SÂNZIENELE
Culegerea plantelor: "Lăzăruvăne, au căldări mici. Dimineaţa se duc fetele şi au flori cu ele, coroniţe în cap şi umblă să le vadă copiii. Fetele dansează în centru' satului": Vd 3a; "La Sânziene adunăm buruieni, ne ducem de nopte, pe rouă, desculţe. Sânziana, Ienovden pe bulgăreşte, este o floare galbină care
baş iese sânziană, înfloare
baş la sânziană, pe 24 [iunie]. Adunăm şi cu ea făcem cununiţă, dimineaţa de nopte. Punem usturoi ca să fugă răul de ea şi tămâie şi punem la
vraniţă să fugă răul": Vd 4b; Noi zicem Ienunghe, la Sânziene. Ne ducem şi adunăm de la câmp din toate floricelele, le facem cunună şi le punem la
vraniţă, la drum. Se adună de la 11 la 12, să fie vremea cu soare, fără vânt": Vd 4b; "La
Sâmzieni adună fetele flori şi se împodobesc. Se face coroniţă cu flori, cu tămâioară. Dă
bozu' şi nu sunt ploi şi fetiţele se fac paparudă şi leagă cununiţa de flori şi leagă
boz şi babele aruncă cu
troc cu apă şi ele cântă": Vd 5d; "Nu se mai face. Sânzienele au fost acuma pe 21 când e ziua mai mare. Atuncea, până în răsăritu' soarelui, buruienile sânt al mai de leac. Atunci se adună buruienile care-s de leac şi atunci sânt alea mai cu leac": Vd 6b; "La Sâmzieni se strâng plante medicinale, [care] sânt cu cea mai mare putere de tratament şi se duce lumea la
oman. Este o plantă
oman şi fetele mari se duc să strângă
omanu' ăsta, care se află în anumite locuri şi când se duc să-l strângă îl iau şi fac apă cu leşie şi se
laie cu el. Leşia este din resturile de la săpun, după care se spală cu apă de
oman în cap, ca să fie sănătoase. Fetiţele fac cununiţe din plante medicinale şi le poartă pe cap. Şi fetele care se duc la
oman se întorc cu cununiţe pe cap": Vd7a; "Babele s-au dus de-au cules
mături,
mătură di peste câmp.
Măturile sunt bune de leac, să descânte de deochi, de
izdat. La Sânziene se spune: «Dă ierburile îndărăt!»": Vd 7b; "La Sânziene dau toate plantele îndărăt. Se duce şi jumule
mături, de-alde câmpii şi se ţine aşa, de leac. Toate plantele se culeg": Vd 7b; "Se culege [flori], care cum înţelege, care cum ştie.
Ama, la noi s-a pierdut treaba": Vd 11a.
Altele: "La Sâmziene se
aridică, cucul pleacă, la Sâmchetru, Sâmpetru": Vd 3bc; "Se cântă un cântec, odată, de Sânzieni: «În zori, Sânzieni,/ Pleacă cucul din poieni,/ Pleacă cucul după-aici/ Şi-a lăsat puii mici,/ I-a lăsat fără cioc şi făr' de pene,/ Ar zbura şi n-au putere,/ I-a lăsat la o tulpină,/ Ca să-i crească o mamă străină». [Fetiţele] fac cununiţe şi se-ntorc cu cununiţe pe cap": Vd 4e; "Iar facem lăturghie, iar colac, cineva face praznic": Vd 11a.
p. 142
Ţîrcomnicu, Emil. Sărbători şi obiceiuri : românii din Bulgaria, Vol. 1. : Timoc, Editura Etnologică, Bucureşti, 2010, p. 142.
