat, înmormântat, să zice »scuală, scuală«, 2) dupa ce la-ngropat, pănă la şapte ani, sa zice: »vinu, vinu«.

Exempluri de graio-sta puteţi gasî aica:
http://www.paundurlic.com/radovi/graiul_romanesc.htm
http://www.paundurlic.com/radovi/titanomahija.htm

Cu ştimă!

[virgil]

PS. Aic, în asta zonă nu ie cunoscut cuvântul »bocet«! Când ăl aud sateani, ăl cunosc cu un senz pejorativ, ca cuvântul »bocet« sa cutrupeşte cu »boncaitu« sau »boncaneală«, un fel de sunet care iasă din vite (vaci, boi, viţei) când sa iau la coarne! Nu ie tot una cu »muźitu« (»vićiľi muźesc cî sânt flomânđe«). În loc de aşa cuvânt urât şi necunoscut, lumea noastră foloseşte cuvânt »cântă«, »cânćic«, »sa cânta dupa-ĭ muorţ«, »iĭ cântă p-aĭ muorţ«, »iĭ pumeńesc cu cânćicu«, »iĭ înviĭe«, »iĭ cheamă«, »iĭ strâgă ...« 

Într-adevăr, nici românii din Banatul sârbesc nu cunosc cuvântul bocet, decât din şcoală. La fel cum descrie domnul Păun, bănăţenii, care de altfel s-ar putea numi ungureni ca şi cei din Homolie, folosesc forma reflexivă a verbului a cânta: în grai, a să cânta după śińeva.

[davidpavic]

Kako sve vise sticem saznanaj o Vlasima vidim koliki su uticaj ostavili na nas Slavene.Evo recimo kod nas u Bosni i Hercegovina narodna nosnja je jako slicna vasoj .Kape(subare) one cupave ja mislim od vune kao sto imate vi Vlasi ista je i kod narodne nosnje seljaka u Bosanskoj Krajini.A tek ove vase svadbe na youtube sto sam gledao samo ako izuzmemo jezik ima velike slicnosti sa ovim ovde svadbama kod nas BIH.Pozdrav

[timoceanul]

Bocetul unei romance la un mormant din Clococevac

(versul al dintai nu-l inteleg)
Au bre maĭcă Stoĭo bre-re
Au bre maĭcă Stoĭo bre-re
Că ĭeu bre-re c-am veńit-o
Că ĭeu bre-re c-am veńit-o
Đe la Ţârnaĭca maĭcă ĭară
Đe la Ţârnaĭca maĭcă ĭară
C-otobuzu bre đenoapće
C-otobuzu bre đenoapće
Au nu pot-o să ma duc-o
Ńima bre-re nu ma lasă
Ńima bre-re nu ma lasă
Să ľe tun-o ĭo bre-n casă
Să ľe tun-o ĭo bre-n casă
Lălă la Snejana bre-re
Lălă la Snejana bre-re