02. IV 2013
•
skradă — (bot.) ĭarba kare dă pintra pĭetre pi krşe, bună đi paskut uoĭļi (Janko Blagojević, Jasikovo) [GPek]
• rum.
SCRÁDĂ s. f. Un fel de iarbă care crește la munte, prin păduri și în locuri umbroase și care, menținându-se verde și în timpul iernii, servește ca hrană oilor și caprelor (Carex pilosa). Sursa: DLRM (1958)
• lat.
Carex pilosa — eng.
hairy sedge — srb.
dlakavi šaš• Obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2179•
maţol lupĭesk —
slepo crevo, lat. apendix (Jasikovo)
•
maţu kuruluĭ ?
•
rînḑă la uom — dvanaestopalačno crevo, RMS: дванаесник; lat.
duodenum• rum.
DUODÉN1 s. n. prima parte a intestinului subțire, între pilor și jejun. (< fr. duodénum, lat. duodenum) Sursa: MDN (2000)
06. IV 2013.
•
bulḑîaşće ◊ primovara, dupa zapadă kare s-a topĭaşće, bulḑîaşće apa đin pomînt ◊ ĭarba bulḑîaşće đin rîdaśină (Tanda)
12. IV 2013.
•
Duraś — top. u Crnajki ◊ kraku lu Durak //može biti top. od antrop. ali i "kosa koja je deo mesta zvanog Durak, koja se odvaja / grana / nastaje od Duraka" i sl.
• rum.
durác s.n. (reg.) numele unui joc. Sursa: DAR (2002)
16. IV 2013.
•
porîngă • rum.
parîngă (-gi), s. f. – Prăjină. – Var. părîngă. Lat. pălanga, forma pop. a lui phălanga, din gr. φάλαγξ (Pușcariu 1270; Candrea-Dens., 1337; REW 6455; Rohlfs, EWUG, 2291; Rosetti, II, 64), cf. it., prov., sp. palanca, fr. palanche. Nu pare probabilă der. din sl. prągŭ „par” (Byhan 328), cf. mag. porong. Coincide cu Parîng, toponim de munte, cf. it. calanca, sp. barranco și ngr. παράγϰο „prăjină”, cuvinte greșit explicate (după Hesseling 27, ngr. ar proveni din it.). Cf. palancă. Sursa: DER (1958-1966)
26. IV 2013
•
nuşća (zam.) —
neki, -a, -o ◊ nuşća kunuń dă fluorĭ (Busur, kaz. Ankica)
• rum.
NÍȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată)
Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului)
Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv)
Frige niște carne. [Var.: (reg.) néște art. nehot.] – Lat.
nescio quid „nu știu ce”. Sursa: DEX98 (1998)
• Obrađeno
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=203727. IV 2013
•
rîşă — (pedol.) neplodno zemljište ◊ pomîntu ĭe rîă, nuĭe đi muśit
•
raskută — rashod, stvari koje više nisu za upotrebu, koje mogu da se bace (Tanda)
•
dîravĭelă — narodo-la đi kopil s-a dus în sat, ma ćĭem kî ĭară faś vr-o dîravĭelă (Tanda)
04. VI 2013
•
paskarĭ• rum.
PESCĂRÚȘ (‹
pescar) s. m. Nume dat unor specii de păsări din familia laride, ordinul cadriiforme de talie mijlocie, cu picioare scurte și degete anterioare reunite printr-o membrană. Trăiesc în cârduri în preajma apelor dulci și a mărilor și se hrănesc cu pești. Se cunosc c. 90 de specii. În România sunt frecvente: p. argintiu (Larus argentatus), p. răzător (Larus ridibundus) și p. sur (Larus canus). P. verde = pescărel albastru. Sursa: DE (1993-2009)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2063
•
śovika —
ptica bauk, kojom su plašili malu decu; smatra se da u stvarnosti ne postoji (Porečka Reka i deo Crne Reke)
• rum.
CIOVÍCĂ,
ciovici, s. f. 1. Pasăre cu pene măslinii, albe sau gălbui pe gușă cu coada ca de rândunică, care trăiește prin lagunele de lângă mare (Glareola pratincola). 2. (Reg.) Nagâț. [Var.: ciovlícă s. f.] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX98 (1998)
• obrađeno:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2351•
pusta — ptica koja svojim pevanjem u blizini kuće predskazuje smrt
16. VI 2013
Trave
•
zmauaĭkă ◊ fakută ka kuada vaśi, ama ĭe kîta măî mikă, măĭ supţîrĭe şî fuoĭļi kîta măĭ ńaćiđe ◊ ku ĭa s-afumat kopiĭi kare ĭ-a luvat zmău (Paun Ilić, Tanda)
•
rasturńika ku
pobuńika ◊ doa ĭerburĭ ku kare s-a dăskîntat dă rău, kînd a vrut să dăspartă pră vruńi kukunaţ ◊ ku pobuńika baź mîrză şă svadă prîtna ĭeĭ, da ku rasturńik iĭ dăsparţ (Boljetin, kaz. Ljubica, kozarka)
