Crucea rumânilor din Timoc

[virgil]

În satul Samarinovaţ din Valea Timocului a fost sfinţită joi o troiţă rumânească - eveniment care a adunat mai bine de doua sute de rumâni trăitori în nord-vestul Serbiei. Troiţa a fost ridicată pe pământul lui Duşan Pârvulovici, directorul Federaţiei Rumânilor din Sârbie şi preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Părintele Boĭan Alexandrovici, protop al protopopiatului Dacia Ripensis, împreună cu preoţii Iel Bobu Lui, din localitatea rumâneasca Isacova, de pe Valea Moravei, şi Stelian Borza şi Adrian Boba, din Timişoara, au sfinţit crucea care marchează locul unde va fi amplasat noul lăcaş de cult. Troiţa a fost donată de Fundaţia Gheorghe Pomuţ din Timişoara şi de Consiliul Local Timiş.

"După 170 de ani, iată drama noastră începe să ia sfârşit. Vom continua să aşezăm noi biserici până când cetăţenii din toate cele 300 de sate rumâneşti vor beneficia de slujbe în limba rumânească", a declarat părintele Boĭan Alexandrovici, preotul rumân care a ridicat în anul 2004 o primă biserică rumâneasca în Valea Timocului, fiind ameninţat cu închisoarea de autoritaţile sârbe pentru această realizare. Duşan Pârvulovici a considerat că este nevoie ca biserica rumânească din Valea Timocului să fie sprijinită de autorităţile româneşti, astfel încât rumânii din aceasta zonă să nu îşi piardă credinţa şi identitatea."Faptul că slujbele se desfăşoară în limba rumână este şansa noastră de a ne putea păstra identitatea", a declarat cu aceasta ocazie Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Democrat al Rumânilor din Sârbie.

http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-09-29&id=227283

[Tarabostes]

              Crucea românilor din Timoc

Nicăieri în textul din Ziua nu se vorbeşte despre limba rumânească! Nici părintele Bojan Alexandrovic, nici liderul românilor de acolo,Predrag Balaşevic, nu vorbesc decât despre LIMBA ROMÂNĂ!

Iată textul:
               
   
În satul Samarinovaţ din Valea Timocului a fost sfintţtă joi o troiţă românească - eveniment care a adunat mai bine de două sute de romîni trăitori în nord-vestul Serbiei. Troiţa a fost ridicată pe pamântul lui Duşan Pârvulovici, directorul Federaţiei Românilor din Serbia şi preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Părintele Bojan Alexandrovici, protop al protopopiatului Dacia Ripenssis, împreună cu preoţii Iel Bobului, din localitatea românească Isacova, de pe Valea Moravei, şi Stelian Borza, şi Adrian Boba, din Timişoara, au sfinţit crucea care marchează locul unde va fi amplasat noul lăcaş de cult. Troiţa a fost donată de Fundatţa Gheorghe Pomut din Timişoara şi de Consiliul Local Timiş.

"După 170 de ani, iată drama noastră începe să ia sfârşit. Vom continua să aşezăm noi biserici până când cetăţenii din toate cele 300 de sate românesti vor beneficia de slujbe în limba românească", a declarat părintele Boian Alexandrovici, preotul român care a ridicat în anul 2004 o primă biserică românească în Valea Timocului, fiind ameninţat cu închisoarea de autoritaţile sârbe pentru această realizare. Duşan Pârvulovici a considerat că este nevoie ca biserica românească din Valea Timocului să fie sprijinită de autorităţile româneşti, astfel încât românii din această zonă să nu îşi piardă credinţa şi identitatea. "Faptul că slujbele se desfăşoară în limba română este şansa noastră de a ne putea păstra identitatea", a declarat cu această ocazie Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia.

[virgil]

   :D

Domnule Tarabostes, de când îşi zic românii români şi nu rumâni? Eu cred că nu de mai mult de vreo sută cincizeci de ani. Până atunci se numeau şi ei rumâni, la fel ca cei din nord-estul Serbiei. Forma cu "o" este o creaţie artificială a reformelor de limbă din secolul al XIX-lea, reforme pe care fraţii de la sud de Dunăre nu le-au cunoscut (pentru că nu au avut nici un fel de educaţie in limba maternă literară).

Forma rumân, cu "u", este forma naturală, moştenită din limba latină sub legile de evoluare ale limbii române.

Alătur mai jos câteva perechi de cuvinte: primul latinesc, al doilea românesc, care arată aceasta evoluţie.




bonus - bun
cogitare - a cugeta, cugetare
cognatus - cumnat
cognoscere - a cunoaşte, cunoaştere
collocare - a (se) culca, culcare
comparare - a cumpăra, cumpărare
dolor - durere
longus - lung
morire - a muri, murire
nomen - nume
ponere - a pune, punere
pons, pontis - punte
portare - a purta, purtare
potere - a putea, putere


Romanus - rumân

Deci dacă unii români încă îşi zic rumâni, asta nu este ocazie de supărare.  ;)

[Tarabostes]

          Niciodată, domnule Virgil, nu m-a deranjat termenul de rumân, din contră!!! Îmi este drag, mai ales că în copilăria mea îl auzeam destul de des, folosit fiind de bunica mea. Nici nu era nevoie să mai faceţi acea demonstraţie...
          Am dorit să spun altceva. Liderii rumânilor din Serbia, despre care se vorbeşte în articol, cât şi părintele Bojan, vorbesc despre LIMBA ROMÂNĂ. Şi ştiu domniile lor ce vorbesc! Un mare şi sincer salut românesc!