Protocol privind începerea demersurilor de apărare a limbii române în Serbia de

[Ivita Glisici]

http://www.agerpres.ro/cultura/2014/07/20/protocol-privind-inceperea-demersurilor-de-aparare-a-limbii-romane-in-serbia-de-nord-est-16-47-32

Protocol privind începerea demersurilor de apărare a limbii române în Serbia de nord-est

Trimisul special al AGERPRES, Florian Copcea, transmite: Un număr de 15 organizaţii culturale româneşti din regiunile istorice Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voivodina s-au întâlnit şi au semnat, duminică, un protocol prin care s-au angajat să înceapă demersurile pentru apărarea limbii române în Serbia de nord-est, aceasta fiind în pericol de dispariţie.


Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ

Iniţiatoarea acţiunii, preşedinte al "Asociaţiei Părinţii care doresc ca şi copiii lor să înveţe la şcoala românească — Sandu Timoc" din Jitkoviţa, Iasmina Glisici, a declarat pentru AGERPRES că prin documentul acceptat de toate organizaţiile prezente la Jitkoviţa, s-a pus bazele unei înţelegeri comune şi s-a stabilit semnarea unui memoriu către Academiile de ştiinţă ale României şi Republicii Serbia prin care acestea sunt chemate să intervină prompt pentru a determina autorităţile să renunţe la susţinerea limbii vlahe.

"Din luna iulie liderii aşa-zisei minorităţi vlahe, care resping apartenenţa acesteia la filonul latin, desfăşoară activităţi, cu concursul unui savant rus, de standardizare a limbii vlahe. Respectivul program este promovat de Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe, organism finanţat de guvernul sârb", a precizat Glisici.

Potrivit sursei citate, în aceste împrejurări nefaste pentru identitatea celor peste 300.000 de români din zonă, "constituie o obligaţie pentru noi să cerem ajutor celor două entităţi ştiinţifice, ele fiind singurele care ne mai pot ajuta şi proteja împotriva aberantului proces de asimilare".

"Un alt motiv pentru care recurgem la solicitarea intervenţiei celor două foruri academice este şi faptul că am epuizat orice soluţie de a bloca divizarea comunităţii româneşti din acest spaţiu al Republicii Serbia", a afirmat Glisici.

La rândul său, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, dr. Pedrag Balaşevici, a fost de părere că "este de mirare că până acum Academia Română nu a reacţionat vis-a-vis de decizia autorităţilor sârbe de a permite inventarea falsei limbi vlahe şi a unui alfabet latin cu litere chirilice".

PUBLICITATE"Faptul că în Timoc au fost instituţionalizate şcoli în limba vlahă, în timp ce limba română se predă facultativ şi doar unui număr restrâns de copii, ne îngrijorează şi ne pune pe gânduri. Ori statul vrea să ne decimeze, ori este interesat numai de o minoritate falsă — cea vlahă", a spus Balaşevici.

În context, el a mai arătat că trebuie depolitizate consiliile minorităţilor române şi vlahe, în concepţia sa cea din urmă inexistentă din punct de vedere istoric, şi să fie lăsate să-şi aleagă membrii fără imixtiuni din afară, adică Ministerul de Externe al României să nu mai permită unor diplomaţi să manipuleze anumite entităţi de buzunar din Timoc, iar partidele sârbeşti să nu se mai infiltreze în rândurile Consiliilor naţionale al minorităţilor române şi vlahe naţionalişti care să obstrucţioneze orice proiect de conservare a fiinţei naţionale româneşti.

Vicarul Episcopiei "Dacia Felix", părintele-martir Boian Aleksandrovici, a spus că "a venit momentul" în Serbia de nord-est ca să se lămurească odată pentru întotdeauna că termenul vlahi sau vlasi e tot una cu cel de român şi că asupra acestei chestiuni să se pronunţe Academiile din România şi Republica Serbia.

"Dar pentru a rezolva confuzia perpetuată de mulţi ani, este necesar să avem cuvântul oamenilor de ştiinţă. Până atunci trebuie să ne opunem oricărui proiect de ameninţare a limbii române", a concluzionat pr. Alexandrovici.

Întâlnirea pe care reprezentanţii minorităţii naţionale române au avut-o joi, 17 iulie, cu prim/miniştrii Serbiei şi României, Victor Ponta şi Aleksandar Vucici, ar fi o dovadă că românii din Timoc, Morava şi sudul Dunării îşi vor recăpăta drepturile constituţionale, că limba română va fi utilizată fără restricţii în şcoli, biserică şi administraţia locală din comunele cu populaţie majoritar românească.

Aceleaşi opinii le-au avut şi Iviţa Glisici, Duşan Prvulovici, Boian Bărbuţă, Lucian Marina, Slobodan Perici, Drăgan Demici, preotul Iel Bobu Lui şi Zavişa Jurji.

O notă aparte a făcut intervenţia reprezentantei Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, prof. univ. Anişoara Ţăran, care nu a semnat convenţia respectivă susţinând că "atâta vreme cât în Timoc nu există interes exclusiv pentru limba română, şi că multe ONG-uri din regiune sunt duplicitare şi pentru o origine vlahă a minorităţii, nu este cazul să participăm la un demers care nu va avea nici un efect asupra situaţiei reale a românilor care aşteaptă cu adevărat soluţii concrete pentru protejarea idealului lor — acela de a fi români'.

AGERPRES(editor: Florin Ştefan)